|
|
||
|
CALEA DE MIJLOC - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CALEA DE MIJLOCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 337 pentru CALEA DE MIJLOC. Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ŞI PRE SCURT asupra nedreptei morţi a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Ţării Româneşti POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești de Radu Greceanu Pământule și ceriule, stelele, și tu, lună. Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună, Înpărații și prințipii, și toată politiia, De la mare până la mic, să vedeți istoriia, Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate, Care scrie că s-au făcut din multă răutate! Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți, Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți! Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească, Cu toate mănăstirile înpreună, să jălească Pre Costandin postialnicul, pre Cantacozinescul, Pre marele acela omu ... șaizeci și trei de ani, Atuncea s-au rădicat turcii ca să oștiască, Și cu grele oști au mersu în Țara Ungurească La cetatea Uivarului, de o au încongiurat, Și cu putere și războiu pre dânsa o au luat. Atuncea dar, și domnului de Țara Rumânească, Venitu-i-au și lui degrab'poruncă înpărătească, Și cu oastea lui au mersu unde i-au poruncit, La cetatea Uivarului, precum aț Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu ... Pe mârzac îl reteza Și în lance că-l lua, Mort în câmp îl arunca, Apoi vesel purcedea Cu mă-sa și cu Nedea, Ce de mic îi tot dădea Ajutor bun de putere Și cuvânt de mângâiere! III Iată la mijloc de cale, La fântâna dintr-o vale, Iată bună-mpreunare Cu cinci voinicei călare, Cu Buzești și cu Căplești Zmeii Țării Românești! ,,Noroc bun, și cale bună! Ce vânt dulce vă adună Și cu mine svă-mpreună?" ,,Noi în cale ți-am ieșit C-avem dor de hărățit. 1 Și la harță vitejească Și la joacă războiască." Ei la harță se luau, Pe jurământ s-apucau, Stăpânii să hărățească Și slugile să ... aducea, Un covor le așternea, În genunchi îi tot punea Și mâneca-și sufleca, Și pala și-o ridica, Și capetele zbura, Zburau pe scări de-a dura, Când Buzești peste Căplești, Când Căplești peste Buzești. ↑ O zicătoare ce trebuie să existe de pe timpul năvălirilor de limbi străine sună așa: să fii totdeauna la mijloc de masă și la colț de țară . ↑ Românii expuși în vechime la necontenite năvăliri de ... Vasile Alecsandri - Holera (Alecsandri) ... Vasile Alecsandri - Holera (Alecsandri) Jos, pe malul Prutului, La casele Vâlcului, Vâlcul bea, se veselește, Cu trei fete se-ndrăgește, De holeră nici gândește; Maică-sa grija-i ducea Și cu lacrimi îi zicea: ,,Dragul mamei Vâlcule, Mândrule, voinicule! Tu tot bei și veselești, De holeră nici gândești, Lasă-mi-te de beție Și de dalba veselie, Că holera-i chiar la Prut Și chiar dincoace-a trecut!" Vâlcul ei se supunea, Patru boi la car punea Și ... cu părul despletit Tot cu șerpi împleticit. Ea din loc în loc sărea, Spini în urmă-i răsărea, Iarba câmpului ardea Și oamenii morți cădea! ,,Cale bună, măi drumeț: Unde mergi așa sumeț?" ,,Cale-ntoarsă, cloanță fa, Unde-alergi curând așa?" ,,Merg la casa Vâlcului De pe malul Prutului Ca să-i ridic zilele, Să mă duc cu dânsele." ,,Alei! iazmă călătoare, Boală rea ș-ucigătoare! Na-ți calul și armele ... Afară de acestea, romanii aveau pentru țară o trăsură carruca . Vizitiul se numea carricarius , cărucier. [2] Imagine antică. Furiile iadului, după mitologia romană, poartă plete de șerpi. [3] Adeseori se văd în basmele românilor figurând arme și unelte de foc. Îngerii au în mâna dreaptă sabie de foc: o calamitate publică e numită bici de Vasile Alecsandri - Buruiana de leac ... Vasile Alecsandri - Buruiana de leac Aoleo! mamă Ileană! Cată-mi vreo buruiană [1] Și cu mine-ți fă pomană. Mergi în câmp de-alege-un smoc Tot de mac și busuioc, Să-mi stingi inima de foc. C-a fi azi o săptămână, Am văzut pe la fântână O puicuță de română, Și de-atunci dorul mă frânge, Soarele din cer mi-l stinge, Și la groapă mă împinge. Dragostele tinerele Nu se fac din viorele, Ci din buze ... baladei Cucul și turturica am dat două descântece, acela de deochi și de iele ; mai adăugăm aici altele trei. Acele de pocitură , de săgetătură și de mușcătura șerpilor . Descântec de pocitură Păsărică albă Cu aripa albă! Din piatră-ai crescut, Cu nori te-ai bătut, Trei picături din tine-au căzut: Una de lapte, una de vin Și una de venin. Cel ce-a băut laptele s-a săturat, Cel ce-a băut vinul s-a îmbătat ... se deșartă cofița descântată pe rana mușcăturii. Descântec de săgetătură Plecat-au nouă fete fecioare Pe cale, pe cărare. Și-ntr-o mândra vale, La mijloc ... Vasile Alecsandri - Doina voinicească 2 ... Vasile Alecsandri - Doina voinicească 2 Frunză verde de cicoare, Când văzui vara cu soare, Cătat-am pădurea deasă Ca să țin cu dânsa casă, Ș-am cătat galbeni tăieți Să fac zale la ... Ș-am cătat galbeni ușori Să fac rochii la surori, Dar găsii numai rubiele De făcui cercei cu ele Și salbe mândrelor mele. Bistrițo, apă de munte! Bistrițo, șiroi de frunte! Ce te făcuși Dunăre Și te umflași tulbure De nu pot trece prin tine Cu baltagul la ciochine? Să mai ies, colo, pe vale, Ca să mă așez în cale, În calea ciocoilor, În trecerea oilor? De cinci zile, frățioare, Stau pe murgul meu călare Tot cu mâna pe pistoale Și cu ochii tot pe vale. Mă tot uit uitare lungă, Doar ... În poiana din pădure Unde mândra strânge mure, Și mă du în Valea-Seacă Să aștept ziua să treacă, Iar când a-nsera de noapte Să mai cerc durda ce poate. Oliolio! soare rotund! De-ai apune mai curând, Că mie mi s-a urât De suit, de Alexei Konstantinovici Tolstoi - Păcătoasa ... ușori, Perdele-n țesături frumoase, Țesute din mătăsuri groase, Curți, minunat împodobite... Cristaluri, vase aurite, Ce ca un soare strălucesc. Pe-afară — mare grămădire De cai — trăsuri la hodinire; La masă oaspeți năvălesc, Și vorba lor se varsă slobod Prin zgomot, cântece și tropot. De curge vorba despre toate: De jugul Romei blestemate, Despre domnia lui Pilat, De sfaturi, ce au adunat În taină capii jidovești, De trebuinți negustorești, De biruiri, război și pace... Le merge vorba, în sfârșit, Despre Acel de sus venit, Ce lucruri minunate face. II „Pe oameni, ca pe frați iubind, Smerire El i-a învățat Și, legea lui Moisei ... ca-ntr-o apă; De cursele destrăbălării Nici tânăr, nici bătrân nu scapă. Nu-i știe inima mustrare, Precum nu știe nici rușine, Și frumusețea de vânzare O ia pe aur orișicine... Ascultă ce vorbesc mesenii, Ea tresărind de fudulie. Și iată-n vârful petrecănii Vorbește cu obrăznicie Către-a mesenilor mulțime: „Nu m-am temut încă de nime Și nu știu ce-i stăpânitorul; Vreți? Vie-vă Învățătorul Aicea într-această vreme -- Eu nici ... ... ușori, Perdele-n țesături frumoase, Țesute din mătăsuri groase, Curți, minunat împodobite... Cristaluri, vase aurite, Ce ca un soare strălucesc. Pe-afară — mare grămădire De cai — trăsuri la hodinire; La masă oaspeți năvălesc, Și vorba lor se varsă slobod Prin zgomot, cântece și tropot. De curge vorba despre toate: De jugul Romei blestemate, Despre domnia lui Pilat, De sfaturi, ce au adunat În taină capii jidovești, De trebuinți negustorești, De biruiri, război și pace... Le merge vorba, în sfârșit, Despre Acel de sus venit, Ce lucruri minunate face. II „Pe oameni, ca pe frați iubind, Smerire El i-a învățat Și, legea lui Moisei ... ca-ntr-o apă; De cursele destrăbălării Nici tânăr, nici bătrân nu scapă. Nu-i știe inima mustrare, Precum nu știe nici rușine, Și frumusețea de vânzare O ia pe aur orișicine... Ascultă ce vorbesc mesenii, Ea tresărind de fudulie. Și iată-n vârful petrecănii Vorbește cu obrăznicie Către-a mesenilor mulțime: „Nu m-am temut încă de nime Și nu știu ce-i stăpânitorul; Vreți? Vie-vă Învățătorul Aicea într-această vreme -- Eu nici ... Vasile Alecsandri - Mihu copilul ... districtul Romanului, și Bordea lângă Iași, și Lunca-Mare etc. ↑ În secolul de mijloc oamenii războinici precum și caii lor erau coperiți cu cămăși de fier, numite zale; prin urmare, balada lui Mihu se poate presupune că ar exista de pe epoca Cruciadelor. Însuși caracterul cavaleresc al eroului baladei ne întărește în această idee. ↑ Levent înseamnă viteaz de soi. Un voinic poate să fie de neam prost, iar un levent trebuie să fie de neam bun. ↑ Șade în loc de șede , precum șapte în loc de șepte, provincialism din Moldova. Asemenea se zice ai în loc de ani , cei în loc de ceri etc. În unele părți ale României pronunțarea cuvintelor, deși mai puțin corectă, e mai dulce și chiar mai ↑ Pușca are deosebite numiri. În ... pe aceste următoare: Ca să vitejească Și-n frunzi să hoțească! Tot acela zice mai departe: Că nu sunteți voi, Nu sunteți ca noi Buni de haiducie, Vrednici de hoție, Ci de sapa lată Și de cea lopată. După ideea mea, balada lui Mihu este de preferat așa cum este aici prescrisă și cum mi-a cântat-o un vânător de la Bicaz, pe malul Bistriței, anume Ștefan Nour. Eroul baladei e despoiat ... mormăiește; Când sania din urmă de ziduri îl strivește; Voi treceți și râdeți! Nebunilor ce sunteți! Vă pare că e o glumă Un cap strivit de ziduri, un om ce se consumă De foame și de frig! Vă pare că e glumă când cruntă disperarea Și țintă către ceruri; - vă râdeți voi de starea Victimelor ce strig: ..................................... ..................................... III Când o căldură dulce, samururi, catifele, Sub draperii bogate de stofe, de dantele, V-adoarme p-un divan; Când mii lumini ascunse în lampe colorate Resfrâng și vă-nmulțește-n oglinzile-ardicate De jos până-n tavan; Ș-o copiliță dulce, râzândă, grațioasă, În reverențe intră ușoară și frumoasă Ca și un îngeraș, - Și după ea un june ... c-aveți mijloace, vă iartă avuția Să-i faceți fericiți; Oare gândiți atuncea că poate-n altă casă Au doi bătrâni o fată, tot astfel de frumoasă, Dar e trăită rău; Și plâng, căci mâine poate copila o s-apuce O cale... n-au de hrană; și viața este dulce, C-așa va Dumnezeu. IV Când cina vă așteaptă în sala de mâncare, Și-n giurul vostru vase cu flori mirositoare Vă-mbată de miros; Când ochii vi se pierde pe mese încărcate D-argint, ... Vasile Alecsandri - Serb-sărac ... Vasile Alecsandri - Serb-sărac I Pe-n mijloc de Țarigrad, La cișmeaua lui Murad Primblă-mi-se Serb-Sărac Pe-un cal negru din Bugeac, Voinicel și sprintenel, Dar sărac ca vai de el! Cu saia îmbăirată Și șalvari de ciorcă lată, [1] Cotul cinci galbeni luată, Cu cămașa de mătase, Vițele-mpletite-n șase. [2] Cu picioarele-ncălțate În opinci înhârzobate: Hârzobul Și galbenul, Nojița Și leița, Cureaua Și paraua. Primblă-mi-se-n ... în Haidar-pașa, [6] Și oricine-a câștiga Roabă lui hanul m-a da!" ,,Floricică din zăbrea Răsărită în calea mea! De-ți sunt drag, de-ți sunt pe plac, Mâini vârtej am să mă fac Să vin turcilor de hac!" ,,Copilaș de Serb-Sărac, Mult mi-ești drag și-mi ești pe plac, Dar eu, frate, mult mă tem De căzlarul din harem [7] Cel cu chipul de arap, Buzat, negru, ras pe cap Și cu solzii mari de crap. El că-și are-un bidiviu [8] Cu sânge de argint viu, Un fugar neîntrecut Care soare n-a văzut De când mă-sa l-a făcut". ,,De ținut unde și-l ține?" ,,De trei ani e ținut bine Într-o boltă-ntunecată Sub pământ, în grajd de piatră." [9] ,, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CALEA DE MIJLOCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru CALEA DE MIJLOC. ... Avraam era singur, și tot a moștenit țara; dar noi sîntem mulți și țara ne -a fost dată în stăpînire!` 25 De aceea spune-le: ,Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Voi mîncați carne cu sînge, vă ridicați ochii spre idolii voștri și vărsați sînge. Și voi să stăpîniți ... voi să stăpîniți țara?` 27 De aceea spune-le: ,Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Pe viața Mea, că ceice locuiesc în aceste dărîmături vor cădea uciși de sabie; pe ceice sînt pe cîmp îi voi da de mîncare fiarelor; iar ceice sînt în întărituri și în peșteri vor muri de ciumă. 28 Voi preface țara într`o pustietate și într`un pustiu; mîndria tăriei ei se va sfîrși, munții lui Israel vor fi pustiiți, și ... preface țara într -o pustietate și într`un pustiu, din pricina tuturor urîciunilor pe cari le-au săvîrșit.` 30 Fiul omului! Copiii poporului tău vorbesc de tine pe lîngă ziduri și pe la ușile caselor, și zic unul altuia, fiecare fratelui său: ,Veniți dar, și ascultați care este cuvîntul ieșit dela ... Și vin cu grămada la tine, stau înaintea ta ca popor al meu, ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc, căci cu gura vorbesc dulce ... ... cea mai înaltă desăvîrșire, erai plin de înțelepciune, și desăvîrșit în frumuseță. 13 Stăteai în Eden, grădina lui Dumnezeu, și erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe: cu sardonic, cu topaz, cu diamant, cu hrisolit, cu onix, cu iaspis, cu safir, cu rubin, cu smaragd, și cu aur; timpanele și ... ziua, cînd ai fost făcut, pînă în ziua cînd s`a găsit nelegiuirea în tine. 16 Prin mărimea negoțului tău te-ai umplut de sîlnicie, și ai păcătuit; de aceea te-am aruncat de pe muntele lui Dumnezeu, și te nimicesc, heruvim ocrotitor, din mijlocul pietrelor scînteietoare. 17 Ți s`a îngîmfat inima din pricina frumuseții tale ... ta. De aceea, te arunc la pămînt, te dau priveliște împăraților. 18 Prin mulțimea nelegiurilor tale, prin nedreptatea negoțului tău, ți-ai spurcat locașurile sfinte; de aceea, scot din mijlocul tău un foc, care te mistuie, și te prefac în cenușă pe pămînt, înaintea tuturor celor ce te privesc. 19 Toți ... sfințenia în mijlocul lui. 23 Voi trimete ciuma în el, voi face să curgă sîngele pe ulițele lui; vor cădea morții în mijlocul lui, uciși de ... ... dar un martor mincinos spune minciuni. 6 Batjocoritorul caută înțelepciunea și n`o găsește, dar pentru omul priceput știința este lucru ușor. - 7 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi știința. - 8 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși. - 9 Cei nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoință. - 10 ... nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. - 12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. - 13 De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, și bucuria poate sfîrși prin necaz. - 14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, și omul de bine se satură și el de ce este în el. - 15 Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. - 16 Înțeleptul se teme și se ... înțelepți, dar cei nesocotiți n`au altceva decît nebunie. - 25 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înșelător spune minciuni. - 26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, și copiii lui au un loc de adăpost la El. - 27 Frica ... cu multe lacrămi, și în mijlocul încercărilor, pe cari mi le ridicau uneltirile Iudeilor. 20 Știți că n`am ascuns nimic din ce vă era de folos, și nu m`am temut să vă propovăduiesc și să vă învăț înaintea norodului și în case, 21 și să vestesc Iudeilor și Grecilor ... Dumnezeu. 25 Și acum, știu că nu-mi veți mai vedea fața, voi toți aceia, în mijlocul cărora am umblat propovăduind Împărăția lui Dumnezeu. 26 De aceea vă mărturisesc astăzi, că sînt curat de sîngele tuturor. 27 Căci nu m`am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu. 28 Luați seama dar la voi înșivă și la toată ... răpitori, cari nu vor cruța turma; 30 și se vor scula din mijlocul vostru oameni, cari vor învăța lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. 31 De aceea vegheați, și aduceți-vă aminte că, timp de trei ani, zi și nopate, n`am încetat să sfătuiesc cu lacrămi pe fiecare din voi. 32 Și acum, fraților, vă încredințez în mîna lui ... toate privințele v`am dat o pildă, și v`am arătat că, lucrînd astfel, trebuie să ajutați pe cei slabi, și să vă aduceți aminte ... dă înapoi zălogul, ridică ochii spre idoli și face urîciuni, 13 împrumută cu dobîndă și ia camăta, s`ar putea oare să trăiască un astfel de fiu? Nu va trăi; a săvîrșit toate aceste urîciuni, de aceea trebuie să moară. Sîngele lui să cadă asupra capului lui! 14 Dar dacă un om are un fiu, care vede toate păcatele tatălui său ... neprihănirii în care a trăit. 23 Doresc Eu moartea păcătosului? zice Domnul, Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui și să trăiască? 24 Însă dacă cel neprihănit se abate dela neprihănirea lui și săvîrșește nelegiuirea, dacă se ia după toate urîciunile ... ar putea să trăiască el oare? Nu, ci toată neprihănirea lui va fi uitată, pentrucă s`a dat la nelegiuire și la păcat; de aceea va muri în ele. 25 Voi ziceți: ,,Calea Domnului nu este dreaptă!`` Ascultați dar, casa lui Israel! Nu este calea Mea dreaptă? Oare nu ... zice: ,,Calea Domnului nu este dreaptă.`` Oare calea Mea nu este dreaptă, casa lui Israel? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sînt drepte? 30 De ... ... te țin prea mult, te rog să asculți, în bunătatea ta, cîteva cuvinte. 5 Am găsit pe omul acesta, care este o ciumă: pune la cale răzvrătiri printre toți Iudeii de pe tot pămîntul, este mai marele partidei Nazarinenilor, 6 și a cercat să spurce chiar și Templul. Și am pus mînă pe el ... a răspuns: ,,Fiindcă știu că de mulți ani ești judecătorul neamului acestuia, voi răspunde cu încredere pentru apărarea mea. 11 Nu sînt mai mult de douăsprezece zile, -te poți încredința de lucrul acesta-de cînd m`am suit să mă închin la Ierusalim. 12 Nu m`au găsit nici în Templu, nici în sinagogi, nici în cetate, stînd de ... 19 Ei înșiși ar trebui să se înfățișeze înaintea ta, și să mă pîrască, dacă au ceva împotriva mea. 20 Sau să spună aceștia singuri de ce nelegiuire m`au găsit vinovat, cînd am stat înaintea Soborului, 21 afară numai doar de strigătul acesta, pe care l-am scos în mijlocul lor: ,Pentru învierea morților sînt dat eu în judecată astăzi înaintea voastră.`` 22 Felix, care știa ... ... ... Ieremia Capitol 48 Ieremia 47 Ieremia Capitol 48 1 Asupra Moabului. ,,Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Vai de Nebo, căci este pustiit! Chiriataimul este acoperit de rușine, este luat; cetățuia este acoperită de rușine și zdrobită! 2 S`a dus fala Moabului, la Hesbon i se pune la cale pieirea: ,Haidem, să -l nimicim din mijlocul neamurilor!` ,Și tu vei fi nimicit Madmenule, sabia va merge după tine!` 3 Se aud strigăte din Horonaim ... depărtate, fie apropiate. 25 Tăria Moabului este frîntă, și brațul lui zdrobit, zice Domnul.`` 26 ,,Îmbătați -l, căci s`a semețit împotriva Domnului! De aceea, prăvălească-se Moabul în vărsătura lui, și să ajungă de rîs și el! 27 N`a fost Israel de rîsul tău? A fost prins el oare printre hoți, de dai din cap, ori de cîte ori vorbești de el? 28 Părăsiți cetățile, și locuiți în stînci, locuitori ai Moabului! Și fiți ca porumbeii, cari își fac cuibul pe marginea peșterilor! 29 Am auzit ... înfumurarea lui, de trufia lui, de semețirea lui, și ... întîmpla pentrucă ei rătăcesc pe poporul Meu, zicînd: ,Pace!` cînd nu este pace. Poporul Meu zidește un zid, și ei îl tencuiesc cu ipsos. 11 De aceea, spune celor ce -l acopăr cu ipsos că se va prăbuși, va veni o ploaie cu vifor, pietrele de grindină vor cădea, și se va deslănțui furtuna. 12 Iată, vi se prăbușește zidul! Și atunci vi se va zice: ,Unde este ipsosul cu care ... lor, și proorocește împotriva lor! 18 Spune: ,Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Vai de cele ce cos perinuțe pentru subsiori, și fac măhrame pentru capetele oamenilor de orice mărime, ca să prindă suflete! Socotiți că veți prinde sufletele poporului Meu, ca să vă păstrați cu viață sufletele voastre? 19 Voi Mă necinstiți ... trebui să moară, și făcînd să trăiască niște suflete cari n`ar trebui să trăiască, înșelînd astfel pe poporul Meu care ascultă minciunile voastre. 20 De aceea așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Iată, am necaz pe perinuțele voastre prin cari prindeți sufletele ca păsările; deaceea vi le voi smulge de la brațe și voi da drumul sufletelor, și anume sufletelor pe cari le prindeți ca păsările! 21 Vă voi rupe măhramele, și voi scoate pe ... ... Fenicia și Samaria, istorisind întoarcerea Neamurilor la Dumnezeu; și au făcut o mare bucurie tuturor fraților. 4 Cînd au ajuns la Ierusalim, au fost primiți de Biserică, de apostoli și de presbiteri, și au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei. 5 Atunci unii din partida Fariseilor, cari crezuseră, s`au ridicat, și au zis că ... și de sînge. 21 Căci încă din vechime, Moise are în fiecare cetate oameni, cari -l propovăduiesc, fiindcă este citit în sinagogi în toate zilele de Sabat.`` 22 Atunci apostolii și presbiterii1 și întreaga Biserică au găsit cu cale să aleagă vreo cîțiva dintre ei, și să -i trimeată la Antiohia, împreună cu Pavel și Barnaba. Și au ales pe Iuda, zis și Barsaba ... a părut nimerit Duhului Sfînt și nouă, să nu mai punem peste voi nicio altă greutate decît ceeace trebuie, 29 adică: să vă feriți de lucrurile jertfite idolilor, de sînge, de dobitoace zugrumate, și de curvie, lucruri de cari, dacă vă veți păzi, va fi bine de voi. Fiți sănătoși.`` 30 Ei deci, și-au luat rămas bun dela Biserică, și s`au dus la Antiohia, unde au dat epistola mulțimii adunate ... ... a plîns în noaptea aceea. 2 Toți copiii lui Israel au cîrtit împotriva lui Moise și Aaron, și toată adunarea le -a zis: ,,De ce n`om fi murit noi în țara Egiptului, sau de ce n`om fi murit în pustia aceasta? 3 Pentruce ne duce Domnul în țara aceasta, în care vom cădea uciși de sabie, iar nevestele noastre și copilașii noștri vor fi de jaf? Nu este oare mai bine să ne întoarcem în Egipt?`` 4 Și au zis unul altuia: ,,Să ne alegem o căpetenie, și să ne ... poporului acestuia; că Te arătai în chip văzut, Tu, Domnul; că norul Tău stă peste el; că Tu mergi înaintea lui ziua într`un stîlp de nor, și noaptea într`un stîlp de foc. 15 Dacă omori pe poporul acesta ca pe un singur om, neamurile, cari au auzit vorbindu-se de Tine, vor zice: 16 ,Domnul n`avea putere să ducă pe poporul acesta în țara pe care jurase că i -o va da: de aceea l -a omorît în pustie!` 17 Acum, să se arate puterea Domnului în mărimea ei, cum ai spus cînd ai zis: 18 ... ... și -l omoară. Atunci el să fugă într`una din cetățile acestea ca să-și scape viața; 6 pentru ca nu cumva răsbunătorul sîngelui, aprins de mînie și urmărind pe ucigaș, să -l ajungă, fiind prea lung drumul, și să lovească de moarte pe cel ce nu era vinovat de moarte, fiindcă mai înainte nu fusese vrăjmaș aproapelui său. 7 De aceea îți dau porunca aceasta: Să desparți trei cetăți. 8 Cînd Domnul, Dumnezeul tău, îți va lărgi hotarele, cum a jurat părinților tăi ... să mai adaugi trei cetăți la cele trei, 10 pentruca să nu fie vărsat sîngele celui nevinovat în mijlocul țării pe care ți -o dă de moștenire Domnul, Dumnezeul tău, și astfel să fii vinovat de omor. 11 Dar dacă un om fuge într`una din aceste cetăți, dupăce a întins lațuri aproapelui său din vrăjmășie împotriva lui, dupăce ... bătrînii din cetatea lui să trimeată să -l prindă și să -l dea în mînile răzbunătorului sîngelui, ca să moară. 13 Să n`ai milă de el, și să ștergi din Israel sîngele celui nevinovat, ca să fii fericit. 14 Să nu muți hotarele aproapelui tău, puse ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... |
||