Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CIOPÂRȚIRE, CĂSĂPI, CIOCÂRTI, CIOPÂRȚEALĂ, CIOPÂRTI, CRÂMPOȚI, DUMICA, HĂCUI, MĂCELĂRIT, SLUȚI ... Mai multe din DEX...

CIOPÂRȚI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CIOPÂRȚÍ, ciopârțesc, vb. IV. Tranz. 1. A tăia în bucăți (și la întâmplare) o ființă sau o parte a trupului ei; a ciocârti. 2. A tăia un obiect în mod neregulat sau la întâmplare; a ciopli rău, neîndemânatic. [Var.: (înv. și pop.) ciopârtí vb. IV] - Din ciopa(r) (modificat după parte).

Sursa : DEX '98

 

CIOPÂRȚÍ vb. a sfârteca, a sfâșia, (pop. și fam.) a căsăpi, (pop.) a dumica, (reg.) a crâmpoți, a măcelări, (Mold., Bucov. și Ban.) a ciocârti, (prin Mold.) a cârnosi, (prin Ban.) a cârti, (Mold. și Bucov.) a hăcui. (A \~ animalul la tăiere.)

Sursa : sinonime

 

ciopârțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciopârțésc, imperf. 3 sg. ciopârțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. ciopârțeáscă

Sursa : ortografic

 

A CIOPÂRȚ//Í \~ésc tranz. 1) (un obiect) A tăia la nimereală în bucăți mărunte; a bucăți; a ciocârti. 2) (un material, o piesă etc.) A lucra rău, inestetic, dând dovadă de neîndemânare. /Din reg. ciopartă

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CIOPÂRȚI

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru CIOPÂRȚI.

Iuliu Cezar Săvescu - Prieteni

Iuliu Cezar Săvescu - Prieteni Prieteni de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție     Și miezul nopții negre era de caraulă,     Și dealurile sure în zare fumegau,     Și greu dormea pământul, ira luna, somnambulă,     Da umbrelor viață și umbrele mișcau,     Iar dealurile sure în zare fumegau.     Grădina, sub ferestre, dormea în nemișcare;     Cu fruntea în lumină, cu buzele deschise,     Părând că cere-n somnu-i o dulce sărutare,     Iubita, ostenită, pe brațe-mi adormise,     Cu fruntea în lumină, cu buzele deschise.     Mă îmbătau miresme, suflarea-mi tremura;     Strângând la sân comoara de scumpă fericire,     Cu ochii-nchiși spre ceruri, simțeam cum mă fura     Un vis frumos. În zare zburam la nemurire,     Strângând la sân comoara de scumpă fericire!     Dar fericirea-i scurtă și visul schimbător!     Din raze, din lumină, din viață fericită,     Zăceam întins pe-o masă de-un negru-ngrozitor,     Cu buzele-nghețate, cu mâna-nțepenită,     Din raze, din lumină, din viață fericită!     La creștetu-mi iubita plângea îngenunchiată,     Și blestemându-și soarta, cosițele-și smulgea,     Se repezea nebună la fruntea-mi înghețată,     Sub mutele icoane plângând îngenunchia,     Și blestemându-și soarta, cosițele-și smulgea.     Venind spre mine-atuncea o ceată rea de umbre,     Cu fețele ascunse sub măști ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu)

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu) Dumnezeu de Bogdan Petriceicu Hasdeu Revista nouă , an. VII, nr. 3, decembrie 1894. Avez-vous entendu, quand la nuit est sans voiles La vaste mer chanter sa chanson aux ètoiles? Quelle musique, amis! Dieu parle en cette voix. Sublime crĂ©ateur de l’infini — son monde — Dieu prĂȘte Ă  l’ocĂ©an cette basse-profonde Et l’ocĂ©an chante ses lois. Bonsoir, amis! Ce Dieu, par qui le flot murmure, Par qui tout prend naissance, et vit dans la nature Qui fit ce qu’on ne peut ni comprendre ni voir, Comme les flots des mers, comme les choeurs des anges, BĂ©nissez-le sans cesse et chantez ses louanges. Au clair de lune, amis, bonsoir! Iulia Hasdeu , Au bord de la mer Aș vrea să smulg din mine un cântec, numai unul, Un singur de pe urmă: copil întârziat Ce nu se naște încă, dar, totuși, plin de viață, Duioasa mumă-l simte sub inimă zvâcnind. Un cântec, numai unul, acum la căruntețe, Ca Făt-Frumos din basmul cu "fost-au fost un moș". E gârbovit bătrânul, dar fiul cât un munte Miratei lumi va zice: dintr-însul m- ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Văduvele Văduvele de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Oamenii, când n-au ce face, se-apucă de gâlceavă. Se dau la vorbă, și destul e unul s-o apuce anapoda, că cearta e gata. Prostia pândește mintea omului cum pândesc lupii razna oilor. Când inima e spre rele, apoi velințe de flori să-i semeni, că tot ciulini și pălămidă dă și, de n-o găsi în miere fiere, iepuri la biserică, câini cu covrigi în coadă și apa Dunării prin curtea vecinului, atunci e atunci, să te mai ții, pârleo, că nu-și mai vine în voie măcar de i-ai da tot mărunțișul și pe deasupra și toiagul lui vodă pe spinare. Se întâmplă, câteodată, și mai altfel de cum gândești. Nici lene, nici prostie, nici răutate să nu fie la mijloc, și totuși sare omului țâfna din senin, din iarbă verde. Ba că s-a gândit la cutare lucru când a zis cutare cuvânt; ba că a tras cu coada ochiului când se uita la mine; ba că îi dau din toată inima și-mi răspunde: "Aș, la ce te mai superi!" Și pe-așa povârniș, până nu s- ...

 

Alexandru Vlahuță - România pitorească

Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE. RUINI 1.5 LA CALAFAT 1.6 DESA 1.7 GURA JIULUI. BECHETUL. CELEIUL 1.8 SILIȘTIOARA 1.9 ISLAZUL 1.10 TURNU-MĂGURELE 1.11 ZIMNICEA 1.12 GIURGIU. CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CIOPÂRȚI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru CIOPÂRȚI.

CIOPÂRȚIRE

... CIOPÂRȚÍRE , ciopârțiri , s . f . Acțiunea de a ciopârți ; ciopârțeală . - V. ciopârți

 

CĂSĂPI

... CĂSĂPÍ , căsăpesc , vb . IV . Tranz . ( Adesea fig . ) A tăia în bucăți , a măcelări , a ciopârți

 

CIOCÂRTI

... CIOCÂRTÍ , ciocârtesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) 1. A ciopârți

 

CIOPÂRȚEALĂ

... CIOPÂRȚEÁLĂ , ciopârțeli , s . f . Ciopârțire . - Ciopârți

 

CIOPÂRTI

... CIOPÂRTÍ vb . IV . v . ciopârți

 

CRÂMPOȚI

... CRÂMPOȚÍ , crâmpoțésc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A tăia , a rupe , a sfâșia în bucăți inegale ; a ciopârți

 

DUMICA

... fărâmița un aliment ; ( în special ) a mesteca în gură un aliment . 2. A tăia pe cineva în bucăți ; a ciopârți

 

HĂCUI

... HĂCUÍ , hăcuiesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A tăia în bucăți ( mici ) ; a toca mărunt ; a sfârteca , a ciopârți

 

MĂCELĂRIT

MĂCELĂRÍT^2 , - Ă , măcelăriți , - te , adj . Tăiat , ciopârțit , sfârtecat ; masacrat . V. măcelări . MĂCELĂRÍT^1 s . n . Măcelărire . V.

 

SLUȚI

... SLUȚÍ , sluțesc , vb . IV . Tranz . A face să devină schilod , inform , desfigurat ; a mutila ; a ciopârți

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...