A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Sursa : etimologic

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru COPERTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru COPERTĂ.

Dimitrie Anghel - Întîiul volum

... a ilustrat cu dragoste acele visuri, un prieten entuziast s-a însărcinat cu publicarea lor, și, într-o zi, un volum cu coperta stranie și neînțeleasă ca un rebus a apărut în vitrinele librăriilor. Și acum, după atîția ani, văzînd pe tînărul acesta ce-și răsfoiește ...

Gelu Vlașin - 22:23

Gelu Vlaşin - 22:23 â†�â†� 22:10 22:23 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 22:30 →→ cărți cu scuipatul artistic prelins pe copertă gura umplută cu sfârcuri tari peste care s-au tăvălit lacome limbile poeților postmoderni și n-ai timp câte crengi ți-au crescut în loc de aripi ești plină de bufnițe care-ți populează cuvintele șubrede glasul tău sparge izbindu-se de zidul cu care ți-ai înconjurat existența ești tot ce mi-am dorit mai mult durere..............dezordine...................... disperare stare de asediu și dispreț cu pofte desfrânate din rafturi găunoase de bibliotecă doar - doar mă trezesc într-o zi (ca să-ți dau foc într-o piață

Gelu Vlașin - 7:13

Gelu Vlaşin - 7:13 â†�â†� 7:10 7:13 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 7:16 →→ o săptămână fără ochiul tău abandonat pe cărările samurailor și-au făcut templu în peșteră și caii negrii din cartea fără copertă au azvârlit copitele în groapa de gunoi în care noi ne-am iubit cu greierii în palma stângă ușor ca un tren de marfă pe linia vieții așteptând pe geamul de la mansardă umbra ta ca o mantie să închidă porțile cerului spintecând întunericul din silabe (cam insipid cu răbufniri

Gelu Vlașin - Muka IV

Gelu Vlaşin - Muka IV Muka IV de Gelu Vlașin nici prea mare nici prea mică șade-n fabula mizeră o cucoană frumușică tremurând și ea stingheră că aflase dintr-o carte cu coperțile pliate că reclama-i dată dracu' și că-n zona alicante dintr-o spanie rotundă sau pătrată — mi se pare doi români au stat de vorbă la o coadă infernală de vânzare oferindu-și mâna stângă, un rinichi vre-o patru coaste și-un tratat cu ceaușescu pe copertă zâmbitor nu te cred îmi spune unul pe terasă la motor și-au făcut ceva fârtate au făcut s-au dus pe copcă unu-i îngropat la bellu altu-i îngropat în

Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski

Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski Despre Macedonski de Ion Luca Caragiale Primim la redacție un volum de versuri cu un titlu, deși savant și exotic, dar îndestul de popular. E vorba de “Excelsior, poesii de d-nul Alexandru Macedonskiâ€�. Excelsior… Iată un comparativ care a iritat de multe ori în mod superlativ pozitiva mea persoană. Am avut săpunul Excelsior; savantul meu amic, tânărul profesor de istorie la Facultatea de litere, d. Neculai Iorga, un alt Pic de la Mirandole, între quibusdam aliis, mi-a dat și o dulce versiune a odei răposatului Tennyson, dulcele (cu atât mai dulce că a fost cel din urmă) poet oficial al curții britanice; am văzut căzând balonul Excelsior și reușin baletul Excelsior. E ciudat: mai adesea reușește o direcțiune să aibă un balet bun decât un balon să aibă o bună direcțiune. Iată un balet în adevăr mirific! o idee mare vulgarizată prin cadriluri! o gândire virilă simplă, exprimată printr-un complex de pulpe de sex contrariu! E simplă, în adevăr, această nobilă concepție – simplicitatea este un atribut al nobleții! Spiritul Luminii în lupta-i seculară cu Duhul Întunericului, Luceafăr sclipitor contra Tenebrelor ...

Ion Luca Caragiale - O carte rară

... rară, o carte pe care o căutam de atâta vreme și pe care pierdusem orice speranță de a o mai putea găsi. Iată coperta doritei cărticele pe care am primit-o cum se primește, după o îndelungată despărțire, un prietin bun pe când îl credeam de mult pierdut pentru ...

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul de George Topîrceanu Sufletul femeii e o enigmă; femeia e un sfinx, o șaradă — spun adoratorii ei fervenți, care se cred totuși misogini. Această concepție, datorită misticismului erotic al vremii, a intrat cu timpul în rândul adevărurilor curente. Psihologii și romancierii au încercat s-o documenteze la infinit, poeții „anormaliâ€� au pus-o în versuri și i-au exagerat conținutul. Iar femeia a acceptat-o cu grație... Sfinxul își intitulează și dna Hortensia Papadat-Bengescu noua sa carte de feminități. În treacăt fie zis, ceea ce vrea să sugereze acest titlu ușor ostentativ poate fi însă obiect de controversă pentru spiritul vremii în care intrăm. Se pare că omul acestei vremi va întinde, în sfârșit, antagonistei sale de până ieri o mână de împăcare și de ajutor: „Ai fost roabă umilită, ai fost sfinx idolatrizat. Fii de acum înainte om, și vino alături de mine...â€� Idolatrizarea îngrozită a femeii nu se potrivește cu o structură virilă robustă și armonioasă. Pentru un bărbat echilibrat, femeia nu poate fi nici idol, nici enigmă. Să ne înțelegem. Într-un anume sens, orice ...

Titu Maiorescu - Observări polemice

Titu Maiorescu - Observări polemice Observări polemice de Titu Maiorescu 1869 I — A critica este ușor; e greu a face mai bine. — Fără îndoială. Dar de aci nu urmează, precum par a crede cei ce ne întâmpină cu asemenea opinii noi, că a critica este de prisos. Ușoară sau nu, critica a fost și va rămânea o lucrare necesară în viața publică a unui popor. Înțelegerea răului este o parte a îndreptării. Din acest punct de vedere, înființarea unei reviste ( Convorbiri literare ) cu o tendință critică mai pronunțată ne pare a împlini un gol lăsat în mica noastră mișcare literară. În adevăr, publicistica română prezintă deocamdată în tonul și maniera criticilor sale spectacolul a două extreme greu de împăcat. Foile politice, cu prea puține excepții, sunt pline de personalități la adresa celor ce susțin o opinie contrară, jurnaliștii se tratează de inimici, nu de adversari, "oameni corupți, trădători de patrie", în timpul din urmă "conspiratori austro-maghiari", sunt epitetele obișnuite cu care un partid atacă pe calălalt, și, fiindcă acesta răspunde tot așa celui dintâi, publicul cu bun-simț ...

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuța

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuţa Micuța de Bogdan Petriceicu Hasdeu (trei zile și trei nopți din viața unui student) Lumina din Moldova , Iași, II, 1862 nr. 9, 10, 11, 13, 14, 15, 18, 19. Versiunea nouă în Aghiuță , 1864, nr. 5-21. Cuprins 1 Ziua întâia 2 Ziua a doua 3 Ziua a treia 4 Epilog Ziua întâia Aveam șaptesprezece ani; eram student în drepturi la o universitate germană oarecare și țineam cu chirie trei odăi au premier în casa d-nei Ana Pacht, veche actoriță în demisiune, a cărei unică fată, domnișoara Maria, copiliță de șasesprezece ani, apăruse atunci de curând pe scenă, culegând din capul locului aplauzele publicului iubitor de... domnișoare. Eu o numeam "Micuța", deși era nemțoaică, ba chiar poate pentru că era nemțoaică: pe de o parte, ca om, o iubeam; va să zică, o iubeam pe de o parte; pe de altă parte, ca român, nu-mi plăceau lucrurile și chiar fetele nemțești, și, numind pe frumușica mea "Micuța", prin însăși aceasta o românizam și o iubeam oarecum și pe de altă parte. Ce-i dreptul, era frumoasă! Era frumoasă ca o româncă! Avea niște ochi... culoarea și mărimea ...

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului Din memoriile Trubadurului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea S-a dus greutatea întunericului care învăluia toată încăperea lumii. Parcă vântul a desfundat ș-a risipit negura din rețeaua copacilor. Soarele și-a deschis la răsărit apărătoarea sa năprasnică, roșie ca para focului, aurie, violetă, albastră și, pe la mijlocul cerului, ca o jumătate de roată verzurie. Desfășurați pe cer, cu închipuirea, o coadă de păun, înfiptă cu rădăcina în pământ, și prelungiți-i penele cu lumini metalice până la înălțimea amiezii, și totuși n-o să simțiți acea frumusețe fără de pereche a unui răsărit de soare. Nu vă rămâne decât să vă scuturați trupul de trândăvia încropită a patului, să crăpați ochii voștri cârpiți de somn și, deșteptându-vă simțurile greoaie cu apă proaspătă și rece, să priviți fără a vă sătura ceea ce omul nu poate nici descrie, nici zugrăvi cu fețe mincinoase pe o pânză moartă. Arta împuținează natura. Arta e născocită pentru cei ce aud și văd pe sfert din câte natura le desfășură înaintea lor. Tot ce creează omul e o sărăcie vicleană ...

Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil

Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil Din albumul unui bibliofil de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I - Boierii așezate de Alexandru-Vodă cel Bun și Bătrân 2 II - Formulă de afurisenie 3 III 4 IV - Epitaful lui Prale 5 V - Fragmente dintr-o poveste 6 VI - Rime defectuoase 7 VII - Câteva cugetări 7.1 Cuvinte vechi franceze din XV secol 7.1.1 A 7.1.2 B 7.1.3 C 7.1.4 D 7.1.5 E 7.1.6 F 7.1.7 G 7.1.8 H 7.1.9 J 7.1.10 L 7.1.11 M 7.1.12 N 7.1.13 O 7.1.14 P 7.1.15 R 7.1.16 S 7.1.17 T 7.1.18 U 7.1.19 V 7.1.20 Y 7.2 Stoicismul românului 7.3 Arghir 7.4 Neculai Bălcescu 7.5 Cântecul Bucovinei 7.6 Geanta lui Moș Cosma I - Boierii așezate de Alexandru-Vodă cel Bun și Bătrân Logofăt mare judecător și alegător de ocine. Ispravnic pe o seamă de oameni de frunte, ce sunt curteni la țară, și judecător tuturor cine sunt cu strâmbătăți ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COPERTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru COPERTĂ.

COPERTA

COPERTÁ , copertez , vb . I . Tranz . A pune copertele la o carte , la un caiet ; a

SUPRACOPERTĂ

... SUPRACOPÉRTĂ , supracoperte , s . f . Copertă suplimentară tipărită din hârtie mai groasă , din material plastic etc . , care îmbracă coperta

COPERTARE

... COPERTÁRE , copertări , s . f . Acțiunea de a coperta și rezultatul ei ; operație de îmbrăcare a unei cărți , a unui caiet etc . cu un înveliș protector de hârtie , carton , material ...

BROȘA

BROȘÁ , broșez , vb . I . Tranz . 1. A lega împreună colile sau foile unei broșuri , ale unei cărți , ale unui caiet etc . ( punându - le într - o copertă moale ) . 2. A prelucra prin așchiere o piesă de metal , găurind - o sau șănțuind -

BROȘAT

BROȘÁT^2 , - Ă , broșați , - te , adj . ( Despre broșuri , cărți , caiete etc . ) Cu cojile sau foile așezate și legate împreună ( într - o copertă moale ) . - V. broșa . BROȘÁT^1 s . n . Broșare . - V.

DECOPERTĂ

DECOPÉRTĂ , decoperte , s . f . Decopertare . [ Var . : descopértă s . f . ] - Des ^1 - +

LEGA

... de alta foile unei cărți și a - i pune scoarțe ; a broșa , a cartona ; p . restr . a coperta . II. 1. Tranz . A prinde , a agăța , a atârna un obiect de altul cu ajutorul unei frânghii , a ...

MAPĂ

MÁPĂ^1 , mape , s . f . 1. Obiect de birou făcut din carton , din pânză , din piele etc . , uneori acoperit cu hârtie sugativă , în care se țin hârtii , foi volante etc . ; dosar special în care se păstrează hârtii , desene , acte etc . ; copertă de protecție în care se ține o carte , un mecanism etc . 2. Servietă ( plată ) , de obicei cu mai multe despărțituri . MÁPĂ^2 , mape , s . f . ( Astăzi rar ) Hartă

SCOARȚĂ

SCOÁRȚĂ , scoarțe , s . f . 1. Înveliș extern ( gros și tare ) al trunchiului și al crengilor unui copac sau al unei plante lemnoase ; coajă . 2. Învelișul exterior și solid al globului pământesc , cu o grosime care variază între 5 și 8 km în zona oceanică și între 30 și 80 km în zona continentală ; coajă care se formează la suprafața pământului după ploi mari urmate de secetă . 3. ( Anat . ; în sintagma ) Scoarța cerebrală = partea exterioară a emisferelor cerebrale , formată din substanță nervoasă cenușie . 4. Copertă rigidă a unei cărți , a unui registru etc . 5. Perete de scânduri cu care se înlocuiesc loitrele carului când se transportă grăunțe . 6. Covor cu urzeală de lână sau bumbac și băteală din

VINIETĂ

... s . f . Ilustrație de mici dimensiuni care se pune la începutul sau la sfârșitul unui text ( tipărit sau manuscris ) , al unui capitol etc . ; ornament pe coperta