A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru CONFECȚIONA

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru CONFECȚIONA.

Paul Zarifopol - Creație și analiză

Paul Zarifopol - Creaţie şi analiză Creație și analiză de Paul Zarifopol Cu răbdare profesorală, cu fină pătrundere și inteligentă cumpătare, definește și explică dl Ibrăileanu, în 32 de paragrafe substanțiale, caracterul și procedările literare a 22 de scriitori. Pentru a da o idee despre varietatea exemplelor cercetate, aleg câteva nume: Gide, Ionel Teodoreanu, Dostoievski, Marcel Prevost, Brătescu-Voinești, Proust, Spiridon Popescu, La Rochefoucauld, Agârbiceanu, Tolstoi... În fața vieții literare, dl Ibrăileanu a avut totdeauna o cumințenie senină de biolog. De aceea, tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărul nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine ca dânsul. Odihna aceasta e salutară; ea dă ocazie spiritului științific să tempereze subiectivismul literar. Nu-i vorba să reabilităm de mult trecuta critică științifică cu rigiditățile el naive, ci numai de obligația neînlăturabilă de a ne clarifica impresiile, și a ne completa înțelegerea prin comunicare cu sensibilitatea și fantezia altora. Cultivarea impresiei în ea însăși, fără a căuta să o determinăm cu ajutorul unor elemente intelectuale, nu-i decât o treaptă pregătitoare în teoria literară; iar negarea radicală ...

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONFECȚIONA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 174 pentru CONFECȚIONA.

CONFECȚIONARE

... CONFECȚIONÁRE , confecționări , s . f . Acțiunea de a confecționa ; lucrare , întocmire , alcătuire , fabricare . [ Pr . : - ți - o - ] - V. confecționa

MICROPOROS

MICROPORÓS , - OÁSĂ , microporoși , - oase , adj . , s . n . s . m . pl . 1. Adj . ( Despre cauciucul sintetic sau despre materiale fabricate din cauciuc sintetic ) Care are o structură asemănătoare cu a buretelui artificial . 2. S . n . Cauciuc sintetic poros din care se confecționează talpă pentru încălțăminte . 3. S . m . și pl . Încălțăminte confecționată din astfel de material

PIELĂRIE

PIELĂRÍE^2 , pielării , s . f . ( La sg . cu sens colectiv ) Mulțime de piei ; p . ext . obiecte confecționate din piele . - Piele + suf . - ărie . PIELĂRÍE^1 , pielării , ( 1 ) s . f . 1. Atelier unde se prelucrează sau se vând piei sau obiecte confecționate din piele . 2. Meșteșug de prelucrare a pieilor ; comerț cu obiecte de piele . - Pielar + suf . -

PIELAR

PIELÁR , pielari , s . m . Meseriaș care prelucrează piei , care confecționează obiecte din piele ; comerciant , negustor de piei sau de obiecte confecționate din piele . - Piele + suf . -

ROTĂRIE

ROTĂRÍE^2 , rotării , s . f . Obiecte făcute de rotar . - Roată + suf . - ărie . ROTĂRÍE^1 , rotării , s . f . 1. Meseria rotarului ; rotărit . 2. Atelier în care se confecționează și se repară roți și alte obiecte de rotărie ^1 . 3. Atelier în care se revizuiesc , se repară și se confecționează osiile montate ale vehiculelor de cale ferată . - Rotar + suf . -

ÎNFLORI

ÎNFLORÍ , înfloresc , vb . IV . I. Intranz . A face , a da flori ; a se acoperi de flori . II. 1. Intranz . Fig . A - și face apariția , a se arăta ; a se ivi ; a se dezvolta , a crește , a prospera . 2. Tranz . A împodobi ( prin cusături , desene , ornamente etc . ) , a înfrumuseța . 3. Tranz . ( Pop . ) A face ca o pânză sau un obiect confecționat din pânză să devină alb - strălucitor ( prin spălare și uscare la

ȘA

ȘA , șei , s . f . 1. Piesă de harnașament confecționată din piele sau din lemn , care se pune pe spinarea calului și pe care șade călărețul . 2. Parte a bicicletei , a motocicletei etc . formată dintr - un mic suport ( triunghiular ) din piele , din cauciuc sau din material plastic , pe care se stă în timpul deplasării vehiculului . 3. Os din spinarea găinii . 4. Formă de relief reprezentând o depresiune cuprinsă între două părți de teren mai ridicate , cu care alcătuiește un ansamblu ; curmătură . Șaua dealului . [ Var . : șea s .

ȘAPCĂ

ȘAPCĂ , șepci , s . f . Acoperământ de cap ( pentru bărbați ) confecționat din pânză , piele sau postav , cu o calotă rotundă sau plată și prevăzut cu cozoroc , purtat , în general , de militari , elevi , muncitori etc . și având uneori semnele distinctive corespunzătoare

ȘELĂRIE

ȘELĂRÍE^2 , șelării , s . f . Locul unde se confecționează sau se vând șei ori alte obiecte de harnașament . - Șa + suf . - ărie . ȘELĂRÍE^1 s . f . Meseria șelarului . - Șelar + suf . -

ȘELAR

ȘELÁR , șelari , s . m . Persoană care confecționează ( și vinde ) șei sau alte obiecte de harnașament . - Șa + suf . -

ȘEPCAR

ȘEPCÁR , șepcari , s . m . Persoană care confecționează ( și vinde ) șepci . - Șapcă + suf . -

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...