|
|
||
|
Vezi și forma bază: CĂRĂMIDĂ Vezi și:CĂRĂMIDĂRIE, CĂRĂMIZIU, ȘAMOTĂ, CĂRĂMIDAR, ȘAMOTAR, ALICĂ, ALICĂRIE, ARIE, ASIZĂ, CĂPTUȘEALĂ, CĂRĂMIDĂ ... Mai multe din DEX...CĂRĂMIZI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CĂRĂMIZÍ, cărămizesc, vb. IV. Refl. (Rar) A deveni cărămiziu. - Din cărămidă.Sursa : DEX '98 cărămizí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cărămizéscSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CĂRĂMIZIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru CĂRĂMIZI. Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă ... în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt ... sală servea pentru primiri și sfaturi; ea comunică cu o cameră luminată prin două ferestre, tot dinspre ogradă, asemenea boltită și pardosită cu lespezi de cărămidă. În unghiul din fund, în dreapta, se vede o ușă mică ce se crede că ar fi comunicat prin o scăricică săpată în zid cu ... ... nu-i bine. Acum am priceput că trebui curățit, Pentru ca să câștig pe el preț îndoit". Și înturnându-se acasă au luat Nisip și cărămidă, Cu care galbenul atâta l-au frecat, Încât l-au și făcut curat ca o oglindă, Dar numai au scăzut din greutate mult Și prețul ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul şi slăninele Pravoslavnicul și slăninele de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Era odată un biet creștin sărac și c-o droaie de copii mărunți. Toată avuția lui era gura femeii și a copiilor, care țipau de fitece. Guri flămînde, și pace bună ! Bietul creștin, ce făcu, ce drese, s-alese de sfântul crăciun c-un porc gras. Crăciun fără porc, Paște fără ouă roșii și nuntă fără lăutari nu intră în capul românului. La Ignat vru să taie porcul. Dar cu cine ? Muierea lui era cu mîinile legate. Un’ s-o lase copiii ? Copiii, ca copii mărunți, se adunaseră împrejurul ei, și cel mai mic sugea mereu ce mai avea de stors din țîțele ei slabe. Se suci românul, se învîrti, dar n-avu cu cine tâia porcul. Nevoia îl făcu să se gândească la vecin, un vecin ciudat de tot. Bătrân, singur cuc, uscat, ducând o viață de pravoslavnic, de pusnic, de sfînt în toată legea, bombănînd toată ziulica Viața Sfinților părinți . Și de, bietul creștin adeseori se gîndise: „Într-una, într-una, cruci peste cruci ; cine face într-una cruci ca crucea se usucăâ€�. Dar, neavînd încotro, chemă pe bătrînul pravoslavnic ca ... Cezar Bolliac - Cugetare Cugetare de Cezar Bolliac Nous naissons, nous vivons, bergère, Nous mourons sans savoir comment; Chacun est parti du nĂ©ant: Ou va-t-il?... Dieu le sait, ma chère. Voltaire Prieteni! priviți zidul acela chinezesc, Și templii, elefanții, colosuri egiptene, Pagode suterane, pagode indiene, Ce se mai lupt cu timpul ca neamul omenesc, Și spuneți, unde-i omul ce-odată le-a zidit? Priviți Memfis, Efesul, priviți Babilonia, Cetățile gigantici din Indii și Asia, Cui vreți a le ști vârsta din stilul ce-a pierit! Priviți! Sidonul, Tirul ce pe profeți au dat; Gândiți l-a lor putere, pe lumea cunoscută; - Cătați-le-ți ruina! A! este prefăcută 'N acele elemente din care s-a creat! Oari unde e mulțimea ce-atuncea le mărea? Și unde l-e comerțul? Unde le e oștirea? Unde le este legea? Ce s-a făcut mărirea, Știința, avuția ce-atunci le înflorea? Mirați-vă-ți acuma de cărămida lor! Împleți-vă-ți muzeul de săpături, inscripții! Cătați chei d-alfabeturi! Croiți-vă-ți descripții! Râdeți d-a lor credință, de epopeea lor! ... Gelu Vlaşin - 8:12 â†�â†� 7:55 8:12 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 8:37 →→ inima ca un scut strivește gândul cu tic-tacul mentolat de tine pe terasă doi câini își dispută spațiul dintre vis și realitate osul de plastic atârnat la intrarea principală a blocului-------- turn lângă fereastra unor chiriași somnambuli cu anunțuri matrimoniale să răspundă odată indiferența blocurile - cărămizi la temelia zidurilor gri existențe peștera viscerele spuma hilară părul căzut peste (zâmbetul care ucide într-o George Topîrceanu - Înserarea (Fragment dintr-un poem) ... lângă zid de stâncă drept, A durat-o-n vremuri grele domn viteaz și înțelept. Sus, la turla care-apasă boltă grea de cărămidă, Pe o lespede umbrită în privazul de firidă, Slova veche, ocrotită de al vremii sfânt Visternic, Spune leatul și domnia voievodului cucernic. Umbra lui veghează ... Urmuz - Isma%C3%AFl și Turnavitu Urmuz - Isma%C3%AFl şi Turnavitu IsmaĂ¯l și Turnavitu de Urmuz IsmaĂ¯l este compus din ochi, favoriți și rochie și se găsește astăzi cu foarte mare greutate. Înainte vreme creștea și în Grădina Botanică, iar mai tîrziu, grație progresului științei moderne, s-a reușit să se fabrice unul pe cale chimică, prin syntheză. IsmaĂ¯l nu umblă niciodată singur. Poate fi găsit însă pe la ora 5 ½ dimineața, rătăcind în zig-zag pe strada Arionoaiei, însoțit fiind de un viezure de care se află strîns legat cu un odgon de vapor și pe care în timpul nopții îl mănâncă crud și viu, după ce mai întîi i-a rupt urechile și a stors pe el puțină lămîie… Alți viezuri mai cultivă IsmaĂ¯l în o pepinieră situată în fundul unei gropi din Dobrogea, unde îi întreține pînă au împlinit vîrsta de 16 ani și au căpătat forme mai pline, cînd, la adăpost de orice răspundere penală, îi necinstește rînd pe rînd și fără pic de mustrare de cuget. Cea mai mare parte din an, IsmaĂ¯l nu se știe unde locuiește. Se crede că stă conservat într-un borcan situat ... Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala de Nicolae Filimon Cuprins 1 Capitolul I - Slujnicăria 2 Capitolul II - Mitică Rîmătorian 3 Capitolul III - Cafeneaua din pasagiu 4 Capitolul IV - Rezi 5 Capitolul V - Trădarea 6 Capitolul VI - Tortura cu nuiele și cărămizi 7 Capitolul VII - Lupul își schimbă părul, iar nu obiceiul 8 Post-scriptum Capitolul I - Slujnicăria Pînă a nu începe povestirea tristelor întîmplări ale eroului acestei nuvele, credem de datorie a noastră indispensabilă a esplica lectorilor noștri ce înțelegem prin slujnicar și slujnicărie; căci daca zicem slujnicar, cată să zicem și slujnicărie, precum militar — militărie, cizmar — cizmărie și altele mai multe ce se termină prin ar și rie. Slujnicăria este o societate secretă ca a francmasonilor, carbonarilor și sansimonienilor [1], este o plantă exotică și detestabilă, a căria naștere și întindere în țara noastră o datorăm sărăciei vicioase și marei lipse de cultură morală a unei părți din junimea noastră. Ca societate secretă, slujnicăria are maeștrii ei, lojile, venditele, prozeliții și chiar cinismul ei [2]. Deosebirea este numai că doctrinele acestei societăți tind foarte ... Mihai Eminescu - Iconostas și Fragmentarium ... Mihai Eminescu - Iconostas şi Fragmentarium Iconostas și Fragmentarium de Mihai Eminescu Cuprins 1 Pe podelele reci de cărămidă 1.1 1 1.2 2 1.3 3 2 După această întâmplare minunată... 3 Fondalul acestei scenerii sălbatece 4 Noaptea era întunecoasă Pe podelele ... Petre Ispirescu - Hoțu împărat Petre Ispirescu - Hoţu împărat Hoțu împărat de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat mare și puternic. Abia la vremea cărunteței dobândi și el un copil. Bucuria lui fu nespusă când se văzu și el tată, și toată împărăția lui fu veselă dinpreună cu dânsul, căci acest împărat era bun, drept și temător de Dumnezeu. Pentru aceasta, el făcu mult bine poporului său. Și toți într-un gând și într-o glăsuire dete mărire Domnului că s-a îndurat a le da un moștean al împărăției. Acest împărat puse de gând ca pe fiul său să-l dea să învețe toate meseriile și toată procopseala cărturarilor. Fiul împăratului creștea într-o lună cât alții într-un an. Când fu de opt ani, părea că este de optsprezece. Daca văzu așa, tată-său, împăratul, îl dete la carte; după ce învăță filosofia și citirea pe stele, de la cei mai iscusiți dascăli, îl dete la cel mai meșter vraci, de învăță și meșteșugul leacurilor. Văzând tată-său, împăratul, că fiu-său are ținere de minte grozavă și ia în cap ușor cele ce i se arată, ... Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î Constantin Stamati - Cum era educaţia nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioţii în ţară Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții în țară de Constantin Stamati Eu scriu această satiră după idiomul linguei romano-slavonă, ce se vorbea în secolii trecuți și după moralul boierilor acelor timpuri, corciți cu greci, în care barbarism căzuse românii, desființându-se de fanarioții greci școlile naționale din Iași, din Suceava, din Hotin, din Cotnar, din Bacău, așezate de către domnii vechi: Alexandru cel Bun, înțelepții Movilești, elinistul Duca, Iacob Despotul, Vasile Alvanitul, Cantimireștii și alții, în a cărora fericite zile înflorea lingua română; această diplomatică au urmat grecii ca să amorțească patriotismul românilor de care ei se temeau, și ca să înădușe istoria lor, făr’ de care nu este patrie, și să introducă în școale lingua grecească cu dascălii lor (căci lingua grecească trebuia fanarioților, iar nu românească); deci cu acest mod moldovenii rămaseră nici greci, nici moldoveni, pân’ s-au întemeiat iarăși școlile naționale de la 1830, de când vedem propășind învățăturile în lingua română, dezvelindu-se istoria nației și înviind patriotismul. (n.a.) Convorbire între o neneacă, adică mamă cucoană, cu fiul său cuconaș alintat, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CĂRĂMIZIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru CĂRĂMIZI. Exodul Capitol 5 Exodul 4 Exodul Capitol 5 1 Moise și Aaron s`au dus apoi la Faraon, și i-au zis: ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să prăznuiască în pustie un praznic în cinstea Mea.`` 2 Faraon a răspuns: ,,Cine este Domnul, ca să ascult de glasul Lui, și să las pe Israel să plece?`` Eu nu cunosc pe Domnul, și nu voi lăsa pe Israel să plece.`` 3 Ei au zis: ,,Ni S`a arătat Dumnezeul Evreilor. Dă-ne voie să facem un drum de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, pentruca să nu ne bată cu ciumă sau cu sabie.`` 4 Și împăratul Egiptului le -a zis: ,,Moise și Aaron, pentruce abateți poporul de la lucrul lui? Plecați la lucrările voastre.`` 5 Faraon a zis: ,,Iată că poporul acesta s`a înmulțit acum în țară, și voi mai voiți să -l faceți să-și înceteze lucrările?`` 6 Și chiar în ziua aceea, Faraon a dat următoarea poruncă isprăvniceilor norodului și logofeților: 7 ,,Să nu mai dați poporului paie ca mai înainte pentru facerea ... Genesa Capitol 11 Genesa 10 Genesa Capitol 11 1 Tot pămîntul avea o singură limbă și aceleași cuvinte. 2 Pornind ei înspre răsărit, au dat peste o cîmpie în țara Șinear; și au descălecat acolo. 3 Și au zis unul către altul: ,,Haidem! să facem cărămizi, și să le ardem bine în foc.`` Și cărămida le -a ținut loc de piatră, iar smoala le -a ținut loc de var. 4 Si au mai zis: ,,Haidem! să ne zidim o cetate și un turn al cărui vîrf să atingă cerul, și să ne facem un nume, ca să nu fim împrăștiați pe toată fața pămîntului.`` 5 Domnul S`a pogorît să vadă cetatea și turnul, pe care -l zideau fiii oamenilor. 6 Și Domnul a zis: ,,Iată, ei sînt un singur popor, și toți au aceeaș limbă; și iacă de ce s`au apucat; acum nimic nu i-ar împedeca să facă tot ce și-au pus în gînd. 7 Haidem! să Ne pogorîm și să le încurcăm acolo limba, ca să nu-și mai înțeleagă vorba unii altora.`` 8 Și Domnul i -a împrăștiat de acolo pe toată fața ... Exodul Capitol 1 Genesa 50 Exodul Capitol 1 1 Iată numele fiilor lui Israel, intrați în Egipt; au intrat cu Iacov fiecare cu familia lui: 2 Ruben, Simeon, Levi, Iuda, 3 Isahar, Zabulon, Beniamin, 4 Dan, Neftali, Gad și Așer. 5 Sufletele ieșite din coapsele lui Iacov erau șaptezeci de toate. Iosif era atunci în Egipt. 6 Iosif a murit, și toți frații lui, și toată vîrsta aceea de oameni. 7 Fiii lui Israel s`au înmulțit, s`au mărit, au crescut și au ajuns foarte puternici. Și s`a umplut țara de ei. 8 Peste Egipt s`a ridicat un nou împărat, care nu cunoscuse pe Iosif. 9 El a zis poporului său: ,,Iată că poporul copiilor lui Israel este mai mare și mai puternic decît noi. 10 Veniți să ne arătăm dibaci față de el, ca să nu crească, pentru ca nu cumva, dacă se va întîmpla un război, să se unească și el cu vrăjmașii noștri, să ne bată și să iasă apoi din țară.`` 11 Și au pus peste ei isprăvnicei, ca să -i asuprească prin munci grele. Astfel a zidit el cetățile Pitom și ... 2 Samuel Capitol 12 2 Samuel 11 2 Samuel Capitol 12 1 Domnul a trimes pe Natan la David. Și Natan a venit la el și i -a zis: ,,Într`o cetate erau doi oameni, unul bogat și altul sărac. 2 Bogatul avea foarte multe oi și foarte mulți boi. 3 Săracul n`avea nimic decît o mielușa, pe care o cumpărase; o hrănea, și o creștea la el împreună cu copiii lui; ea mînca din aceeaș bucată de pîne cu el, bea din acelaș pahar cu el, dormea la sînul lui, și o privea ca pe fata lui. 4 A venit un călător la omul acela bogat. Și bogatul nu s`a îndurat să se atingă de oile sau de boii lui, ca să pregătească un prînz călătorului care venise la el; ci a luat oaia săracului, și a gătit -o pentru omul care venise la el.`` 5 David s`a aprins foarte tare de mînie împotriva omului acestuia, și a zis lui Natan: ,,,Viu este Domnul că omul care a făcut lucrul acesta este vrednic de moarte. ... Isaia Capitol 9 Isaia 8 Isaia Capitol 9 1 Totuș întunerecul nu va împărăți vecinic pe pămîntul în care acum este necaz. După cum în vremurile trecute a acoperit cu ocară țara lui Zabulon și țara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ținutul de lîngă mare, țara de dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor. 2 Poporul, care umbla în întunerec, vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în țara umbrei morții răsare o lumină. 3 Tu înmulțești poporul, îi dai mari bucurii; și el se bucură înaintea Ta, cum se bucură la seceriș, cum se veselește la împărțirea prăzii. 4 Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul, care -i lovea spinarea, nuiaua celui ce -l asuprea, le-ai sfărîmat, ca în ziua lui Madian. 5 Căci orice încălțăminte purtată în învălmășala luptei, și orice haină de război tăvălită în sînge, vor fi aruncate în flăcări, ca să fie arse de foc. 6 Căci un Copil ni s`a născut, un Fiu ni s`a dat, și domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: ,,Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veciniciilor, Domn al păcii. 7 El va face ca domnia ... Isaia Capitol 65 Isaia 64 Isaia Capitol 65 1 Eram gata să răspund celor ce nu întrebau de Mine, eram gata să fiu găsit de ceice nu Mă căutau; am zis: ,,Iată-Mă, iată-Mă!`` către un neam, care nu chema Numele Meu. 2 Mi-am întins mînile toată ziua spre un popor răzvrătit, care umblă pe o cale rea, în voia gîndurilor lui! 3 Spre un popor, care nu contenește să Mă mînie în față, aducînd jertfe în grădini, și arzînd tămîie pe cărămizile de pe acoperiș; 4 care locuiește în morminte, și petrece noaptea în peșteri, mîncînd carne de porc, și avînd în străchini bucate necurate. 5 Și care totuș zice: ,,Dă-te înapoi, nu te apropia de mine, căci sînt sfînt!``... Asemenea lucruri sînt un fum în nările Mele, un foc, care arde necontenit! 6 Iată ce am hotărît în Mine: ,,Nici gînd să tac, ci îi voi pedepsi; da, îi voi pedepsi. 7 Pentru nelegiuirile voastre-zice Domnul-și pentru nelegiuirile părinților voștri, cari au ars tămîie pe munți, și M`au batjocorit pe înălțimi, de aceea, le voi măsura plata pentru faptele lor din trecut.`` 8 ,,Așa vorbește Domnul: ,După cum cînd se găsește ... Ieremia Capitol 43 Ieremia 42 Ieremia Capitol 43 1 Cînd a isprăvit Ieremia de spus întregului popor toate cuvintele Domnului, Dumnezeului lor, toate cuvintele pe cari -l însărcinase Domnul, Dumnzeul lor, să le spună, 2 Azaria, fiul lui Osea, Iohanan, fiul lui Careah, și toți oamenii aceia îngîmfați, au zis lui Ieremia: ,,Minți! Nu Domnul, Dumnezeul nostru, te -a însărcinat să ne spui: ,Nu vă duceți în Egipt ca să locuiți acolo pentru o vreme!` 3 Ci Baruc, fiul lui Neriia, te ațîță împotriva noastră, ca să ne dai în mînile Haldeilor, să ne omoare sau să ne ducă robi la Babilon!`` 4 Astfel, Iohanan, fiul lui Careah, toate căpeteniile oștilor, și tot poporul, n`au ascultat de glasul Domnului, care le poruncea să rămînă în țara lui Iuda. 5 Și Iohanan, fiul lui Careah, și toate căpeteniile oștilor, au luat pe toate rămășițele lui Iuda, cari din împrăștiați cum erau printre toate neamurile, se întorseseră să locuiască în țara lui Iuda, 6 și anume pe bărbații, femeile, copiii, fiicele împăratului, și pe toate sufletele, pe cari le lăsase Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, cu Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan, precum și pe proorocul Ieremia, ... ... Ezechiel Capitol 4 Ezechiel 3 Ezechiel Capitol 4 1 ,,Și tu, fiul omului, ia o cărămidă, pune -o înaintea ta, și sapă pe ea cetatea Ierusalimului. 2 Înfățișează -o împresurată, zidește întărituri în jurul ei, înconjoară -o cu un șanț de ... ... deschid înaintea vrăjmașilor tăi; focul îți mistuie zăvoarele! 14 Scoate-ți apă pentru împresurare! Drege-ți întăriturile! Calcă pămîntul, frămîntă lutul, și gătește cuptorul de cărămidă! 15 Acolo te va mînca focul, te va nimici sabia cu desăvîrșitre, te va mistui ca niște lăcuste, căci te-ai înmulțit ca forfăcarul, te ... Luca Capitol 5 Luca 4 Luca Capitol 5 1 Pe cînd Se afla lîngă lacul Ghenezaret și Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvîntul lui Dumnezeu, 2 Isus a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieșiseră din ele să-și spele mrejile. 3 S`a suit într`una din aceste corăbii, care era a lui Simon: și l -a rugat s`o depărteze puțin de la țărm. Apoi a șezut jos, și învăța pe noroade din corabie. 4 Cînd a încetat să vorbească, a zis lui Simon: ,,Depărtează -o la adînc, și aruncați-vă mrejile pentru pescuire.`` 5 Drept răspuns, Simon I -a zis: ,,Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit, și n`am prins nimic; dar, la cuvîntul Tău, voi arunca mrejile!`` 6 Dupăce le-au aruncat, au prins o așa de mare mulțime de pești că începeau să li se rupă mrejile. 7 Au făcut semn tovarășilor lor, cari erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Aceia au venit și au umplut amîndouă corăbiile, așa că au început să se afunde corăbiile. 8 Cînd a văzut Simon ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂRĂMIZIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru CĂRĂMIZI. ... CĂRĂMIDĂRÍE^2 , cărămidării , s . f . Loc special amenajat ( împreună cu instalațiile ) pentru fabricarea cărămizilor ; fabrică de cărămidă . - Cărămidă ... CĂRĂMIZÍU , - ÍE , cărămizii , adj . De culoarea cărămizii ; roșiatic . - Cărămidă ... s . f . Material refractar obținut din argilă arsă și măcinată , care se întrebuințează la prepararea cărămizilor și a altor materiale refractare ; p . ext . cărămidă ... CĂRĂMIDÁR , cărămidari , s . m . Persoană care fabrică sau vinde cărămizi . - Cărămidă ȘAMOTÁR , șamotari , s . m . Muncitor care se ocupă cu arderea cărămizilor refractare ; lucrător care prepară șamota sau care căptușește cuptoarele cu șamotă ; șamotier . - Șamotă + suf . - ... granulele de oțel sau de fontă folosite pentru curățarea prin împroșcare a suprafeței pieselor sau în foraj . 3. Bucățele de piatră sau de cărămidă care se pun în tencuială pentru a întări sau pentru a astupa un gol . [ Var . : alíc s . n . , halíce s . f ... ... ALICĂRÍE s . f . Material de construcție din spărturi de cărămidă ÁRIE^1 , arii , s . f . 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele ; arman . 2. Suprafață de teren sau platformă pe care se așează cărămizile la uscat , se montează unele elemente de construcții , se prepară betonul etc . ÁRIE^2 , arii , s . f . 1. ( Mat . ) Măsură a unei suprafețe ( exprimată în valori numerice ) . Aria cercului . 2. ( Suprafață , teritoriu considerat ca ) zonă de răspândire a unui fenomen , a unui grup de plante sau de animale etc . ÁRIE^3 , arii , s . f . Compoziție muzicală vocală ( cu acompaniament de orchestră , de pian etc . ) care face parte dintr - o operă , operetă ... ASÍZĂ , asize , s . f . Fiecare dintre straturile orizontale de cărămidă ... sau stofă cu care se învelesc unele obiecte pentru a le feri de deteriorare . 3. Strat rezistent de lemn , de metal sau de cărămidă , cu care se acoperă un obiect pe dinăuntru sau pe dinafară ( pentru a - l feri de degradare , pentru consolidare , izolare termică , acustică etc ... CĂRĂMÍDĂ , cărămizi , s . f . Material de construcție artificial , având forma unei piese prismatice , obținut dintr - un amestec de argilă , nisip și apă sau din alte materiale ( beton , zgură de furnal etc . ) , uscat la soare sau ars în Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||