|
|
||
|
Vezi și:CA,
CAȘEU,
SĂ,
ȚINE,
PRECUM,
OCHI,
OPRITOR,
TRIMITE,
FACE,
LEGA,
SPRE
... Mai multe din DEX...
CA SĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CA SĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 3068 pentru CA SĂ. Mihai Eminescu - E trist ca nimeni să te știe ... Mihai Eminescu - E trist ca nimeni să te ştie E trist ca nimeni să te știe de Mihai Eminescu E trist ca nimeni să te știe, Dar și mai trist să-ți zici mereu Că te-a pătruns nimicnicie Deși ai fost ca Dumnezeu. Unde sunteți, iubiri deșarte, Ochi mari ce nu-i mai pot uita? O, fugi departe, fugi departe, La ce mă-ngâni cu fața ta ... te-am avut. De-atunci te chem din întuneric Și amintirea ta dezmierd Pân-ce răsai... un vis himeric, Abia răsai... și iar te pierd. Ca la un zvon ce lin adie Urechea țin, mereu ascult... Tot mai puțină armonie... Pustiu din ce în ce mai mult. Și din comoara-mi ... Cincinat Pavelescu - E scris ca regii să se-ngrașe ... Cincinat Pavelescu - E scris ca regii să se-ngraşe E scris ca regii să se-ngrașe de Cincinat Pavelescu În maiestatea lor trufașe Și spre sporirea gușilor, E scris ca regii să ... Heinrich Heine - Ca visurile Ca visurile de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 15 ianuarie 1895 Ca visurile-ntunecate Clădirile se-nșiruiesc, Și singur, învelit în manta-mi, Tăcut pe trotuar pășesc. Acuma-n turnul catedralei Se bate tainic miez de noapte ... veche, Că-mi luminași frumos pe drum; Treci mai departe, luminează Și celorlalți pribegi, de-acum. Iar de găsești pe vreun ibovnic Ce plînge, tu să Mihai Eminescu - Ca o făclie... ... însăși  din cărți le învățați. În capetele voastre, de semne multe sume, Din mii de mii de vorbe consist-a voastră lume. Ca o făclie stinsă de ce mereu să fumegi, De ce mereu aceleași gândiri să le tot rumegi Și sarcina de gânduri s-o porți ca pe un gheb, Astfel ades în taina durerii mă întreb... Nu aflu unde capul în lume să mi-l pun: Căci n-am avut tăria de-a fi nici rău, nici bun, Căci n-am avut metalul demonilor în vine ... părți Și scrise în credința că lumea tot se schimbă Cu dezlegări ciudate și cu frânturi de limbă. Nu-i foliant în lume din care să înveți Ca viața preț să aibă și moartea s-aibă preț... Și de pe-o zi pe alta o târâi uniform Și nici să pot de somnul pământului s-adorm. Pustie, sură, rece și fără înțeles... Nu apăr adevărul, nu apăr un eres, Nu sunt la înălțime și nu ... dedesupt, Cu mine nu am luptă, cu lumea nu mă lupt Să-nving eu adevărul sau să ... Veronica Micle - Ca astăzi... Ca astăzi... de Veronica Micle Ca astăzi nu mai sunt stăpână Pe mine, pe sufletul meu, numai c-o strângere de mână îndeajuns ți-am spus-o eu. Și ca o slaba jucărie Sunt astăzi înaintea ta, privirea mea ți-ar spunea-o ție în ochii mei de vei căta. Și c-a mea ... Ștefan Octavian Iosif - Ca visurile ... Ştefan Octavian Iosif - Ca visurile Ca visurile de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 15 ianuarie 1895 Ca visurile-ntunecate Clădirile se-nșiruiesc, Și singur, învelit în manta-mi, Tăcut pe trotuar pășesc. Acuma-n turnul catedralei Se bate tainic miez de noapte ... veche, Că-mi luminași frumos pe drum; Treci mai departe, luminează Și celorlalți pribegi, de-acum. Iar de găsești pe vreun ibovnic Ce plînge, tu să George Coșbuc - Unul ca o sută ... George Coşbuc - Unul ca o sută Unul ca o sută de George Coșbuc 1895 Uite, de-ar fi lege-n țară Să popim pe toți aceia Cari fac vinului ocară Și zoresc, că-i om nebun Cine crede-n hori și-n fete - Eu pe cinstea mea ... dascăl n-aș fi bun ! Însă, de-ar ieși vreo lege Că nevestele de-acuma, Nu bărbații, vor alege Pe primar, și că-i iertat Să Anton Pann - Tăcerea e ca mierea ... toabă. Așa ea ce să gîndește, Într-o zi nu zăbovește, Merge la o vrăjitoare, Vestită fermecătoare, Să roagă cu bună plată Să-i facă să nu o bată. Baba, fiind pricepută, Cunoscu ca e limbută, Și îi zise : -Fii în pace, Eu cererea-ți o voi face, Numai, draga mamii fată, Du-mi-te în tîrg îndată, Și ... de noapte, Fără vorbe, fără șoapte, Mergi la fîntînă tăcută Și ia apa nencepută, Care iar tăcînd în tine, S-o aduci aici la mine, Ca s-o pui seara la stele Cu descîntecele mele. Așa femeia să duse Și toate-n faptă le puse. Luă ulcior, luă apă, Tocma ziua cînd să crapă, Îl duse la vrăjitoare Și ea îl puse la soare. Stătu pînă dimmeață, Cu astupuș de verdeață. Muierea cea îngrijată Veni la ulcior îndată ... cum o văzu-l scoase Cu niște vorbe șoptoase, Zicînd : -Dragă, iată-ți leacul. Numai dă babii colacul, C-am descîntat-o de pace Și să vezi ce minuni face. Atît numai, mamușoară, Are o pază ușoară, Adicăte : mă pricepe, Cînd vezi că bărbatu-ncepe Să te mustre, să te certe, Nevrînd greșala ... Mihai Eminescu - Ca și Stoa, ce pretinde... ... Mihai Eminescu - Ca şi Stoa, ce pretinde... Ca și Stoa, ce pretinde... de Mihai Eminescu Ca și Stoa, ce pretinde Să fim mândri și integri, Când plutesc deasupra noastră Cu-a lor visuri ochii negri; Ca și basmele păgâne De iubire ce-ard himeric Cu nesațiul lor de visuri Și cu-atâta întuneric; Când atrași de a lor noapte ... acel farmec Când nimic nu mai există: Părăsesc și veac și țară Pentru umeri de femeie Și o rog astfel în jețu-i Dulce locului să steie, Să mă pierd privind-o vecinic De la creștet la picioare, Mândră ca o-mpărăteasă, Caldă, cu senin de soare, De pe ochii-i să ridice Languroase lunge gene, Să Mihai Eminescu - Ca și Stoa ce pretinde... ... Mihai Eminescu - Ca şi Stoa ce pretinde... Ca și Stoa, ce pretinde... de Mihai Eminescu Ca și Stoa, ce pretinde Să fim mândri și integri, Când plutesc deasupra noastră Cu-a lor visuri ochii negri; Ca și basmele păgâne De iubire ce-ard himeric Cu nesațiul lor de visuri Și cu-atâta întuneric; Când atrași de a lor noapte ... acel farmec Când nimic nu mai există: Părăsesc și veac și țară Pentru umeri de femeie Și o rog astfel în jețu-i Dulce locului să steie, Să mă pierd privind-o vecinic De la creștet la picioare, Mândră ca o-mpărăteasă, Caldă, cu senin de soare, De pe ochii-i să ridice Languroase lunge gene, Să ... Emil Gârleanu - Ca soarele! Ca soarele! ... de Emil Gârleanu O casă, o livadă și-o curte mare. În casă stau stăpânii; în livadă sunt pomi roditori; în curte felurimi de ... „Ce-i cu pichiroiul?â€� Pichiroiul așa; americanca altfel. Și ei doi habar n-aveau de gura lumii! De aceea, când pichirea, stingheră, hotărî să-și caute un soț și-și puse ochii pe păun — pasăre de neam mare — se feri de toți, de frică să nu li se așeze cineva de-a curmezișul dragostei. Și-a început pichirea să se învârte-n sus și-n jos pe lângă păun. Azi așa, mâine iar așa, până când i-a venit odată la socoteală ... întâiul sărut! „Sunt mulțumită!â€� „Chiau!â€� „Sunt fericită!â€� „Chiau!â€� Ce Dumnezeu, gândește pichirea, numai atât e în stare să-mi răspundă? Și-n clipa aceea se înălță, rotund și de aur, soarele!... Peste lume se revarsă valuri de lumină. Păunul strălucește de parcă ar ... sufletul ei sălbatic, plin de poezie, își îmbie și iubitul: „Privește, privește, dragă!â€� Dar păunul se supără. Îngâmfala îi descleștează limba: „Ce Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CA SĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 315 pentru CA SĂ. CA ^2 conj . ( Urmat , cu sau fără intercalări , de " să " ) Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv . CA ^1 adv . , interj . A. Adv . I. ( Se compară două sau mai multe lucruri , ființe , situații ) 1. La fel cu , cum ( e ) , precum ( e ... Decât . E mult mai frumos ca acesta . II. 1. ( Se compară o noțiune cu ea însăși ) În felul . . . , cum e obiceiul , cum se știe . Tinerii , ca tinerii , se zbenguiesc . 2. În calitate de . . . , fiind . . . El înainte , ca ghid , iar noi după el , ca vizitatori . 3. Cu privire la . . . , în ce privește . . . Ca formă , lucrarea este bine prezentată . 4. ( Explicativ sau enumerativ ) Cum , precum , așa , bunăoară , de exemplu . Animale sălbatice , ca : râși , urși , vulpi . B. Interj . ( Reg . ) Ia ! Ei ! Ca ... CAȘÉU , cașeuri , s . n . ( Cin . ) Mască folosită în filmarea combinată , pentru a se acoperi partea din cadru care nu trebuie să SĂ conj . I. ( Ca semn al conjunctivului ) Să fii cuminte . II. ( Semn al conjunctivului și , în același timp , conjuncție subordonatoare ) 1. ( Introduce o propoziție subiectivă ) E bine să pleci . 2. ( Introduce o propoziție predicativă ) Pare să fie un om cumsecade . 3. ( Introduce o propoziție atributivă ) Nu - i mândră să - mi fie dragă . 4. ( Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă ) Puteam chiar să nu mai fiu acuma . 5. ( Introduce o propoziție finală ) A ieșit să - i întâmpine . 6. ( Introduce o propoziție consecutivă ) Am râs să leșin . 7. ( Introduce o propoziție condițională ) Ar fi fost prins să nu fi fugit . III. ( În loc . conj . ) Măcar să . . . ( introduce o propoziție concesivă ) Nu mă duc , măcar să mă omori . Numai să . . . ( introduce o propoziție condiționată ) Îți poate fi de folos , numai să vrea . Până să . . . ( introduce o propoziție temporală ) Până să ajungă el , fata ajunsese acasă . Pentru ca să . . . = a ) ( introduce o propoziție finală ) Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen ; b ) ( cu valoare copulativă ) A plecat mulțumit , pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit . Fără să . . . = a ) ( introduce o propoziție modală ) A plecat fără să ... avea pentru cineva o afecțiune puternică , a iubi pe cineva . 9. Intranz . ( Urmat de un verb la conjunctiv ) A dori mult ca ceva să se întâmple , să se facă sau să fie ; a simți imboldul de a face ceva . III. 1. Tranz . A face ca trupul ( sau o anumită parte a lui ) să stea mai mult timp într - o anumită poziție sau atitudine . 2. Tranz . A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într - un anumit loc . 3. Tranz . A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc ( prinzându - l cu mâinile sau legându - l ) ; a imobiliza . 4. Tranz . A face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într - o anumită stare ; a menține . 5. Tranz . ( Cu determinările " pe loc " sau " în loc " ) A opri ... mersul său , făcându - l să rămână pe loc , a - l împiedica să - și urmeze drumul . 6. Tranz . A face pe cineva ... ... 1. ( Introduce propoziții circumstanțiale de mod ) Cum , așa cum , după cum . Sper că se va face precum doresc . 2. ( Introduce propoziții comparative ) Tot astfel cum , ca și . M - a ajutat precum îl ajutasem și eu . 3. ( Urmat de conj . " și " , stabilește un raport copulativ în cadrul aceleiași propoziții ) Ca ... propoziții , adesea incidente , care cuprind o afirmație , o observație etc . sigură , categorică , cu caracter de concluzie ) După cum , așa cum . 5. ( Pop . ; urmat de conj . " ca să " , introduce propoziții finale ) Pentru ( ca să . . . ) . II. Adv . Ca de exemplu , ca ... OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz ... pune în contact direct cu flacăra . 6. S . n . ( Mai ales la pl . ) Mâncare făcută din ouă prăjite în tigaie sau fierte fără coajă , astfel ca gălbenușul să rămână întreg ( cu albușul coagulat în jurul lui ) . 7. S . m . Complex de muguri existent pe nod la vița de vie sau la subsuoara frunzelor ... lichid . 11. S . m . ( În sintagmele ) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent , care se folosește în special la aparatele de recepție radiofonică sau radiotelegrafică , ca să arate în ce măsură este realizat acordul pe lungimea de undă dorită ; indicator de acord . 12. S . m . Fiecare dintre punctele de pe zaruri , cărți ... disc de sticlă sau de material plastic ( montat într - o garnitură de metal ) care reflectă razele de lumină proiectate asupra lui și care este folosit ca piesă de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe șosele ; b ) varietate de minerale care , șlefuite într - un anumit mod , capătă o luminozitate ... ... de dricul carului și prevăzut la celălalt capăt cu o bucată de lemn , cu un cârlig sau cu o talpă de oțel , care se lasă să se târască între obadă și sol pentru a împiedica una dintre roți când vehiculul coboară la vale ; piedică . 2. S . n . și f ... și la oprirea lui . 3. S . f . ( Reg . ) Stăvilar , zăgaz , dig . 4. S . f . Plasă întinsă pe un semicerc , cu care se astupă gura matiței ca să nu iasă peștele când se scoate năvodul din apă . 5. S . f . Fiecare dintre parii care se pun la gardurile mari de prins pește , ca ... ... TRIMÍTE , trimit , vb . III . Tranz . 1. A dispune sau a ruga ca cineva să se ducă undeva . 2. A delega , a alege într - un organ de conducere sau într - un organ reprezentativ . 3. A ... pe cineva , a da indicații cuiva să consulte un text în legătură cu o anumită problemă . 4. ( Despre divinitate ) A face să vină , să se arate , să se producă , să se manifeste . 5. A dispune ca un obiect să fie dus , transportat , predat la o anumită destinație ; a expedia . 6. A transmite prin cineva vești , porunci , salutări etc . [ Var . : triméte ... ... despre pantaloni ) a se deforma ( de multă purtare ) în dreptul genunchilor . III. 1. A întocmi , a potrivi lucrurile astfel ca să . . . ; a da cuiva posibilitatea de a . . . Ce - a făcut , ce - a dres , că a reușit ... au putut face să se însoare . 3. A obliga , a sili , a constrânge , a pune pe cineva să . . . Nu mă face să plec . 4. A predispune la ceva ; a îndemna . Timpul urât îl face trist . IV. 1. A determina sau a ... a costa . Cât fac pantofii ? 2. ( La pers . 3 ; cu valoare impersonală ) A fi vrednic ( de a . . . ) , a merita ( să . . . ) . Scump , dar face ! 3. ( Fam . ; în expr . ) Nu face pentru . . . = a ) nu e potrivit , nu corespunde pentru . . . ; b ) nu e de prestigiul cuiva ... a porni ( către sau spre . . . ; a o coti ( spre . . . ) . Am făcut la dreapta . 2. A zice , a spune . Am să ... ... A împreuna , a uni strâns ( printr - un nod , o fundă ) capetele de sfoară , de ață , de sârmă , de lanț etc . ( astfel încât să formeze un tot ) . 2. A închide la gură un sac , o pungă , o boccea etc . , adunând marginile și înnodându - le sau petrecând în ... și a o închide în felul arătat . 3. A fixa , a strânge ceva cu o funie , cu un șiret etc . ca să nu se desfacă sau să nu se clatine . 4. A prinde una de alta foile unei cărți și a - i pune scoarțe ; a broșa ... a înlănțui , a încătușa . 2. A prinde un animal ( de ceva ) cu ajutorul unei legături pentru a - l împiedica să fugă ; a priponi . IV. Fig . 1. Refl . A se obliga să facă ceva ; a se angaja , a se îndatora . 2. Tranz . ( În superstiții și în basme ) A opri , a ... ... temporal ) În apropierea . . . , aproape de . . . , cam la vremea . . . , pe la . . . Spre iarnă . 3. ( Introduce un complement circumstanțial de scop ) În vederea . . . , pentru a . . . , ca să . . . Se duce spre a cerceta personal . 4. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) ( În așa fel ) încât ( să producă , să cauzeze cuiva ceva ) . I - a dăruit o carte spre marea lui bucurie . 5. ( Înv . și reg . ; introduce un complement indirect ) Echivalând cu . . . , drept ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||