|
|
||
|
Vezi și forma bază: BRONZA Vezi și:BRONZA, BRONZARE, ÎNNEGRIT, ÎNSORI, PÂRLI, PÂRLIT, PRĂJI ... Mai multe din DEX...BRONZAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BRONZÁT, -Ă, bronzați, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre oameni) Cu pielea înnegrită de soare; pârlit^2. - V. bronza. Cf. fr. %bronzé%.Sursa : DEX '98 BRONZÁT adj. înnegrit, negru, pârlit, prăjit, (reg.) pârjolit. (Om \~.)Sursa : sinonime Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BRONZATRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru BRONZAT. Ion Luca Caragiale - Un frizer-poet și o dramă care trebuie să se scarpine-n cap Ion Luca Caragiale - Un frizer-poet şi o dramă care trebuie să se scarpine-n cap Un frizer-poet și o dramă care trebuie să se scarpine-n cap de Ion Luca Caragiale Se știe că-n genere frizerii sunt, ca toți artiștii, foarte pasionați și foarte credincioși amanți ai fiicelor Melpomenei... În momentele sale pierdute, între curățitul pieptenilor și ascuțitul bricelor, orice frizer ortodox care se respectă trebuie să se dedea cultului măcar a unei muze profane... Unii cântă cu flautul ori cu ghitara; alții zugrăvesc sau compun tablouri, în fel de fel de nuanțe, cu firele de păr măturate din prăvălie; alții sculptează în miez de pâne ori în săpun-rachiu; alții fac versuri care de care mai nepieptenate, și alții scriu poeme în proză, care de care mai despletite. Unul dintre aceștia din urmă, d. C. A. Ionescu, un lirico-decadento-simbolisto-mistico-capilare-secesionist, turbat de impresia stupeficantă ce i-a produs-o capelura d-auro-blondo-irizo-bronzată a aceleia care etc., ne trimite, cu rugămintea de a o publica, următoarea capodoperă în genul ei, pe care o dedică părului aceleia care etc. Să ... Alexandru Macedonski - Mănăstirea Alexandru Macedonski - Mănăstirea Mănăstirea de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Mănăstirea-și doarme moartea lângă țărm de Acheron... Oglindindu-se în undă, stâlpi ș-arcade se confundă, Pe când clopotu-nviază trăgănat și monoton Un fior ce din aramă zboară-n lung și-n larg pe undă. Pretutindeni e-ntuneric, neagră moarte pretutindeni... -- Sub uitare, ca-ntr-o vată, zace-al traiului transport; S-au dus patimile toate, — voci de tunet sau de grindini, -- Lângă glaucele ape mănăstirea e un port. II Dar tăcere: rugăciunea, și un disc în noaptea brună... -- Limbi bronzate graiul ritmic îl propagă împrejur, Tinicheaua de pe turnuri albăstrită e de lună Ș-a bisericii nălucă își dă brânci în clarobscur. Tot așa se naște-n mine, sub mister, o frământare... -- Oh! simțire, te crezusem întinată pentru veci. Și afară din Gomora te-azvârliși prin o sforțare Spre-a-mi repune-argint în suflet și un psalm pe buze reci. III Și deci iată că de lapte se fac glaucele ape, Balta mucedă e toată fermecat mărgăritar, Iar pe vechiul zid pe care liliacu-atârnă grape, Licăriri de pietre scumpe licurici zglobii presar. ... Gelu Vlaşin - 22:10 â†�â†� 21:55 22:10 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 22:23 →→ stai tu în locul meu motan cu principii burgheze ți-ai ascuțit ghearele ca să poți scrie cu mai multe penițe deodată când uitam să mai vin din concediu te-ai bronzat pe urechi ascultând pașii vecinilor oare sunt doar reflexele geamului verzui prin care-ți privești consoarta în plină zi hai scrie tu în locul meu versul ăsta putred care-mi aduce aminte de golgota și de muntele sinai când alungam furnicile din bucătărie cu fluierul de la sovata la sovata ascunde neputința radio-ului de-a-și mișca fundul în ritm de hip----------------------hop (zi tu Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BRONZATRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru BRONZAT. BRONZÁ , bronzez , vb . I . 1. Tranz . A acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz . 2. Tranz . și refl . A face să devină sau a deveni arămiu , negru la piele , datorită soarelui ; a ( se ) înnegri , a ( se ) ... BRONZÁRE , bronzări , s . f . Faptul de a ( se ) bronza . - V. bronza ÎNNEGRÍT , - Ă , înnegriți , - te , adj . 1. Vopsit în negru , devenit negru . 2. ( Despre oameni ) ... A se însenina , a apărea soarele . 2. A sta la soare , a se încălzi sau a se bronza ... a - i îndepărta complet perii , puful sau penele . 3. Tranz . și refl . A ( se ) înnegri ( din cauza acțiunii soarelui ) ; a ( se ) bronza . 4. Tranz . și refl . A ( se ) ofili , a ( se ) veșteji , a ( se ) usca . 5. Tranz . și refl . Fig . A ... PÂRLÍT^2 , - Ă , pârliți , - te , adj . 1. Ars ușor , numai la suprafață . 2. ( Despre oameni sau despre părți ale corpului lor ) Cu pielea înnegrită de soare ; înnegrit , bronzat . 3. ( Despre vegetație ) Ofilit , veștejit , uscat din cauza arșiței . 4. Fig . ( Fam . ; despre oameni ) Sărac , nevoiaș ; necăjit , amărât . PÂRLÍT^1 s . n . Faptul de a ( se ) pârli ; pârlire . - V. ... despre oameni ) A se expune la căldura soarelui sau a focului ( pentru a se încălzi , a se bronza etc . ) . 3. Tranz . A încălzi minereurile în cuptoare speciale , la o temperatură inferioară temperaturii de topire , pentru a le usca și ... |
||