|
|
||
|
Vezi și:ȚINE,
SĂU
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CA SA NU:
CA SĂ NU.
CA SA NU - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CA SA NURezultatele 1 - 10 din aproximativ 922 pentru CA SA NU. Multatuli - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah ... Multatuli - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah Cîntecul lui SaĂ¯djah de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Sămănătorul , 27 iunie 1904 După Multatuli Eu nu știu unde am să mor. Văzui marea cea mare la țărmul mării, Cînd tatăl meu m-a dus acolo Să facem sare. De ... în flăcări, Cădea-vor bîrne-aprinse Pe leșul meu, Și-afară vor fi țipete grozave De oameni cari aruncă apă Ca să omoare focul. Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui căzînd pe micul Si-unah din pom, — El culegea un rod al pomului Să-l ducă maicei sale ... Ca Si-unah, Dar mama nu va plînge, ea e moartă, Ci alții vor striga cu glasul aspru: "Uitați-vă, SaĂ¯djah e mort !" Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui mort pe Pa-lisus, El s-a fost stins de bătrînețe, Albite-i erau pletele. De voi ... albe, Veni-vor bocitoarele În jurul meu; Mă vor boci ca bocitoarele Pe Pa-lisus, și toți nepoții, Și ei, vor plînge cu amar. Eu nu voi auzi. Eu ... Ștefan Octavian Iosif - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah ... Ştefan Octavian Iosif - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah Cîntecul lui SaĂ¯djah de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Sămănătorul , 27 iunie 1904 După Multatuli Eu nu știu unde am să mor. Văzui marea cea mare la țărmul mării, Cînd tatăl meu m-a dus acolo Să facem sare. De ... în flăcări, Cădea-vor bîrne-aprinse Pe leșul meu, Și-afară vor fi țipete grozave De oameni cari aruncă apă Ca să omoare focul. Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui căzînd pe micul Si-unah din pom, — El culegea un rod al pomului Să-l ducă maicei sale ... Ca Si-unah, Dar mama nu va plînge, ea e moartă, Ci alții vor striga cu glasul aspru: "Uitați-vă, SaĂ¯djah e mort !" Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui mort pe Pa-lisus, El s-a fost stins de bătrînețe, Albite-i erau pletele. De voi ... albe, Veni-vor bocitoarele În jurul meu; Mă vor boci ca bocitoarele Pe Pa-lisus, și toți nepoții, Și ei, vor plînge cu amar. Eu nu voi auzi. Eu ... Anton Pann - Tăcerea e ca mierea ... Anton Pann - Tăcerea e ca mierea Tăcerea e ca mierea de Anton Pann 0 muiere rea, limbută, Otrăvită, netăcută, Nu înceta cu certatul, Tot își judeca bărbatul. El iar cu firea neghioabă De bătăi o făcea toabă. Așa ea ce să gîndește, Într-o zi ... te mustre, să te certe, Nevrînd greșala să-ți ierte Tu atuncea ia îndată D-astă apă descîntată Și o ține strîns în gură, Să nu-ți pice picătură, Pînă cînd vezi că el tace Și de ceartă chefu-și face. Ș-așa cum zic făcînd, mamă, Scapi de rău cu ... Și traiul rău îsi spusese. 0-ntrebă că ce mai face ? Are cu bărbatul pace ? Ea răspunse bucuroasă : -Sînt, leica mea, sănătoasă, De bătăi acum nu-mi pasă, Am toată pacea în casă, Că îmblinzii pe bărbatul, I-a lipsit acum turbatul. Ruda ei, vrînd s-o-nțeleagă, 0 ... făcu ea treabă Ducîndu-se la o babă Și, în scurt, acum, în gură Cum ia acea băutură, Pe loc bărbatul său tace Și ceartă nu să mai face. Iar ruda ei cu zîmbire Zise la a sa vorbire : - ... Anton Pann - Nu e nimic fără cusur ... Anton Pann - Nu e nimic fără cusur Nu e nimic fără cusur de Anton Pann Un împărat oarecare Prin grădina sa umblînd Pe răcoare în primblare Și un trandafir rumpînd, Atît cumplit deodată Degetul ș-au înghimpat, Încît îl lepădă-ndată De durere supărat, Zicînd : "Ce ... și cusur !" Și chemă cu grabă mare Un grădinar iscusit, Căruia cu întrebare Într-acest chip i-a vorbit : -Aș vrea să știu : nu să poate A să altui-ntr-un fel Și trandafirul, ca toate, Ca să n-aibă ghimpi pe el ? El răspunse cum că știe Ș-îl va face în scurt timp După cererea-i să fie Curat fără ... făcu întrebare Zicînd : -Asta e ciudat! Dar de ce și miros n-are Acum dacă s-a schimbat ? El răspunse : -împărate, Eu nicidecum nu mă mir, Că pilde nenumărate Ne dă acest trandafir. Adică : în lume toate Ca și trandafirul sînt, Fără cusur nu să poate Nici un lucru pre pămînt. Or ghimpi pe dînsul să n-aibă Fără de nici un miros, Or, ca ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic ... singură nemulțumire. Am lăsat acasă o fată care mă iubește. Nu e frumoasă, și ochii mei au obosit repede îndreptându-se spre silueta ei bicisnică. Nu e savantă, și am ostenit vorbind singur, inutil și ridicol. Nu e bogată și mi-ar îngreuia mersul purtând-o pe umerii mei, ca melcul cocioaba. Dar e îndrăgostită, căci pentru dragoste nu e nevoie de minte, de frumusețe sau de bani. Am simțit-o că trăiește numai din gândul la mine, că singură s-ar usca întocmai ... se strecurau prin lumea multă, siguranța gesturilor și totuși singurătatea lor mă impresionau, și atunci o ambiție m-a străbătut: cunoștința lor — nu mergeam mai departe — ar fi o dovadă a importanței mele. Dar nu știam cum să încep. Începutul mi se părea totdeauna extrem de dificil. Mă temeam ca prima mea mișcare să nu fie ridicolă. Înclinat de pe atunci la neurastenie, găseam un motiv bun de chin. Și exclamam ridicol — ridicol pe care-l credeam atenuat, deoarece ... fi fost bine primită. O exclamare acolo, în noapte, în singurătatea noastră, departe de târg, ar fi fost ridicolă. Dar am preferat să ne întoarcem, nu prea târziu, ... Ioan Slavici - Florița din codru ... placuta la faptura și mai dulce si mai inteleapta la vorba. Pentru aceea oamenii o numeau Floare - Floarea cea frumoasa de la crașma din codru. Nu numai Florita, ci si maica-sa, crasmarita, era insa frumoasa. Crașmarita nu era insa asa de frumoasa ca si Florita, si Florita altfel iara, nu ca și crasmarita. Crașmarita era frumoasa ca si o pana de paun; Florita era frumoasa ca si o floare ce crește ascunsa in umbra tufelor. Crasmarita era frumoasa incat nimeni nu se putea rabda ca sa nu vorbeasca cu ea si nimeni nu cuteza sa priveasca la ea; Florita era frumoasa incat nimeni nu se putea rabda ca sa nu priveasca la ea si nimeni nu cuteza sa vorbeasca cu ea. Crașmarita atata era de frumoasa incat, daca-i vedeai fata oglindita in fata vinului, ti se parea cum ca vinul e mai tare și mai infocat; Florita atata era de frumoasa incat, daca-i vedeai fata oglindita in fata vinului, ti se ... mai asculta nici o vorba, ci iesi afara, izbi usa, intra in crasma și se puse cu vorba aspra și neimpacata pe Florita: ca nu e buna, ca ... Ioan Slavici - Ileana cea șireată ... în față și ți-aș, grăi o vorbă: să mergi însă la sora mea cea mai tânără și numai după aceea vino la mine. - Am sa trimit pe frate-meu cel mai tanar grai feciorul de imparat. Sa-mi dai o sarutare ca sa pot merge mai iute. Si nici nu zise, pana ce si fura un sarut. - Sa nu ai parte de altul! grai si aceasta fata. Mergi in calea pe care-ai venit: flori sa-ti creasca in cale si flori sa-ti ramana pe urma. Feciorul cel de imparat merse la fratii sai le spuse cum si ce si, acum de-a treia oara ... zise lleana cea frumoasa si sireata. Asaza-te la masa. Feciorul de imparat sc aseza la masa. Ei, dar Ileana e Ileana cea sireata! El nu se aseza inca bine, si iata ca si cazu, cu scaun cu tot in pivnita cea adanca in care era ascunsa comoara imparatului. Acuma Ileana incepu sa strige: "primejdie", si cand se adunara toti argatii ca sa vada ce e si pentru ce, ea le spuse ca a auzit troncote prin pivnita si se teme cum ... Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi ... Mihail Kogălniceanu - Viaţa lui A. Hrisoverghi Viața lui A. Hrisoverghi de Mihail Kogălniceanu Alexandru Hrisoverghi ca și Andrei ChĂ©nier, modelul său, murind nu lăsase decât un nume făgăduit slavei: în viață, talentul său nu fusese cunoscut decât prin o singură odă: Ruinele cetății Neamțul . Puțini prieteni știau că poetul mai avea și alte compuneri; dar, nefiind date la lumină ... patria noastră, tânărul Hrisoverghi începu a lua cele întâi principii de limba grecească veche, de la un dascăl din Chișinău, anume Constantin. Învățătura sa fu superficială; dar aceasta nu fu din vina sa, ci din lipsa așăzământurilor de instrucție, ce se simțea atunce în Moldavia. Domnii fanarioți, deși într-un duh străin naționalității românești, tot făcură mult pentru ... chema, fu silit să se lupte, cum zice dl Negruzzi, cu cursele șicanei și cu nedreptățile oamenilor; să bată la ușa celor mari el care nu știa ce este lingușirea și minciuna ca să poată dobândi dreptățile sale. În anul 1830, se publică porunca înformării oștirii naționale, sub nume de strajă pământească. Entuziasmul care se ațâță atunce nu ... cereau toată vremea ... ... nimeni de pe lume nu se potrivise condurul răposatei. Numaidecât mai-marii țării ziseră fetei să se gătească de nuntă. Acum altă nevoie. Nici fata nu voia să ia pe tată-său de soț. Ea zise: - Unde ați mai auzit, boieri dumneavoastră, batjocură ca aceasta, să ia tatăl de soție pe fie-sa. - Nu te supăra, domniță, și nu fii așa țanțoșă. Are să curgă multă apă pe gârlă până s-ajungi a cunoaște tainele împărăției ca noi. Și apoi, răposata maica împărăției tale, cea atât de vestită în lume de cuminte, a lăsat cu sufletul ca împăratul, tatăl tău, să nu văduvească, ci să se însoare cu aceea la care se va potrivi pe picior condurul ei. - Căutați, mai zise fata, și găsiți pe vreauna la ... împăratului se duse și el cu tată-său și cu mumă-sa. Găinăreasa se ceru și ea de la bucătăreasă. Și căpătând voie se duse, ca și întâi, îmbrăcându-se în hainele cu mărgăritare. Se prinse în horă, iarăși lângă fiul împăratului. Până seara nu jucă cu altul, decât numai și numai cu dânsul. Când dete în amurg, ... Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei ... din pricina organizației sale nervoase, simte mai mult decât noi și are și puterea de a întrupa în forme alese și sugestive simțirea sa. Artistul, prin urmare, ne sugerează simțirea sa. Este întrebarea: artistul poate sugera, poate captiva pe oricine? Poate avea înrâurire asupra oricui? Desigur că nu, căci pentru ca să-ți sugereze simțirile sale trebuie ca tu însuți să fii sugestibil de aceste simțiri, adică să ai o stare sufletească asemănătoare cu a artistului. De aicea nu urmează că trebuie să ai o stare sufletească identică, căci atunci un artist n-ar avea înrâurire asupra nimănui, căci nu sunt doi oameni cu o identică stare sufletească, precum nu sunt doi oameni cu o figură identică. A avea aceeași stare sufletească însemnează a avea același fel general de a ... are o viață asemănătoare sufletească cu a lui? Desigur acei care au trăit și s-au dezvoltat în și prin aceleași împrejurări sociale ca și dânsul. Prin urmare, va înrâuri asupra celor din clasa sa, căci numai aceștia vor fi sugestibili de simțirea sa. Se înțelege că aicea ... Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată ... el că nu poate da piept cu un asemenea viteaz, și se hotărî a-i purta sâmbetele. Voinicul de românaș, în dârdora luptei, nu băgă de seamă ce se făcu al treilea zmeu. Așteptă ce așteptă și daca văzu că nu mai vine nimeni, el se întoarse, luă pe mumă-sa, o duse în acele palaturi și se așeză acolo. Umblând din cămară în cămară, dete peste armele zmeilor și se minună. Mă-sa îi spuse că văzuse în casa tatălui său asemenea arme, și îi arătă cum se întrebuințează. Îi prinse bine, căci văzu că îi merge mai ... Acum începu a săgeta la căprioare și la ciute, căci până acum vâna numai păsărele cu lațul, și îi era cu greu. Ajunsese ca el să fie tare și mare în pădure. Nu era cine să-i stea împotrivă. De multe ori nu venea cu zilele p-acasă. Într-una din zile, zmeul ieși din pivniță și veni milogindu-se la muma voinicului ca să-și facă pomană cu el să-l priimească la curtea ei, căci zicea el că pribegește nu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CA SA NURezultatele 1 - 10 din aproximativ 159 pentru CA SA NU. ... Avraam a plecat de acolo în țara de meazăzi, s`a așezat între Cades și Șur, și a locuit ca străin în Gherar. 2 Avraam zicea despre Sara, nevastă-sa: ,,Este sora-mea!`` S`a temut să spună că este nevastă-sa, ca să nu -l omoare oamenii din cetate din pricina ei. Abimelec, împăratul Gherarei, a trimes și a luat pe Sara. 3 Atunci Dumnezeu ... i -a zis: ,,Iată, ai să mori din pricina femeii, pe care ai luat -o, căci este nevasta unui bărbat.`` 4 Abimelec, care nu se apropiase de ea, a răspuns: ,,Doamne, vei omorî Tu oare chiar și un neam nevinovat? 5 Nu mi -a spus el că este soră-sa? Și n`a zis ea însăș că el este frate-său? Eu am lucrat cu inimă curată și cu mîni nevinovate.`` 6 Dumnezeu ... oi și boi, robi și roabe, și le -a dat lui Avraam; și i -a dat înapoi și pe Sara, nevastă-sa ... ... s`a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar. 2 Domnul i S`a arătat, și i -a zis: ,,Nu te pogorî în Egipt! Rămîi în țara în care îți voi spune. 3 Locuiește ca străin în țara aceasta; Eu voi fi cu tine, și te voi binecuvînta; căci toate ținuturile acestea ți le voi da ție și seminței tale ... îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el zicea: ,,Este sora mea.`` Căci îi era frică să spună că este nevastă-sa, ca să nu -l omoare oamenii locului aceluia, fiindcă Rebeca era frumoasă la chip. 8 Fiindcă șederea lui acolo se lungise, s`a întîmplat că Abimelec ... văzut pe Isaac jucîndu-se cu nevastă-sa Rebeca. 9 Abimelec a trimes să cheme pe Isaac, și i -a zis: ,,Nu mai încape îndoială că e nevastă-ta. Cum ai putut zice: ,,E soru-mea?`` Isaac i -a răspuns: ,,Am zis așa, ca să nu mor din pricina ei.`` 10 Și Abimelec a zis: ,,Ce ne-ai făcut? Ce ușor s`ar fi putut ... ... ei. Și tocmai atunci venea Rahela, fata lui, cu oile. 7 El a zis: ,,Iată, soarele este încă sus, și -i prea devreme ca să strîngeți vitele: adăpați oile, apoi duceți-vă și pașteți-le iarăș.`` 8 Ei au răspuns: ,,Nu putem, pînă nu se vor strînge toate turmele; atunci se prăvălește piatra de pe gura fîntînii, și vom adăpa oile.`` 9 Pe cînd le vorbea el încă, vine ... sa Zilpa. 25 A doua zi dimineață, iată că era Lea. Atunci Iacov a zis lui Laban: ,,Ce mi-ai făcut? Nu ... Iacov a făcut așa, și a isprăvit săptămîna cu Lea; apoi Laban i -a dat de nevastă pe fiică-sa Rahela. 29 Și Laban a dat ca roabă fetei sale Rahela, pe roaba sa Bilha. 30 Iacov a intrat și la Rahela, pe care o iubea mai mult decît pe Lea; și a mai slujit ... 33 A rămas iarăș însărcinată, și a născut un fiu; și a zis: ,,Domnul a auzit că nu ... ... păziți legile Mele, și să le împliniți. Eu sînt Domnul, care vă sfințesc. 9 Dacă un om oarecare blastămă pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea; a blestemat pe tatăl său sau pe mama sa: sîngele lui să cadă asupra lui. 10 Dacă un om preacurvește cu o femeie măritată, dacă preacurvește cu nevasta aproapelui său, omul acela și femeia ... Dacă un om ia de nevastă pe fată și pe mama ei, este o nelegiuire: să -i ardă în foc, pe el și pe ele, ca nelegiuirea aceasta să nu fie în mijlocul vostru. 15 Dacă un om se culcă cu o vită, să fie pedepsit cu moartea; și vita s`o omorîți. 16 Dacă ... Dumnezeul vostru, care v`am pus de o parte dintre popoare. 25 Să faceți deosebire între dobitoacele curate și necurate, între păsările curate și necurate, ca să nu vă spurcați prin dobitoacele, prin păsările, prin toate tîrîtoarele de pe pămînt, pe cari v`am învățat să le deosebiți ca necurate. 26 Voi să-Mi fiți sfinți, căci Eu sînt sfînt, Eu, Domnul; Eu v`am pus de o parte dintre popoare, ... ... 5 Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El. 6 N`adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, și să fii găsit mincinos. - 7 Două lucruri Îți cer; nu mi le opri, înainte de moarte! 8 Depărtează dela mine neadevărul și cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăție, dă-mi pînea care-mi trebuie. 9 Ca nu cumva, în belșug, să mă lepăd de Tine, și să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, și să iau în deșert Numele Dumnezeului Meu. - 10 Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme și să te faci vinovat. - 11 Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, și nu binecuvintează pe mamă-sa. 12 Este un neam de oameni care se crede curat, și totuș, nu este spălat de întinăciunea lui. 13 Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufași, și cari își țin pleoapele sus. 14 Este un ... și o roabă care moștenește pe stăpînă-sa ... ... soru-sa care -i încă fecioară, stă lîngă el și nu este măritată, afară de aceștia, să nu se atingă de niciun alt mort. 4 Ca unul care este fruntaș în poporul lui, să nu se facă necurat, atingîndu-se de un mort. 5 Preoții să nu-și facă un loc pleșuv în cap, pentru un mort, să nu-și radă colțurile bărbii, și să nu-și facă tăieturi în carne. 6 Să fie sfinți pentru Dumnezeul lor, și să nu necinstească Numele Dumnezeului lor; căci ei aduc Domnului jertfele mistuite de foc, mîncarea Dumnezeului lor: de aceea să fie sfinți. 7 Să nu-și ia de nevastă o curvă sau o spurcată, nici o femeie lăsată de bărbatul ei, căci ei sînt sfinți pentru Dumnezeul lor. 8 Să ... căruia a fost turnat untdelemnul pentru ungere, și care a fost închinat în slujba Domnului și îmbrăcat în veșminte sfințite, să nu-și descopere capul, și să nu-și sfîșie veșmintele. 11 Să nu se ducă la niciun mort; să nu se facă necurat, și să nu se atingă nici chiar de tatăl său sau de mama sa ... ... zis: ,,Iată că tu ești stearpă, și n`ai copii; dar vei rămînea însărcinată, și vei naște un fiu. 4 Acum ia bine seama, să nu bei nici vin, nici băutură tare, și să nu mănînci nimic necurat. 5 Căci vei rămînea însărcinată, și vei naște un fiu. Briciul nu va trece peste capul lui, pentrucă acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pîntecele mamei lui; și el va începe să izbăvească pe Israel ... va fi de făcut?`` 13 Îngerul Domnului a răspuns lui Manoah: ,,Femeia să se ferească de tot ce i-am spus. 14 Să nu guste niciun rod din viță, să nu bea nici vin, nici băutură tare, și să nu mănînce nimic necurat; să păzească tot ce i-am poruncit.`` 15 Manoah a zis Îngerului Domnului: ,,Îngăduiește-mi să Te opresc, și să ... Chiar dacă M`ai opri, n`aș mînca din bucatele tale; dar dacă vrei să aduci o ardere de tot, s`o aduci Domnului``. Manoah nu știa că este Îngerul Domnului. 17 Și Manoah a zis Îngerului Domnului: ,,Care-Ți este numele, ca ... ... Femeia a zis: ,,Pentruce gîndești tu astfel cu privire la poporul lui Dumnezeu, căci nu iese chiar din cuvintele împăratului că împăratul este ca și vinovat cînd nu cheamă înapoi pe acela pe care l -a gonit? 14 Trebuie negreșit să murim, și vom fi ca niște ape vărsate pe pămînt, cari nu se mai adună. Dumnezeu nu ia viața, ci dorește ca fugarul să nu rămînă izgonit dinaintea Lui. 15 Acum, dacă am venit să spun aceste lucruri împăratului, domnului meu, am venit pentrucă poporul m`a înspăimîntat ... ta a zis: ,Vreau să vorbesc împăratului; poate că împăratul va face ce va zice roaba sa. 16 Da, împăratul va asculta pe roaba sa, ca să scape din mîna celor ce caută să ne nimicească, pe mine și pe fiul meu, din moștenirea lui Dumnezeu.` 17 Roaba ta a ... și a adus pe Absalom înapoi la Ierusalim. 24 Dar împăratul a zis: ,,Să se ducă în casa lui, și să nu-mi vadă fața.`` Și Absalom s`a dus în casa lui, și n`a văzut fața împăratului. 25 Nu ... ... și a zis: ,,Am văzut la Timna o femeie din fetele Filistenilor; luați-mi -o acum de nevastă``. 3 Tatăl său și mama sa i-au zis: ,,Nu este nici o femeie între fetele fraților tăi și în tot poporul nostru, de te duci să-ți iei nevastă dela Filisteni, cari sînt netăiați ... A luat mierea în mînă, și a mîncat -o pe drum; și cînd a ajuns la tatăl său și la mama sa, le -a dat, și au mîncat și ei din ea. Dar nu le -a spus că luase mierea aceasta din trupul leului. 10 Tatăl lui Samson s`a pogorît la femeia aceea. Și ... nevestei lui Samson: ,,Înduplecă pe bărbatul tău să ne deslege ghicitoarea; altfel, te vom arde, pe tine și casa tatălui tău. Ne-ați adunat aici ca să ne jăfuiți, nu -i așa?`` 16 Nevasta lui Samson plîngea lîngă el și zicea: ,,Tu n`ai decît ură pentru mine, și nu mă iubești; ai spus o ghicitoare copiilor poporului meu, și nu ... spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.` Și de azi dimineață, decînd a venit, a stat în picioare pînă acum, și nu s`a odihnit decît o clipă în casă``. 8 Boaz a zis către Rut: ,,Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu te depărtezi de aici, și rămîi cu slujnicele mele. 9 Uită-te unde vor secera pe cîmpi, și du-te după ele. Am poruncit slugilor ... cum ai părăsit pe tatăl tău și pe mama ta și țara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu -l cunoșteai mai înainte. 12 Domnul să-ți răsplătească ce ai făcut, și plata să-ți fie deplină din partea Domnului, Dumnezeului lui Israel, subt ... O! să capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m`ai mîngîiat, și vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Și totuș eu nu sînt nici măcar ca una din slujnicele tale.`` 14 La vremea prînzului, Boaz a zis către Rut: ,,Apropie-te, mănîncă pîne, și moaie-ți bucata în oțet ... ... alegeau locurile dintîi, le -a spus o pildă. Și le -a zis: 8 ,,Cînd ești poftit de cineva la nuntă, să nu te așezi la masă în locul dintîi; ca nu cumva, printre cei poftiți de el, să fie altul mai cu vază decît tine, 9 și cel ce te -a poftit și pe ... și cine se smerește, va fi înălțat.`` 12 A zis și celui ce -L poftise: ,,Cînd dai un prînz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe frații tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogați, ca nu cumva să te cheme și ei la rîndul lor pe tine, și să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut. 13 Ci, cînd dai ... și nu urăște pe tatăl său, pe mamă-sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe frații săi, pe surorile sale, ba chiar însăș viața sa, nu poate fi ucenicul Meu. 27 Și oricine nu-și poartă crucea, și nu vine după Mine, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CA SA NURezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru CA SA NU. ... ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu ... 2. Tranz . A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într - un anumit loc . 3. Tranz . A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc ( prinzându - l cu mâinile sau legându - l ) ; a imobiliza . 4. Tranz . A face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într - o anumită stare ; a menține . 5. Tranz . ( Cu determinările " pe loc ... fi căsătorit cu cineva . VII. 1. Intranz . A dura , a dăinui . 2. Tranz . ( Despre boli sau dureri trupești ) A nu mai slăbi pe cineva , a nu ... ... SĂU , SA , săi , sale , pron . pos . , adj . pos . ( Precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " când este pronume , când stă , ca adjectiv , pe lângă un substantiv nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt ) 1. Pron . pos . ( Înlocuiește numele unui obiect posedat de cel ... al său . 2. Adj . pos . Care aparține persoanei despre care se vorbește sau de care această persoană este legată printr - o relație de proprietate . Cartea sa . 3. Pron . pos . ( La m . pl . ) Familia , rudele , prietenii etc . persoanei despre care se vorbește ; ( la m . sg . ) soțul persoanei despre care se vorbește . Au ... persoana despre care se vorbește . Sora sa . 5. Pron . pos . ( La f . pl . ) Treburile , preocupările , obiceiurile , spusele persoanei despre care se vorbește . Dintr - ale sale nu - l poate scoate nimeni . 6. Adj . pos . Care este spus , făcut , suportat etc . de cel despre care se vorbește . Durerea sa |
||