A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru COLECTĂ

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru COLECTĂ.

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului mag­netic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul de­spre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ...

Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov

Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov Sofia Karpov de Constantin Stamati-Ciurea (fragment din romanul Insula Sahalin. Țara misterioasă a exilaților ) La force brute de tout temps Oppresse la faiblesse, Dans les airs, Sur la terre, Partout la mĂȘme dĂ©tresse Partout malheur, Partout douleur, Rien nĂ©chappe aux souffrances Dans cette lutte Ă  outrance... 1 Ingeniosul turist francez Henri MĂ©rimĂ©e în opul său intitulat Un an în Rusia între altele scrie: „Rusia umilită, subjugată, mută, neștiută mai de nime, suferă jugul și lanțul sclaviei. Și abia noi începusem a o cunoaște mai de aproape, când ea se ridică ca o puternică suverană, purtând pe frunte strălucita coroană de gheață a Nordului și scăldându-și picioarele în mările calde ale Sudului. Cu prietenie ea întinde o mână spre surorile sale din Europa, iar alta înarmată și îngrozitoare până la frontierele Chi­nei. Și umbra acestei mâini, așternându-se pe nemărginitele pus­tiuri, ține în respect hoardele războinice ale sălbaticilor...“ Aceeași comparație poetică o face și marchizul de Chiustin, însă cu totul în alt sens. Iată ce zice el: „... Și acest uriaș cu pi­cioarele de lut își ...

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau necon­tenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprin­dea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la Mos­cova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ...

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odi­nioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținu­tul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COLECTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru COLECTĂ.

COLECTA

COLECTÁ , colectez , vb . I . Tranz . 1. A aduna , a strânge la un loc lucruri , bani etc . pentru un anumit scop . 2. ( Ieșit din uz ) A strânge în mod organizat de la producători diferite produse . 3. ( Despre abcese sau răni ) A face puroi ; a

COLECTARE

... COLECTÁRE , colectări , s . f . Acțiunea de a colecta . - V. colecta

AEROSCOP

AEROSCÓP , aerosoape , s . n . Aparat cu care se colectează praful din aer ^1 pentru a putea fi examinat la microscop . [ Pr . : a -

BARBACANĂ

BARBACÁNĂ , barbacane , s . f . 1. Deschizătură mică lăsată din loc în loc într - un zid de sprijin pentru scurgerea apelor colectate în spatele acestuia . 2. Deschizătură înaltă și îngustă pentru aerisire și lumină , făcută în zidul unei clădiri cu arhitectură

CAPTA

... CAPTÁ , captez , vb . I . Tranz . A aduna , a colecta

CAPTAT

CAPTÁT , - Ă , captați , - te , adj . ( Despre lichide , gaze ) Adunat , colectat într - un rezervor , într - un bazin etc . - V.

CHETĂ

CHÉTĂ , chete , s . f . Acțiunea de a strânge prin contribuție voluntară o sumă de bani pentru un anumit scop . V.

COLECTOR

COLECTÓR , - OÁRE , colectori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . ( Despre vase , tuburi , bazine ) În care se adună , se colectează gaze sau lichide . 2. S . n . Încăpere , recipient sau conductă pentru adunarea și conducerea lichidelor sau a gazelor în diferite sisteme tehnice . 3. S . n . Organ al rotorului unor mașini electrice , care schimbă legăturile dintre înfășurarea rotorului și circuitul exterior . 4. S . m . Persoană care strânge sau achiziționează de la producători mărfuri , produse

CURAMA

CURAMÁ s . f . ( Înv . )

DRAGĂ

DRÁGĂ , drage . s . f . 1. Navă special amenajată sau aparatură cu care se draghează . 2. Instrument în formă de sac sau de plasă cu care se colectează organismele vegetale sau animale de pe fundul

DREN

DREN , drenuri , s . n . 1. Conductă sau canal care colectează și evacuează apă de pe un teren apos , coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc . 2. Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr - o plagă . [ Var . : ( 2 ) drénă s .

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...