|
|
||
|
Vezi și:FAMILIE,
RASĂ,
BIBLIOTECĂ,
MASĂ,
REGIUNE,
RICKETTSII,
ZONĂ,
ÎNRUDI,
ÎNRUDIT,
NEOBIȘNUIT,
LIMBAJ
... Mai multe din DEX...
CARACTER COMUN - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CARACTER COMUNRezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentru CARACTER COMUN. Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F ... un gen de literatură; din acest punct de vedere teatrul ar avea mai multă rudenie cu arta oratoriei. Se înțelege că, la urma urmelor, izvorul comun al tutulor artelor este conceptiunea omenească; dar formulările interne, manifestațiunile si modurile de transmitere intenționată a concepțiunii sunt deosebite pentru fiecare artă. După ... și că poetul nu are alt material extern de comunicare a gîndirii sale decît cuvîntul - din această împrejurare, că un element material este comun, și aceasta în proporții de întrebuințare și ordine foarte neegale, între două arte atît de fundamental deosebite prin modul de transmitere al concepțiunii, se poate ... Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie ... măcar o parte din ele îi unesc într-o de-asemene simpatie. A se da numele de egoism obștesc acelei simpatii și interesului comun, ce domnește între mădulările din care se alcătuiește o nație ar fi totuna, ca și când mania de a defăima ar descuviința iubirea ... agiutorul fiecăruia! Doi călători europĂ©i se întâlnesc într-un alt continent, unul este născut în Turin, altul în London. Ei sunt europei, acest nume comun de europeu naște între ei un feliu de legătură de iubire, pot zice un feliu de patriotism, din carile iesă o îngrijire vrednică de laudă ... Alexei Mateevici - Către Ioan G. Pelivan ... Aici pot chiar să-ți spun ce fel de scrieri am de gând să public în „Foișoara Basarabiei“. Ele vor avea un titlu comun, Scrisori către frații moldoveni sau cumva în acest fel, și prin forma lor vor fi niște articolașe cu caracter amestecat, pe jumătate nuvele, pe jumătate scrieri cu caracter publicistic. Negreșit că, pe cât posibil, voi publica și alte articole, după împrejurări. Îmi permit să vă încredințez că sunt în curentul evenimentelor vieții contemporane ... Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj ... apucă partea cea mai mare... și atunci devin lucruri neauzite, de care națiile se rușinează mai pe urmă. * Sub cuvânt de adevăr și de bine comun , falșii patrioți sună în toate părțile, și în sânul gloatelor se găsesc oameni buni, însă slabi la minte, care se exaltă la vorbele lor, se ... dar ziceți: "Tuturor aceeași parte!" * Când șefii națiilor se vor gândi serios la fericirea popoarelor și vor înțelege că mărimea lor adevărată consistă în binele comun, atunci ei vor fi cei dintâi care vor proclama libertatea, căci prin libertate mijloacele fiecăruia se întind, puterile-i se înzecesc, dorințele nobile își iau ... Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist ... pămîntesc. Ea trebuie să se cuibărească pretutindeni, să se instaleze pretutindeni, să stabilească legături pretutindeni. Burghezia a dat, prin exploatarea pieței mondiale, un caracter cosmopolit producției și consumului din toate țările. Spre marea mîhnire a reacționarilor, ea i-a smuls industriei de sub picioare terenul ... Nicolae Filimon - Ernani. Operă serie în 4 acte ... partițiunea acestui rol. Notăm însă cu părere de rău că cadența de la cavatina Infelice e tu credevi [3] este cu totul lipsită de simțul comun; saltul făcut de la octava basă la cea acută nu este decît un salt mortale, o sforță monstruoasă, și am dori ca să nu se ... George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru ... sfioase ori pătimașe, poetul naturii ș-al trecutului sentimental, poetul duios al pământului Moldovei. Nuvela Bulboana lui Vălinaș completează volumul. Subiectul ei, cu un ușor caracter tendențios, arată cum într-un sat de pe Bistrița în sus, din fundul munților, „civilizațiaâ€� nouă prin reprezentanții ei strică armonia și poezia veche ... Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială ... o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința să se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în ... Ardealul se deosebește de Principate din nou, radical, ca și în epoca lui Conachi. În Ardeal (Slavici, Coșbuc etc.), literatura e obiectivă, clasică, optimistă, cu caracter țărănesc, pe când în Regat (Eminescu, Vlahuță, Caragiale, Delavrancea: "proletari intelectuali"), e intelectualistă, criticistă, antiburgheză și în genere pesimistă și romantică; ori (Duiliu Zamfirescu, Brătescu ... Vasile Alecsandri - Nicolae Bălcescu în Moldova ... întârzia a se răspândi în generația cea jună de prin orașe. Demnitatea personală, onorul de familie, onestitatea în funcții, patriotismul înfocat, independența de caracter în fata guvernului, năvăliră deodată cu o pornire învingătoare asupra cetei numeroase de vechi eresuri și de obiceiuri vicioase clocite sub caftanul fanariotic și încurajate ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață ... din viața reală, din istoria omenirii. Dar mulți dintre acești din urmă cad în altă greșeală. Ei studiază pesimismul în felurite epoci, caută ce are comun pesimismul tuturor epocilor, pe urmă, cu acest rest comun la toate, vor să caracterizeze pesimismul fiecărei epoci în parte. Așa, spre pildă, nemulțumirea în privința condițiunilor vieții va fi comună tuturor epocilor pesimiste, deci ... e tot așa de absurd cum ar fi dacă cineva, voind să caracterizeze organizația socială a Engliterei moderne spre pildă, ar căuta ceva comun tuturor organizațiilor sociale, începând de la comunele primitive ale brbarilor până la societatea burgheză modernă. Pe urmă, cu acest rest comun tuturor organizațiilor sociale ar dori să caracterizeze organizația modernă a Engliterei. În acest caz, ceea ce ar caracteriza organizația modernă a englezilor ... Ioan Slavici - Barbaria modernă ... ceÄ ce trăesc pe nemuncite și în răsfățare din rĂ³dele munciÄ sÄ•vîrșite de RomâniÄ, carÄ pier în miserie. Niște barbari, lipsițÄ de simțimĂȘnt comun, niște ingrațÄ, mișeÄ nevrednicÄ de lumina sĂ³relui am fi și noÄ, dacă n’am pune umÄ•r la umÄ•r, ca să-l ocrotim ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CARACTER COMUNRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru CARACTER COMUN. ... socială de bază , întemeiată prin căsătorie , și care constă din soț , soție și din descendenții acestora . 2. Totalitatea persoanelor care se trag dintr - un strămoș comun ; neam , descendență . 3. Fig . Grup larg de oameni , de popoare etc . cu interese și idealuri comune . 4. Categorie sistematică în botanică și în zoologie , inferioară ... RÁSĂ^2 , rase , s . f . Haină de postav , largă și lungă până la călcâie , pe care o poartă preoții , călugării și călugărițele pe deasupra îmbrăcămintei . RÁSĂ^1 , rase , s . f . 1. Grup de indivizi aparținând aceleiași specii de microorganisme , plante , animale , cu caractere comune , constante , conservate ereditar , care se deosebesc de alte varietăți din aceeași specie prin anumite caractere specifice . 2. Fiecare dintre grupurile biologice de populații , caracterizate prin culoarea părului , a pielii și prin alte particularități BIBLIOTÉCĂ , biblioteci , s . f . 1. Dulap sau mobilă specială cu rafturi de ținut cărți . 2. Încăpere , sală în care se păstrează și se citesc cărțile . 3. Colecție de cărți , periodice , foi volante , imprimate etc . 4. Nume dat unei serii de cărți care prezintă caractere comune și sunt publicate de aceeași MÁSĂ^2 , mese , s . f . 1. Mobilă formată dintr - o placă dreptunghiulară , pătrată sau rotundă , sprijinită pe unul sau mai multe picioare și pe care se mănâncă , se scrie etc . 2. Ceea ce se mănâncă ; mâncare , bucate ; p . ext . prânz , cină ; ospăț , banchet . 3. Nume dat mai multor obiecte sau părți de obiecte care seamană cu o masă ^2 ( 1 ) și se folosesc în diverse scopuri practice . 4. Compus : ( Bot . ) masa - raiului = plantă erbacee cu flori roz - purpurii ( Sedum carpaticum ) . MÁSĂ^1 , mase , s . f . 1. Mulțime compactă de oameni , considerată ca o unitate ; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune ; cercuri largi ale populației . 2. Îngrămădire de elemente ( de aceeași natură ori diferite ) care alcătuiesc împreună un singur corp ; ( totalitatea unui ) corp format printr - o asemenea îngrămădire de elemente . 3. ( Fiz . ) Cantitatea de materie a unui corp considerată ca o mărime caracteristică ( în raport cu volumul ) . 4. ( Jur . ) Totalitate a creditelor sau datoriilor unui falit ; fond bănesc al unei succesiuni sau al unei întreprinderi REGIÚNE , regiuni , s . f . 1. Întindere mare de pământ mai mult sau mai puțin omogenă , dintr - o țară sau de pe glob , care prezintă caractere comune ; ținut , zonă . 2. Unitate administrativă și teritorială în România ( între 1950 și 1968 ) alcătuită din raioane și din unul sau mai multe orașe importante . 3. Porțiune determinată a unei ființe sau a unui obiect . [ Pr . : - gi - RICKÉTTSII s . f . pl . ( Biol . ) Microbi care fac trecerea de la bacterii la virusuri , având caractere comune ambelor grupe . [ Pr . : ZÓNĂ , zone , s . f . 1. Fiecare dintre cele cinci mari diviziuni ale globului terestru , delimitate în funcție de poli , de cercurile polare și de tropice și caracterizate printr - o climă specifică . Zonă temperată . Zonă ecuatorială . 2. Porțiune dintr - o întindere , dintr - un ansamblu , dintr - un tot , delimitată pe baza unor caracteristici distinctive , a unor împrejurări speciale , a unei destinații determinate etc . 3. ( Geom . ) Parte din suprafața unei sfere cuprinsă între două paralele . 4. ( Fiz . ) Bandă de frecvență în care oscilațiile au anumite caractere ÎNRUDÍ , înrudesc , vb . IV . Refl . recipr . 1. A fi sau a deveni rudă cu cineva ; a se înnemuri . 2. Fig . A avea caractere ( esențiale ) comune cu cineva sau cu ceva . - În + ÎNRUDÍT , - Ă , înrudiți , - te , adj . 1. Care este sau a devenit rudă cu cineva . 2. Fig . Care prezintă caractere ( esențiale ) comune cu cineva sau cu ceva ; care are afinitate cu cineva sau cu ... NEOBIȘNUÍT , - Ă , neobișnuiți , - te , adj . Care iese din comun , care are un caracter LIMBÁJ , limbaje , s . n . 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbă , grai . 2. Limba unei comunități umane istoricește constituită . 3. Mod specific de exprimare a sentimentelor și a gândurilor în cadrul limbii comune sau naționale . 4. ( Inform . ) Sistem de caractere și simboluri folosit în programare . [ Pl . și : limbajuri ] - Limbă + suf . - aj ( după fr . langage ) . LIMBÁJ s . n . ( Inform . ) Sistem de caractere și simboluri folosit în Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||