|
|
||
|
Vezi și:SANSCRIT,
AEROLIT,
ALBUȘ,
DIATOMIT,
MENILIT,
MEZODERM,
MICAȘIST,
MOFETĂ,
SANIDINIT,
TECTITĂ,
REST
... Mai multe din DEX...
CEA MAI MARE PARTE (DIN) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CEA MAI MARE PARTE (DIN)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 783 pentru CEA MAI MARE PARTE (DIN). Constantin Negruzzi - Parte întăi ... și voloaci, pe care maică-me nu îl mai măre, măcar că țânĂ© un pansion de copile a megieșilor. Ei avusăsâ mulți copii din care numai eu rămăsăsâm. Educație me pănâ la vârsta de 14 ani au fost din celi mai proaste. A ceti, zicând a sloveni, a feșteli hârtii și a coasă îndestul de rău era toată ... să poarte grijă de stare me, am priimit îndatâ punere înainte a aceștii făpturi, hotărând de a-mi cerca norocul, cercare cel mai adesăori mai de primejdie decât de folos, atât la bărbați cât și la fimei. Eram plină de merare, de minunile cari Esthir Davis îmi povistĂ© de Londra ... ce va da drumul unora din muștereii săi. M-am tras întristată înapoi și mai diznădâjduită de răspunsul aceștii vechi antici. Pentru ca să mă mai ieu însă, am îndrăznit sâ-mi primblu căutătura pe cinstita adunări întru cari mă aflam și printre cari am văzut o damă groasă cu o ... cam sastisit; dar un tainic santiment de iubire de sine, făcându-mă să ieu lucrul în favorul meu, mi-am dizvălit grumazii cum am putut mai bine, sârguindu-mă a mă arăta ... Ion Luca Caragiale - Partea poetului ... puse streji la poduri și drumuri și zise: «Dați-mi dijma !» Într-un târziu, după ce se isprăvise-mpărțeala, iată vine și Poetul din depărtări... Nimic nu mai rămăsese de apucat; pretutindeni toate aveau stăpân. — Vai! eu singur — strigă el cu mâhnire — eu singur fusei uitat, eu, cel mai supus copil al tău! Și-ngenunchie înaintea domnului, care-i răspunse: — Dacă te-ai desfătat în lumea visurilor, ce stric eu? Unde erai când ... i-a adăogat domnul cu multă bunătate: — Ei, acuma, mai du-te pe pământ și te mai plimbă. A mulțumit Poetul din fundul sufletului și a plecat măgulit de atâta frumoasă atenție din partea domnului. S-a coborât pe pământ... Acolo toată lumea forfotea în sus și-n jos, alergând fiecare fără astâmpăr după treburile sale ... iar a venit Poetul... Eu aș zice să-l primești și să-i dai și lui ceva, că prea a rămas fără parte pe lume... — Ce să-i dau, Petre?... Nu i-am spus că nu mai ... Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" ... de o închipuire mai senină și mai sănătoasă (cel puțin nu avem nici un bolnav pe scenă), în care jocul actorilor a fost mai aproape de natură și punerea în scenă a fost mai îngrijită oarecum. Rolele de căpetenie, Ileana (urâta satului), Florea și Moș Nicolae au fost jucate de trei tineri artiști, elevi ai Conservatorului din București, d-ra Dănescu, dd. Mateescu și Hagiescu. D-ra Dănescu, societară în Teatrul cel mare, d-abia acum iese pentru întâia oară în această stagiune pe scenă. Are un organ plăcut și cânta cu multă gingășie și gust, așa că ... așadar dreptul, în urma primirii călduroase ce le-a făcut joia trecută, să ceară a i se da cât se poate mai des prilejul să aplaude pe acești trei tineri, cărora noi, din parte-ne, nu uităm a le da chiar aci folositoarea povață că, cu tot talentul și succesul lor, nefiind încă desăvârșiți, să nu înceteze ... desăvârșită a unui bal la „Pomul Verdeâ€� sau „Tomisâ€�. Ar fi bine ca Direcția generală a teatrelor să nu mai îngăduie barem coristelor de a-și bate joc de un public ce se zice a fi ... Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect ... au tras până în mănăstire", zice hatmanul Ioan Neculce, care ne povestește această anecdotă despre eroul pe care moldovenii nu-l plâng încă îndestul. Ștefan cel Mare vroia să împodobească cât se putea mai mult această mănăstire, în care, cum am zis, vroia să fie îngropat. Spre aceasta, el întrebuință o mare parte din bogățiile ce câștigase de la dușmanii, iar nu de la locuitorii țării sale. "Pre dinnuntrul și pe din afară aurul era mai mult decât zugrăveala", ne spune același hronicar. Biserica era acoperită cu plumb. Policandrul, hora, sfeșnicele cele mari și cele mici erau de argint. Unul însă ... vor stinge focul. "Atunce îndată, zice Neculce, având pușce de apă [2], acei cazaci, leși și moldoveni au stins focul. Deci atunce au jăcuit tot din turnul ce au fost a boierii și neguțătorii; iar din a mănăstirii nu au luat nimică, fără numai arcul lui Ștefan vodă". Acei joimiri prin aceasta n-au făcut nimic mai mult decât ce a făcut și Napoleon cu spada lui Frederic cel Mare. Paharul lui Ștefan a avut un sfârșit Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei ... fac o fală, o proprietate națională și, din neam în neam, din veac în veac, aureola de slavă ce-i înconjură crește și se sporește mai mult, și tot ce este mare, frumos, eroic se atribuie geniului și brațului lor. Un asemene bărbat a avut și Moldavia; și acesta este Ștefan cel Mare. Nici un domn, înaintea sau în urma lui, n-a ajuns la vânta și celebritatea sa; nici unul nu și-a păstrat ... industrie la vechea sa celebritate. De la întemeierea Principatelor Românești, Ungaria a făcut pretenții de suzeranitate asupra lor. Încă astăzi vedem un jurnal din Pesta, Ielenkor , puind sub rubrica Ungariei Moldavia și Valahia, ca și când ar face parte din acel stat. Această pretenție de supremație a maghiarilor asupra țărilor noastre se razimă mai ales pe temeiul că cei întâi domni români cu suitele ș-o mare parte a norodului se trăgea din Făgăraș și din Maramureș, în Transilvania, și prin urmare, înaintea descălecării lor în ambele principate, erau supuși coroanei Ungariei. O asemene pretenție mai Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare ... Alecu Russo - Decebal şi Ştefan cel Mare Decebal și Ștefan cel Mare de Alecu Russo studiu istoric Strălucite și mult mărețe figuri sunt ale acestor doi eroi în cadrul istoric al Daciei vechi și al noii Dacii ... păstori o țară de războinici spăimântători și, cu singurele lui mijloace, el fulgeră pe Baiazid Fulgerul, combâtu cu succes pre Matiaș Corvinul, smulgându-i o parte din Ardeal, mătură leșii de pe pământul românesc, luând Podolia și Pocuția, și puse stăpânire pe șesurile goale ale Bugeacului și chiar pe o parte din câmpiile Valahiei (Țării Românești). În mijlocul tăcerii de moarte, în care lumea era cufundată pe timpul lui August, se vede ridicându-se deodată în fața ... în mormânt, Moldova, pe care el o ridicase la culme, se întunecă încet-încet, pierde rangul său, drepturile sale, hotarele sale cele vechi și nu mai conservă decât numele și suvenirele domnului Ștefan. Remarcabilă asemănare de destinuri ale țării la două epoci atât de depărtate, după moartea acestor doi oameni! Ștefan ... lui Decebal a fost moartea lui!... Ștefan, prevăzând soarta ce amenință patria sa, a dictat cu limbă de moarte povățuiri izvorâte din durerea inimii și din luciditatea cugetării celei Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce ... o... slava Bogu ... răspunse Lomiliev închinându-se. Apoi făcu cu mâna ca și cum ar fi retezat capete cu sabia. Un gest cu care rămăsese din război. - Ia spune drept-drept, câți turci au murit în război? Cazacul își arată părul din cap. - Și câți muscali? Cazacul își arată părul din barbă. În cap avea cazacul păr cu nemiluita, în barbă câteva fire rari și pârlite. - Lomiliev, ai văzut tu pe țarul? Cazacul făcu trei cruci ... Copiii se țineau șir după el, și marele duce le împărțea copeici. Copiii luau copeica, se închinau, îi sărutau mâna și se dădeau la o parte cu smerenie. Marele duce se duse la biserică. Sărută pe Mica D, se mirui și lângă o izbă întinse o masă mare. Și bău, și bău votca bună până nu mai putu. Se-nroșise ca racu; ochii îi lăcrimau parc-ar fi plâns; și râdea, și râdea, și cipuea fetele cari îl slujeau la masă. Și ... dăparte, era un copac bătrân. Acolo trebuia s-ajungă. Cazacul ajunse întâi. Mulțimea puse ochii în jos surâzând. Când călăreții se întoarseră, marele duce scrâșni din dinți; se cletănă pe picioare; scoase un revolver ... Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat ... ce le deduse, și-și luă ziua bună de la ele. Fetele împăratului, cu lacrămile în ochi, îi sărutară mâna, îi poftiră biruință; iar cea mai mare din ele priimi cheile din mâna împăratului. Nu se știa ce să se facă, de mâhnire și de urât, fetele, când se văzură singure. Apoi, ca să le treacă de ... apoi de unde o să știe tata dacă noi am intrat au ba? Tot vorbind și îndemnându-se, ajunseră tocmai pe dinaintea acelei cămări; cea mai mare din surori, care era păstrătoarea cheilor, băgă cheia în broasca ușei și, întorcând-o nițel, scârț! ușa se deschise. Fetele intrară. Când colo, ce să vază ... din rumenă și veselă ce era, ajunsese de se ofilise și nu-i mai intra nimeni în voie. Se ferea de a se mai juca cu surorile prin grădină, d-a culege flori ca să le puie la cap și d-a cânta cu toatele ... uita întâmplarea aceasta, când, într-o zi, se înfățișe la împăratul fiul unui împărat de la răsărit și-i ceru de soție pe fata cea mai ... Petre Ispirescu - George cel viteaz ... și-l crescuse. Nu trecu multă vreme, și iată că muri și călugărul. Îl îngropă George și pe acesta, cu toată evlavia. Apoi, după ce mai plânse și se mai tângui o toană, se hotărî să iasă la lume; căci nu-i mai plăceau locurile acelea, unde murise mă-sa și părintele său cel duhovnicesc. Apucă și el pe cărarea ce o văzu mai aproape și se lăsă pe dânsa a-l scoate oriunde va voi ea, după ce-și închelbără un rând de haine ca de ... și mirându-se de toate celea ce vedea. Se ținea lumea după dânsul ca după urs. Pasămite unde era îmbrăcat ca neoamenii. Dacă colindă o mare parte din oraș, ajunse la o fierărie, și acolo, văzând și buzdugane, intră și ceru să-i dea și lui o sabie și un buzdugan. - Alege-ți ... el o sabie și un buzdugan, după pofta inimii sale. Împlinindu-se și acest an, stăpânul porunci să-i dea fier și cărbuni. Calfa cea mai mare, temându-se să nu-i ia locul, îi pusese gând rău și căuta cum să facă să-l prăpădească. Îi spuse, deci, că fier este ... ... ... upupuiește, Iar cînd soarele lucește Și de sus spre noi privește Cîmpurele toate-s pline De fluturi și de albine, Ce plecînd de dimineață Sug din flori crude dulceață, În fagurii deșertați Și de miere despoiați Clocesc nouă albinele, Ca înmulțindu-să ele Mai tîrzior să roiască Și la număr să sporească Privire desfătătoare — Prin rărunchi pătrunzătoare !... În codri și pe cîmpie Lumea ca din moarte vie, Pe tot locul vaci și boi Capre și cîrduri de oi. Melușeii aci sug, Aci într-o parte fug Și întorcînd înapoi Se mestecă între oi, Aci de maici depărtați Și la un loc adunați Joacă, sar și să aleargă, Îți pare că ... Văzîndu-să-n ciurdă iară Înnoiește a sa pară Nu mugește, ci răgnește Ca leul cînd să pornește De fîn zice că-i mai pasă, Îl hrănește iarba grasă. Părul i se înnoiește, Cel vechi cade și nou crește, Armăsarul uită pleava Cînd paște la iarbă otava, Așa-ți pare, cînd rînchează Că părul din cap să-ți cază, Nu rînchează el, ci țîpă Ca balaurul din Petre Ispirescu - Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat ... Și de unde să nu fie așa! El nu se uita nici în dreapta, nici în stânga, mergea cu vitele la pășune și treaba ieșea din mâna lui mai cu asupra decât din ale celorlalți argați. Nu știu ce făcea el, ce dregea, că vacile pe cari le păștea el erau mai frumoase decât ale celorlalți argați. Ele dădeau mai mult lapte decât cele ale altor argați, fiindcă pe unde le ducea el pășunea era mai cu gust și mai îndestulătoare. Pe unde călca piciorul lui se cunoștea, fiindcă și ierburile se înveseleau. Pasămite se născuse în ceas bun și era ursit să ajungă ceva ... Da pentru ce, băiete, să ieși de la mine? Au doară nu te mulțumești de simbria ce-ți dau? Au mâncare n-ai destulă? Ia, mai bine șezi la mine, și eu voi căta săÂți dau o fată bună din sat, cu nițică zestricică, să te mai ajut și eu cu ce m-o lăsa inima, să-ți faci și tu rost aici ca toți megiașii, nu mai hoinări prin a lume, ca să nu ajungi fără nici un căpătâi, ca vai de lume. - Ba, de mulțumit, sunt mulțumit de d ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEA MAI MARE PARTE (DIN)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru CEA MAI MARE PARTE (DIN). ... SANSCRÍT , - Ă , sanscriți , - te , adj . Limba sanscrită ( și ( în sintagma ) substantivat , f . ) = veche limbă indo - europeană din India , în care este scrisă cea mai mare parte din ... AEROLÍT , aeroliți , s . m . Meteorit format în cea mai mare parte din ... ALBÚȘ , albușuri , s . n . 1. Substanță albă - transparentă , vâscoasă , compusă în cea mai mare parte din ... DIATOMÍT s . n . Rocă sedimentară silicioasă formată în cea mai mare parte din ... MENILÍT s . n . Rocă sedimentară silicioasă , alcătuită în cea mai mare parte din ... MEZODÉRM , mezoderme , s . n . Foiță mijlocie a embrionului , situată între ectoderm și endoderm , formată în cea mai mare parte din ... MICAȘÍST , micașisturi , s . n . Rocă șistoasă alcătuită în cea mai mare parte din ... MOFÉTĂ , mofete , s . f . Produs gazos , constituit în cea mai mare parte din ... SANIDINÍT s . n . Rocă magmatică formată în cea mai mare parte din ... TECTÍTĂ s . f . Meteorit sticlos , format în cea mai mare parte din ... REST , resturi , s . n . 1. Ceea ce rămâne dintr - un tot , dintr - un ansamblu din care cea mai mare parte a fost consumată , îndepărtată , luată , scoasă ; rămășiță . 2. Tot ceea ce nu face parte din rândul lucrurilor menționate anterior . 3. Sumă de bani care se înapoiază celui care face o plată cu monede ori cu bancnote reprezentând o sumă mai ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||