|
|
||
|
Vezi și:SĂ,
ȚINE,
NOSTRU,
VOSTRU
... Mai multe din DEX...
CA ACASĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CA ACASĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 454 pentru CA ACASĂ. ... Heinrich Heine - Ca visurile Ca visurile de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 15 ianuarie 1895 Ca visurile-ntunecate Clădirile se-nșiruiesc, Și singur, învelit în manta-mi, Tăcut pe trotuar pășesc. Acuma-n turnul catedralei Se bate tainic miez de noapte ... Ștefan Octavian Iosif - Ca visurile ... Ştefan Octavian Iosif - Ca visurile Ca visurile de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 15 ianuarie 1895 Ca visurile-ntunecate Clădirile se-nșiruiesc, Și singur, învelit în manta-mi, Tăcut pe trotuar pășesc. Acuma-n turnul catedralei Se bate tainic miez de noapte ... Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! ... Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! Când stăpânul nu-i acasă! de Emil Gârleanu În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de ... închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? Și brânza-i proaspătă. Mai mâncase așa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma. Să încerce. Face câțiva pași mărunți până-n marginea ascunzătorii lui. Măcar s-o vadă. Unde-o fi? De unde-l vrăjește ... și lui mustățile, păi nu-l mâncase tocmai pentru asta: să-l momească pe lacomul din gaură. Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni și lucioși ca sticla, cu mustățile întoarse, subțiri și ascuțite ca oasele de pește, stă neclintit după perna de pe divan și-așteaptă. L-a zărit. Uite-l, îi vede mărgelele ochilor. Iese? Iese ... Anton Pann - Tăcerea e ca mierea ... Anton Pann - Tăcerea e ca mierea Tăcerea e ca mierea de Anton Pann 0 muiere rea, limbută, Otrăvită, netăcută, Nu înceta cu certatul, Tot își judeca bărbatul. El iar cu firea neghioabă De bătăi ... zi nu zăbovește, Merge la o vrăjitoare, Vestită fermecătoare, Să roagă cu bună plată Să-i facă să nu o bată. Baba, fiind pricepută, Cunoscu ca e limbută, Și îi zise : -Fii în pace, Eu cererea-ți o voi face, Numai, draga mamii fată, Du-mi-te în tîrg îndată, Și ... de noapte, Fără vorbe, fără șoapte, Mergi la fîntînă tăcută Și ia apa nencepută, Care iar tăcînd în tine, S-o aduci aici la mine, Ca s-o pui seara la stele Cu descîntecele mele. Așa femeia să duse Și toate-n faptă le puse. Luă ulcior, luă apă, Tocma ziua ... chefu-și face. Ș-așa cum zic făcînd, mamă, Scapi de rău cu bună seamă. Deci ea asfel învățată, Luînd ulciorul îndată Și ducîndu-se acasă, Veni bărbatul la masă, Care d-o mică pricină Începu să-i bage vină. Ea ceva fără să zică Merge, ulciorul ardică, Ținu apă nencepută ... Dimitrie Anghel - Moartea narcisului ... Învins mă-ntorn acasă, și singur rîd, — dar cine Nu s-ar întoarce oare cu inima-ngrijată, În apa unei cupe dac-ar avea ca mine, O floare dăruită de-o mînă adorată ? III S-a ofilit Narcisul, și-s trist de-o zi întreagă... Era ceva din ... de față la muta-i agonie, Și singur mi-am dat seama atunci ce s-a pierdut. Iar cînd a fost ca toate aceste să le scriu, Asemeni unui suflet de moarte dezlegat, Un blînd parfum în aer ușor s-a strecurat, Și a ... totuși te văd încă, năluca mea, ș-acuma... Se-nalț-un braț în aer, și iat-o că apare: Într-un veșmînt ce-o-nfașă ca un potir de floare, Purtînd în mîna dreaptă Narcisul alb ca spuma. Mlădie apoi brațul, ș-asupra mea se-nclină, Ca un vlăstar ce-l pleacă un vînt de primăvară, Și o mireasmă dulce deodată mă-mpresoară, De parc-ar fi deschisă fereastra spre grădină. Și ... mine-aproape... — Ah ! pale mîni, tot răul vă fie-ntors în bine — Ce duh își poartă lampa arareori în mine De pot vedea ... Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte ... slujbă, apoi maica Sânta Vinerea îi zise și ei să facă ceea ce zisese și fetei moșneagului, și plecă la biserică. Când veni Sânta Vinerea acasă, toate lighioanele, cu gâturile întinse, se plânseră că li s-au opărit gâtlejurile; intră în casă și văzu o arababură de nu-i mai da ... Vinere, mi s-a făcut dor de părinți, dă-mi dreptul meu, căci mi s-a urât aci, să mă duc acasă. - Du-te, fata mea, răspunse Sânta Vinerea, dară mai așteaptă nițeluș, că o să treacă o apă dinaintea portiței, aducând fel de fel de lucruri ... mai mare și mai frumoasă ce văzu. Sânta Vinere îi zise: - Deoarece ți-ai ales astă ladă, ia-o; dară să nu o deschizi până acasă; și când o vei deschide, să fii numai cu mumă-ta singură în casă, ca să nu vază nimeni ce e într-însa. Fata luă lada și plecă. Când se întoarse pe la cuptor, văzu azime calde, se cercă să ... și nu putu; ea nu mai putea răbda de foame. Pe la puț trecu cu jind, că nu-i dete măcar o picătură de apă, ... Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni ... la lucrul plugului în așa chipuri, care a putut să le zidească numai mintea moldoveanului. Rânduiala hăitului se face în așa fel. Dintâi, ca și de Crăciun, se pornește băiețăraia cu clopoței, cu prăjini lungi, crăcănate la vârf, ca să samene cu plugul. De prăjini se leagă, de obicei, stible de busuioc, în semn că ,,hăitorii" doresc ca anul viitor să fie bogat și în pâini, și în flori, și în ierburi. În amurgul serii se aud glasuri, care zic repede hăitul și ... coarne de floricele, Că avem să arăm pământ cu ele, Pământ negru nisipos, Unde se face grâu mândru și frumos. A alergat badea acasă Ș-a luat un chiticel, Mititel ca porcul, Iute ca focul; Ș-a alergat la Ștefan Țiganu, În fundul pământului, Și i-a dat să facă nouă secerele, Cu zimții de ... și mai bine îi părea. S-a dus badea la lună, La săptămână, Să vadă grâul de copt, Grâu copt, răscopt, În spic ca vrabia, În grăunțe ca mazărea. A alergat badea Vasile acasă Ș-a luat un chiticel Mititel ... Petre Ispirescu - Zâna munților ... de la dânșii câte în lună și în soare. Bucuria tatălui său era așa de mare unde vedea că fiu-său are să fie procopsit ca nici unul din fiii de împărați, încât se uita la dânsul ca la soare. Iară el de ce se mărea d-aia se făcea mai cu minte și mai frumos. În toată împărăția lui și a ... sudoare rece îl trecu, și inima începu să-i tâcâiască, de părea că o să-i spargă pieptul. El însuși nuÂși putea da seama ca ce poate să fie istoria asta. Plecă ochii în jos, nu zise nici cârc, și se întoarse acasă. Toată curtea împărătească lua în nume de bine pe această găinăreasă, pentru vrednicia și curățenia ei. Ea se purta cu toate slugile cu bunăcuviință, și ... că de n-ar avea bărbat să o ceară de nevastă. Când, pieri ca o nălucă. Feciorul de împărat rămase ca un zăpăcit. Se întoarse acasă, dară cu gândul era tot la dânsa. Tată-său, văzându-l tot pe gânduri și trist, nu știa ce să-i mai facă să-l ... otărâre. Se duseră deci, credincioșii lui, ocoliră toată împărăția, cercară toate femeile condurul, și la nici una nu se potrivi. Auzind feciorul de împărat una ... ... de Crăciun. Ne-ai promis că vii să prânzești cu noi. Te rog, nu uita. Te aștept până la șapte fără un sfert la berărie, ca să mergem împreună. În tot cazul, daca nu ne-ntâlnim, vino direct la noi; dar vino negreșit; se supără Acrivița. Stasache â€� Acrivița este soția ... destul de supărată. — De ce? — Închipuiește-ți? monșer, că acum câteva zile nenea Andrei senatorul (știi cât ține el la familia noastră!) vine, ca după obicei, la noi și zice: „Eu, mă înțelegi, s-a închis Senatul și se duc toți p-acasă, și n-am să fiu de Crăciun cu voi, si m-am gândit să v-aduc la fiștecare câte ceva ca cadou"... și scoate, si scoate, și scoate și dă-i la cadouri: și mie, și la copii, și Acriviții... Acriviții i dă un inel cu ... Ei! — Ei! Ieri dimineața, eu lipseam de acasă. Vine Mișu, profesorul — știi, Mișu al nostru, care dă meditație la băieți — vine pentru ca să le dea vacanță, și nevastă-mea pleacă să târguiască de-ale casei câte ceva, că știi, daca le lași toate pe ajunul Crăciunului, nu ... Nicolae Gane - Agatocle Leuștean ... strașnic răpuitor de femei. Osebit de aceste mici nepotriviri între feliul cum era și feliul cum se arăta, mai avea și alte cusururi; era leneș ca un împărat, mâncău ca un vlădică, risipitor și zgârcit totodată, sau, cu alte cuvinte, ieftin la făină și scump la tărâțe, după cum zice proverbul. Așa, ca să vorbesc în treacăt de aceste cusururi, voi zice că nu era leneș de acei care șed numai pe canapele și cască toată ziua. Nu ... Nu-i chip să intrăm în starea asta. O să ne râdă sluga care ne va deschide ușa. — Ai dreptate. Du-mă, te rog, acasă. Acasă el se coborî răpede din trăsură, îmi strânse mâna cu căldură, mulțămindu-mi că l-am întovărășit, și-mi lăsă trăsura pe spate cu două ... fără vina lui, cu covrigul de mire pe cap. Ce bine-i ședea! Șapte ani a gustat din traiul căsătoriei, în care timp ca un vrednic bărbat, stăpân în casa lui, a fost necontenit sub papuc. Petrecerile, cărțile, mesele se mai rărise puțin, dar după șapte ani ... ... George Coșbuc - Pe pământul turcului ... era Bună pentru Veronica; de minune îi venea; Doamne, mulțumescu-ți, Doamne! Cât e de frumos și bine, Că mi-e cam prostuț bărbatul și acasă nu mai vine! El crede că io-s bolnavă, ba încă bolnavă rău Bată-l crucea ca pe dracul, căci, vai, mult e nătărău! Ce socoți? Voi merge-acasă, am să fac plăcinte bune, Mai frig și-o găină grasă, am s-aduc vinars de prune Și-apoi o să chem în casă pe ... podeț... Vai de mine, mult plătește un om harnic și isteț! Astfel povestea nevasta singură pe drum mergând Și pășea ca opt de tare, Iar acasă ajungând Face foc, plăcinte coace și vinars din crâcimă-aduce: Nu știa în graba-i mare de ce naiba să s-apuce! Vesel râde, ba ... Căci de ieri, de pe-astă vreme, mă tot vaiet, plâng și zac! Constantin cu jale multă, blând, îi zice: Văd, iubită, Că ești galbenă ca ceara și ca floarea de pierită: Dar te du acasă, dragă, și te culcă, nu lucra! Ea se-ntinde și-l cuprinde și-apoi prinde-a-l săruta: Bun ești tu, bun, Constantine ... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CA ACASĂRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru CA ACASĂ. ... SĂ conj . I. ( Ca semn al conjunctivului ) Să fii cuminte . II. ( Semn al conjunctivului și , în același timp , conjuncție subordonatoare ) 1. ( Introduce o propoziție subiectivă ) E bine să pleci ... să . . . ( introduce o propoziție condiționată ) Îți poate fi de folos , numai să vrea . Până să . . . ( introduce o propoziție temporală ) Până să ajungă el , fata ajunsese acasă . Pentru ca să . . . = a ) ( introduce o propoziție finală ) Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen ; b ) ( cu valoare copulativă ) A plecat mulțumit , pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit . Fără să . . . = a ) ( introduce o propoziție modală ) A plecat fără să verse ... ... avea pentru cineva o afecțiune puternică , a iubi pe cineva . 9. Intranz . ( Urmat de un verb la conjunctiv ) A dori mult ca ceva să se întâmple , să se facă sau să fie ; a simți imboldul de a face ceva . III. 1. Tranz . A ... 2. Tranz . A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într - un anumit loc . 3. Tranz . A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc ( prinzându - l cu mâinile sau legându - l ) ; a imobiliza . 4. Tranz . A ... a - l pune la adăpost sau a - l avea la îndemână în caz de trebuință ) . 2. Tranz . A nu lăsa ca ceva să dispară , să se distrugă , să se altereze etc . ; a păstra neatins și neschimbat , a conserva . 3. Tranz . A ... a merge , a străbate , a trece printr - un loc . ( Refl . ) ( Determinat prin " de drum " ) Ține - te de drumul acesta până acasă . 5. Tranz . A respecta cu strictețe , a împlini întocmai ; a păzi ( o normă , o învoială , un angajament , o lege ... ... Pron . pos . 1. ( Înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor și de un grup din care vorbitorul face parte , precum și numele acestora ) Are o casă ca a noastră . 2. ( Pop . ; mai ales la m . pl . ; indică soțul , soția , familia , rudele vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu ei ... ... posedat de persoana căreia i se adresează cineva și de un grup din care persoana respectivă face parte , precum și numele acestora ) Are o mașină ca a voastră . 2. ( Pop . : mai ales la m . pl . ; indică soțul , soția , familia , rudele persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor ... |
||