|
|
||
|
Vezi și:GREU,
REZERVĂ,
ȘCHIOP
... Mai multe din DEX...
CEL MAI BOLNAV - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CEL MAI BOLNAVRezultatele 1 - 10 din aproximativ 227 pentru CEL MAI BOLNAV. Vasile Alecsandri - Nevasta bolnavă ... cum ți-oi zice eu. Cânepa mi-am semănat, Dar când fu pe adunat Boala-n trupu-mi a intrat! Îs bolnavă și mai moartă, Cânepa cade de coaptă. Ia tu coasa de-o cosește, De boală mă mântuiește, Și ia grebla de-o adună, Și de boală mă ... ... sculă și el; câțiva flăcăi intrară cu dânsul înăuntru, iar alții rămaseră în sală, la ușă. Femeile se înșirară lângă peretele din stânga, bărbații lângă cel din dreapta; în mijloc, la o masă, doctorul, primarul și notarul. Notarul îi chemă pe rând, mai întâi pe femeile cu copii. Doctorul le vorbea repede; de-abia îi prindeau cuvintele: — Unde-l doare, unde, unde? Când îi arăta, împreuna palmele ... zise: — Te taie așa din când în când. Ori parcă te împunge. Ha? Bughea îngăimă: — Da, așa, chiar așa, domnule doftor. — Ești bolnav de mai, băiete, de mai. Dar pentru asta n-am doctorii cu mine. Trebuie să-ți iei de la târg. Ai cu ce? Să-ți dau o însemnare. — Dați ... dădu cașul și-i povesti, de-a fir-a-părul, toată întâmplarea. Sfârși râzând: — Cică mă taie, mă împunge prin mai. Și eu n-am fost bolnav de zilele mele. Cum o să mă împungă? Popii nu-i prea plăcuse purtarea finului, numai da din cap; după ce mântui ciobanul, îi zise ... dacă ți-o zis că ai ceva, ăi fi având, ... Ioan Slavici - Ileana cea șireată ... se fi arătat la fereastră. În crepetul zorilor de-a patra zi el pierdu răbdarea, își întări inima și bătu la fereastra celei mai mari dintre fetele de imparat. - Ce e? cine e? și ce vrea? întrebă fata trezită din somnul cel mai dulce. - Eu sunt surioară! grăi feciorul de împărat voinic împărătesc, ce stau de trei zile cu dragoste la tine la fereastră. Fata cea de împărat ... fața, să-ți privesc ochii și să aud cum curg vorbele de pe buzele tale. Fata de împărat deschise fereastra, privi cu supărare la voinicul cel frumos, apoi grăi cu glas neauzit: - Eu ți-aș privi în fața și ți-aș grăi o vorbă: mergi mai-nainte la sora mea cea mijlocie, și numai după aceea vino la mine. - Am să trimit pe frate-meu cel mijlociu, grăi feciorul de împărat. Să-mi dai însă o sărutare pentru ca să-mi fie calea mai ușoară. Și nici n-a zis bine pana ce și fură un sărutat de la fata cea frumoasă. - Să n-ai parte de ... și îi grăi cu glas drăgăstos: - Eu ți-aș privi în față și ți-aș, grăi o vorbă: să mergi însă la sora mea cea ... Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite ... și tot rătăcind în sus și în jos, două rânduri de haine se rupseră și le lepădase. Neștiind ce să facă, hotărî a mai merge câtva, și daca nu va putea descoperi nimic, să se întoarcă. Abia mai făcu câțiva pași și iată că zări o colibă. Se repezi într-acolo iute ca săgeata și îndată și ajunse. Când, o mătușă sihastră, cum ... se pot afla? - Nu știu, dragul mamii, nici n-am auzit până acum de așa minune, dară poate soru-mea să știe, care șade puțin mai departe de aici; de ai curaj să mai mergi, poți să o întrebi pe dânsa. N-așteptă să-i zică de două ori, și o tuli într-acolo repede și merse, și merse ... acolo până se va întoarce de la tatăl său cu cară împărătești și cu călăreți, ca să o ia, fiindcă el cunoscuse locurile că nu mai este așa departe. Fata cea frumoasă zise copaciului să se lase jos, și el se lăsă, apoi se puse în el și se ridică. Fiul ... fântână, dar când văzu chipul care strălucea în apă, crezu că e al ei, și, spărgând ulciorul, se întoarse fuga la mumă-sa: - Nu mă ... Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit ... până în ziua de astăzi. Când prinseră de veste părinții că băiatul nu e, caută-l în sus, caută-l în jos, nu e; ba mai în dreapta, ba mai în stânga, de loc! Mai cercetară pe ici, mai cercetară pe dincoaci, ași! nici pomeneală nu era de el! Tocmai târziu hei! aflară de la niște drumeți că au văzut un băiețandru călare pe ... se uite după dânsul, ca de când se apucase să le spuie, și pieri din ochii lor ca o nălucă, ca și când n-ar mai fi fost. Îl plânseră părinții până când se istoviră și dânșii, și ochii din lacrămi nu și-i mai uscară; dară în deșert, că fiul lor nu se mai întoarse. Pasămite ei, daca s-au lăsat zburdălniciei lor și s-au văzut la câmp, nu s-au mai gândit în urmă, ci au întins la drum zbenguindu-se și încurcându-se, până ce, când băgară de seamă, ajunsese pe niște tărâmuri necunoscute. Aci ... mare, alta mijlocie și alta mai mică. Pe cea mai mare, care era alcătuită din flori ce începuse a se trece și abia ... Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată ... la acele palaturi, mumă-sa îi spuse că acelea nu sunt ale tatălui ei; dară că tot cam așa sunt și ale împăraților din lume. Mai trecu ce mai trecu și mai mărindu-se și dânsul, într-una din zile, ducânduÂse iarăși la vânat, cum, cum, el se pomeni iarăși dinaintea acelui palat; cu toroipanul la ... șiretenia nenorocirei omului ce năzuia la mila lor, și îl rugă să aibă milă de ticăloșia lui, căci, zicea ea, nu știm cum ne va mai aduce și pe noi Dumnezeu. Voinicului îi păru bine de astă întâmplare, mai cu seamă, gândea el, că va fi barim o slugă în curte care să ție de urât mă-sii, în lipsa lui, și să-i ... spuse ce are de făcut și îl primi să șează la curtea lui. Multele lipsuri, multele necazuri, multa mâhnire ce suferise mama viteazului și dorul cel mare de țara ei, iară mai cu seamă suferințele ei când se gândea la rușinea ce rămăsese asupra numelui său în casa părinților ei, ea fiind nevinovată, o făcu de lâncezea ... hotărî a se duce tocmai acolo să-i aducă leacul. Își luă ziua bună și plecă. Dar încotro s-apuce? căci nici nu Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" ... căpetenie, de a nu-și da osteneala cu punere de piese noi în scenă și de a lua cât se poate mai des procente pentru lucrările dumisale (??) literare — d. Pascali, ca și mai-nainte, îndoapă pe bietul public cu tot soiul de producții păcătoase, ieșite din fabricele melodramatice ale Parisului. Schilozii, bețivii, pungașii, desfrânații, spânzurații, nemernicii, prostituitele, tuberculoșii ... indulgența publicului. Se înțelege dar ușor întipărirea plăcută ce a pricinuit asupra spectatorilor reprezintația Urâta satului, în care subiectul este de o închipuire mai senină și mai sănătoasă (cel puțin nu avem nici un bolnav pe scenă), în care jocul actorilor a fost mai aproape de natură și punerea în scenă a fost mai îngrijită oarecum. Rolele de căpetenie, Ileana (urâta satului), Florea și Moș Nicolae au fost jucate de trei tineri artiști, elevi ai Conservatorului din București, d ... desăvârșită a unui bal la „Pomul Verdeâ€� sau „Tomisâ€�. Ar fi bine ca Direcția generală a teatrelor să nu mai îngăduie barem coristelor de a-și bate joc de un public ce se zice a fi cel ... Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur ... vedea înflorind, crescând și pârguindu-se, venea oarecine noaptea și le fura, tocmai când erau să se coacă. Toți paznicii din toată împărăția și cei mai aleși ostași, pe care îi pusese împăratul să pândească, n-au putut să prinză pe hoți. În cele mai de pe urmă, veni fiul cel mai mare al împăratului și-i zise: - Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și am văzut roade ... gătiră. Le așezară, și se lăsă fratele cel mare. - Dară, zise el, când voi scutura frânghia, să mă scoateți afară. Așa și făcură. După fratele cel mare se coborî cel mijlociu și făcu și el ca cel dintâi, atâta numai că se lăsă ceva mai în jos. - Acum e rândul meu să mă las în prăpastie, zise Prâslea, văzând că frații cei mari se codesc; când voi mișca frânghia, voi ... vale, să puneți paznici, să păzească și, când va vedea că frânghia se mișcă de lovește marginile groapei, să o trageți afară. Se lăsă și cel mai mic din frați și, de ce mișca frânghia d-aia îl lăsa mai ... Ion Luca Caragiale - În Nirvana ... supărarea, ba era chiar mai vesel ca alaltăieri. Am petrecut toată ziua rîzînd, mi-a vorbit despre India antică, despre daci, despre Ștefan cel Mare, și mi-a cîntat doina. Îi trecuse ciuda regelui asirian și acum se bucura în liniște de avuțiile și strălucirea lui. Așa ... Ca să-și încoroneze succesul, militarul s-a dus acasă și, fără să lase măcar o vorbă, s-a împușcat. Peste mai multă vreme, cînd am vorbit cu Eminescu de trista împrejurare a militarului, el mi-a răspuns rîzînd: — Mai bine! ăla era mai cuminte ca noi! Peste cîțiva ani a venit în București tata lui Eminescu. Era un bătrîn foarte drăguț, glumeț și original. Făcuse o ... așa acces a avut în ultimele momente bune: acela a fost semnalul sfîrșitului. După cutremur, el nu s-a mai închis în odaie să se culce și să mai facă ce făcea mai-nainte Luceafărul. A pornit înainte, tot înainte, pînă ce a căzut sub loviturile vrăjmașului pe care-l purta în sînu-i ... nebunia. Lupta a fost groaznică. Încercarea, drumul către Nirvana, a fost tot așa de dureroasă cît și de strălucită. În capul ... Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi ... de reportaj îl făcea cocoana Luța, de la Sf. Voievozi din Ploești, cu o celeritate și cu o exactitate, care ar putea face gelos pe cel mai neadormit dintre confrații noștri speciali în materie. Niciodată provincialii nu eram jinduiți de știri de senzație din țară și din Capitală mai ales; și firește că cei dântâi care le aflam eram noi, mahalagiii de la Sf. Voievozi, vecinii coanei Luței. Văduvă; posedând o avere modestă; ocupându ... încremenit când a dat cu ochii de mireasă; așa s-a simțit trăsnit de nurii ei, încât n-a mai putut cânta mai departe; a-nceput să-i tremure glasul și barba, și, venindu-i un fel de isterică, cu căscături și zvâcnituri ca de deochi ... oftat tare, furca pieptului mă doare!» — Azi așa, mâine așa, încet-încet, s-a-ncins prietenie la toartă între doftor și bolnav; iar tânăra doftoroaie, din zi în zi, speria mai tare lumea cu falaitarurile[xcvii] , cu catifelele, cu blănurile, cu diamanticalele dumneei. Lumea, cum e lumea, s-a apucat să bârfească — mai ... Antim Ivireanul - Noao porunci mari ale bes%C3%A9ricii ... de 4 ori într-un an în vrĂ©me de post înaintea părintelui celui duhovnicesc, carele va hirotonit pre lĂ©ge creștinĂ©ște, iară cei mai cu evlavie de 12 ori, iară cei mai proști măcar o dată într-un an. Și care vor fi bolnavi să să ispoveduiască mai adĂ©se, făcându-și și maslu și să se cuminece adĂ©se; și așa să vor face părtași vieții cei de vĂ©ci. 5. Să ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CEL MAI BOLNAVRezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentru CEL MAI BOLNAV. ... prin ea.`` 5 Și Isus iubea pe Marta, și pe sora ei, și pe Lazăr. 6 Deci, cînd a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile în locul în care era; 7 și în urmă a zis ucenicilor: ,,Haidem să ne întoarcem în Iudea.`` 8 ,,Învățătorule ... au crezut în El. 46 Dar unii din ei s`au dus la Farisei, și le-au spus ce făcuse Isus. 47 Atunci preoții cei mai de seamă și Fariseii au adunat Soborul, și au zis: ,,Ce vom face? Omul acesta face multe minuni. 48 Dacă -L lăsăm așa, toți vor ... adune într`un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiți. 53 Din ziua aceea, au hotărît să -L omoare. 54 De aceea Isus nu mai umbla pe față printre Iudei; ci a plecat de acolo în ținutul de lîngă pustie, într`o cetate numită Efraim; și a ... curățească. 56 Ei căutau pe Isus, și vorbeau unii cu alții în Templu: ,,Ce credeți? N`are să vină la praznic?`` 57 Iar preoții cei mai ... ... talantul, și dați -l celui ce are zece talanți. 29 Pentrucă celui ce are, i se va da, și va avea de prisos; dar dela cel ce n`are, se va lua și ce are! 30 Iar pe robul acela netrebnic, aruncați -l în întunerecul de afară: acolo va fi plînsul ... fost sete, și Mi-ați dat de băut; am fost străin, și M`ați primit; 36 am fost gol, și M`ați îmbrăcat; am fost bolnav, și ați venit să Mă vedeți; am fost în temniță, și ați venit pe la Mine.` 37 Atunci cei neprihăniți Îi vor răspunde: ,Doamne, cînd ... ai băut? 38 Cînd Te-am văzut noi străin, și Te-am primit? Sau gol, și Te-am îmbrăcat? 39 Cînd Te-am văzut noi bolnav sau în temniță, și am venit pe la Tine?` 40 Drept răspuns, Împăratul le va zice: ,Adevărat vă spun că, oridecîteori ați făcut aceste lucruri ... foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie mi le-ați făcut.` 41 Apoi va zice celor dela stînga Lui: ,Duceți-vă dela Mine, blestemaților, în focul cel vecinic, care a fost pregătit diavolului și îngerilor lui! 42 Căci am fost flămînd, și nu Mi-ați dat să mănînc; Mi -a ... ... orbi, șchiopi, uscați, cari așteptau mișcarea apei. 4 Căci un înger al Domnului se pogora, din cînd în cînd, în scăldătoare, și turbura apa. Și cel dintîi, care se pogora în ea, după turburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut. 5 Acolo se afla un om bolnav de treizeci și opt de ani. 6 Isus, cînd l -a văzut zăcînd, și, fiindcă știa că este bolnav de multă vreme, i -a zis: ,,Vrei să te faci sănătos?`` 7 ,,Doamne``, I -a răspuns bolnavul, ,,n`am pe nimeni ... și i -a zis: ,,Iată că te-ai făcut sănătos; de acum să nu mai păcătuiești, ca să nu ți se întîmple ceva mai rău.`` 15 Omul acela s`a dus, și a spus Iudeilor că Isus este Acela care -l făcuse sănătos. 16 Din ... tot ce face Tatăl, face și Fiul întocmai. 20 Căci Tatăl iubește pe Fiul, și -I arată tot ce face; și -I va arăta lucrări mai mari decît acestea, ca voi să vă minunați. 21 În adevăr, după cum Tatăl înviază morții, și le dă viață, tot așa și Fiul dă ... ... și au văzut că nu i se întîmplă niciun rău, și-au schimbat părerea, și ziceau că este un zeu. 7 În împrejurimi erau moșiile mai marelui ostrovului, numit Publius. El ne -a primit și ne -a ospătat cu cea mai mare bunăvoință trei zile. 8 Tatăl lui Publius zăcea atunci în pat, bolnav de friguri și de urdinare. Pavel s`a dus la el, s`a rugat, a pus mînile peste el ... zi, fiindcă sufla vîntul de miazăzi, după două zile, am venit la Puzole, 14 unde am dat peste niște frați, cari ne-au rugat să mai rămînem șapte zile cu ei. Și așa am ajuns la Roma. 15 Din Roma ne-au ieșit înainte, pînă în ,,Forul lui Apiu``, și pînă ... a îngăduit să rămînă într`un loc deosebit cu un ostaș care -l păzea. 17 După trei zile, Pavel a chemat pe mai marii Iudeilor; și, cînd s`au adunat, le -a zis: ,,Fraților, fără să fi făcut ceva împotriva norodului sau obiceiurilor părinților noștri, am ... ... ... plecați de acolo, și să scuturați îndată praful de supt picioarele voastre, ca mărturie pentru ei. Adevărat vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru pămîntul Sodomei și Gomorei decît pentru cetatea aceea.`` 12 Ucenicii au plecat, și au propovăduit pocăința. 13 Scoteau mulți draci, și ungeau cu ... Totuș a venit o zi cu bun prilej, cînd Irod își prăznuia ziua nașterii, și a dat un ospăț boierilor săi, mai marilor oastei și fruntașilor Galileii. 22 Fata Irodiadei a intrat la ospăț, a jucat, și a plăcut lui Irod ... împărțit la toți. 42 Au mîncat toți și s`au săturat; 43 și au ridicat douăsprezece coșuri pline cu fărămituri de pîne și cu ce mai rămăsese din pești. 44 Cei ce mîncaseră pînile, erau cinci mii de bărbați. 45 Îndată, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre ... ... să se lipească de ei; dar norodul îi lăuda în gura mare. 14 Numărul celor ce credeau în Domnul, bărbați și femei, se mărea tot mai mult; 15 pînă acolo că scoteau pe bolnavi chiar pe ulițe, și îi puneau pe paturi și pe așternuturi, pentru ca, atunci cînd va trece ... în picioare la uși; dar, cînd am deschis, n`am găsit pe nimeni înlăuntru.`` 24 Cînd au auzit aceste vorbe, căpitanul Templului și preoții cei mai de seamă au rămas înmărmuriți, și nu știau ce să creadă despre apostoli și despre urmările acestei întîmplări. 25 Cineva a venit și ... cu învățătura voastră, și căutați să aruncați asupra noastră sîngele acelui om.`` 29 Petru și apostolii ceilalți, drept răspuns, i-au zis: ,,Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decît de oameni! 30 Dumnezeul părinților noștri a înviat pe Isus, pe care voi L-ați omorît, atîrnîndu -L pe ... de partea lui: a perit și el, și toți cei ce -l urmaseră, au fost risipiți. 38 Și acum, eu vă spun: ,Nu mai necăjiți pe oamenii aceștia, și lăsați -i în pace! Dacă încercarea sau lucrarea aceasta este dela oameni, se va nimici; 39 dar dacă este dela ... ... atunci. 5 M`am sculat să deschid iubitului meu, în timp ce de pe mînile mele picura smirnă, și de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă pe mînerul zăvorului. 6 Am deschis iubitului meu; dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Înebuneam, cînd îmi vorbea. L-am căutat, dar ... Vă rog ferbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiți pe iubitul meu, ce -i veți spune?... Că sînt bolnavă de dragoste! - 9 Ce are iubitul tău mai mult de cît altul, o, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are iubitul tău mai mult de cît altul, de ne rogi așa de fierbinte? - 10 Iubitul meu este alb și rumen, osebindu-se din zece mii. 11 Capul lui ... lui plină. 13 Obrajii lui sînt ca niște straturi de mirezme, în cari cresc saduri mirositoare; buzele lui sînt niște crini, din cari curge cea mai aleasă smirnă. 14 Mînile lui sînt niște inele de aur, ferecate cu pietre de hrisolit; trupul lui este un chip de fildeș lustruit, acoperit cu ... ... a deschis ciocul, ca să ciripească. - 15 ,Se fălește oare securea împotriva celui ce se slujește de ea?` ,Sau se mîndrește ferestrăul față de cel ce -l mînuiește?` ,Ca și cum nuiaua ar mișca pe cel ce o ridică, parcă toiagul ar ridica pe cel ce nu este de lemn!`` 16 De aceea Domnul, Dumnezeul oștirilor, va trimete ofilirea prin războinicii lui cei voinici; și între aleșii lui va izbucni ... ce îi lovea; ci se vor sprijini cu încredere pe Domnul, Sfîntul lui Israel. 21 O rămășiță, rămășița lui Iacov, se va întoarce la Dumnezeul cel puternic. 22 Chiar dacă poporul tău, Israele, ar fi ca nisipul mării, totuș numai o rămășiță se va întoarce, căci nimicirea este hotărîtă, făcînd să ... ca să -l nimicescă.`` 26 Domnul oștirilor va învîrti biciul împotriva lui, cum a lovit pe Madian la stînca Oreb; și Își va mai ridica toiagul odată asupra mării, ca odinioară în Egipt. 27 În ziua aceea, se va lua povara lui de pe umărul tău, și jugul lui ... zi de oprire la Nob, și amenință cu mîna lui muntele fiicei Sionului, dealul Ierusalimului. 33 Iată, Domnul, Dumnezeul oștirilor, taie crăcile cu putere; cei mai ... 3 Nu mai pot strigînd, mi se usucă gîtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu. 4 Cei ce mă urăsc fără temei, sînt mai mulți decît perii capului meu; ce puternici sînt ceice vor să mă peardă, ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmași; trebuie să dau înapoi ce n ... la vremea potrivită. În bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, Dumnezeule, și dă-mi ajutorul Tău! 14 Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund! Să fiu izbăvit de vrăjmașii mei și din prăpastie! 15 Să nu mai dea valurile peste mine, să nu mă înghită adîncul, și să nu se închidă groapa peste mine! 16 Ascultă-mă, Doamne, căci bunătatea Ta este ... beau oțet. 22 Să li se prefacă masa într`o cursă, și liniștea într`un laț! 23 Să li se întunece ochii, și să nu mai vadă, și clatină-le mereu coapsele! 24 Varsă-Ți mînia peste ei, și să -i atingă urgia Ta aprinsă! 25 Pustie să le rămînă locuința ... Dumnezeule, ajutorul Tău să mă ridice! 30 Atunci voi lăuda Numele lui Dumnezeu prin cîntări, și prin laude Îl voi preamări. 31 Lucrul acesta este ... ... Ați trăit pe pămînt în plăceri și în desfătări. V`ați săturat inimile chiar într`o zi de măcel. 6 Ați osîndit, ați omorît pe cel neprihănit, care nu vi se împotrivea! 7 Fiți dar îndelung răbdători, fraților, pînă la venirea Domnului. Iată că plugarul așteaptă roada scumpă a pămîntului ... răbdarea lui Iov, și ați văzut ce sfîrșit i -a dat Domnul, și cum Domnul este plin de milă și de îndurare. 12 Mai pe sus de toate, frații mei, să nu vă jurați nici pe cer, nici pe pămînt, nici cu vreun altfel de jurămînt. Ci ,,da`` al ... 13 Este vreunul printre voi în suferință? Să se roage! Este vreunul cu inimă bună? Să cînte cîntări de laudă! 14 Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe presbiterii (Sau: bătrîni.). Bisericii; și să se roage pentru el, după ce -l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului. 15 Rugăciunea ... ... întrebat: ,,Cu ce putere, sau în numele cui ați făcut voi lucrul acesta?`` 8 Atunci Petru, plin de Duhul Sfînt, le -a zis: ,,Mai mari ai norodului și bătrîni ai lui Israel! 9 Fiindcă sîntem trași astăzi la răspundere pentru o facere de bine, făcută unui om bolnav, și sîntem întrebați cum a fost vindecat, 10 s`o știți toți, și s`o știe tot norodul lui Israel! Omul acesta se ... prin ei s`a făcut o minune vădită, pe care n`o putem tăgădui. 17 Dar, ca să nu se lățească vestea aceasta mai departe în norod, să -i amenințăm, și să le poruncim ca de acum încolo să nu mai vorbească nimănui în Numele acesta.`` 18 Și dupăce i-au chemat, le-au poruncit să nu mai vorbească cu nici un chip, nici să mai învețe pe oameni în Numele lui Isus. 19 Drept răspuns, Petru și Ioan le-au zis: ,,Judecați voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu ... s`au însoțit în cetatea aceasta Irod și Pilat din Pont cu Neamurile și cu noroadele lui Israel, 28 ca să facă tot ce hotărîse ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEL MAI BOLNAVRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru CEL MAI BOLNAV. ... etc . ) Care se suportă cu mari suferințe , cu mare greutate ; ( despre boli ) care aduce mari suferințe și se vindecă cu mare greutate sau nu se mai vindecă ; grav . IV. Adv . 1. Cu greutate ( mare ) , cu toată greutatea . S - a lăsat greu . 2. În mod dificil , anevoios , cu dificultate , cu ... Muncește greu . 3. Rău , grav , tare . E greu bolnavă . V. S . n . 1. Greutate , dificultate ; împrejurare dificilă ; impas . 2. Povară , sarcină ; p . ext . partea cea mai grea , cea mai dificilă a unei munci , a unei situații etc . 3. Partea mai ... REZÉRVĂ , rezerve , s . f . 1. Cantitate de alimente , de obiecte , de bani , de materiale etc . pusă deoparte și păstrată pentru a fi întrebuințată mai târziu ; depozit . 2. Cameră de spital în care se internează un singur bolnav sau cel mult doi . 3. Parte din armată care nu se află sub arme , formată din persoane care au satisfăcut serviciul militar , și care este solicitată numai ... ... ȘCHIOP , - OÁPĂ , șchiopi , - oape , adj . , s . f . 1. Adj . ( Adesea substantivat ) Care are un picior mai scurt decât celălalt ( sau celelalte ) , căruia îi lipsește un picior ; care șchiopătează când merge , infirm sau bolnav de un picior . 2. S . f . Măsură populară de lungime , egală cu distanța de vârful degetului mare până la vârful degetului arătător , când cele două ... |
||