|
|
||
|
Vezi și:ISTORIE,
LUMINAT,
ENIGMISTIC
... Mai multe din DEX...
CU ȘTIINȚĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CU ȘTIINȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 203 pentru CU ȘTIINȚĂ. Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I ... mult mințește-acela ce e mai învățat, Și care tot citește curând se face-ateu. Criton trăgând metanii oftează și cârtește, Rugându-și sfântul suflet cu lacrimi umilite Să vadă câte rele de la știință vin, Cum oamenii printr-însa ades se rătăcesc. Copiii noștri care erau mai înainte Supuși și blânzi la toate pe calea mântuirii Pășeau ca și ... spre râs și bucurie; De ce dar să o facem din cât e și mai scurtă? Să ne lăsăm plăcerea, și ochii să stricăm, Șezând cu ne-ncetare în cărți acufundați? Mai bine cu paharul să trecem nopți și zile; Căci rodul viței este lăsat spre veselie, El vorba învioșează, pre oameni învoind, A gândurilor grele împrăștie ... nou vor reveni, Când va mânca monahul în post numai scrumbie, Atunci lăsând paharul m-oi apuca de carte. Medor se jeluiește hârtia că stricăm Cu scrisul și tiparul ce nu sunt de folos, Încât îi este teamă că n-a să mai rămâie Cu ce să-și încrețească zulufii săi cei mândri. El nu dă pe Seneca un funt de pudră bun, Virgil un ban nu face mai mult ... ... Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii ... un om în vârstă putea greși; darmite un copil nevinovat! Dar apoi, cozonacii și plăcinta de drob, și căpățânile de miel la tavă pe orez, cu iaurt cu caimac, după opt săptămâni de fasole sleită și de varză acră! Și părintele Marinache cu dascălul Haralambie cărând în curtea bisericii toată ziua, în niște basmale mari cadrilate, recolta de ouă roșii și de pască! Sărmanul nostru bun protector, dascălul ... mângâierile dulci, duioase, molcome ale tânărului și fierbintelui său mire, care o caută de mult, și care vine de departe să dezlege vraja de gheață cu farmecul unei sărutări de foc... el, tânărul și zburdalnicul copil al lui Paște-împărat; el, minunatul făt-frumos April, cu părul auriu, care o ia în brațe pe adormita fecioară, o alintă, o leagăna, o mângâie și, cu mii și mii de sărutări, una mai înflăcărată decât alta, o recheamă la o nouă și strălucitoare viață!" Și-ntr-un rând, când am ieșit ... luat credința mângâietoare fără să-mi dați nimic alt în schimb decât scepticismul deprimant, îndoiala distrugătoare, țipă și sufletul meu ca al lumii întregi, împreună cu poetul... împreună cu ... ... fi dorind. Dar o pildă prea străină De-a lor sistemă-i dizbină; Din apoasa lor camară Ieșia adeseori, Pe răcoare, cătră sară, Cu soția-cel castor, Și primblându-se prin lac Scotea-n aer a lor cap. Lua aminte și vedea Ce la curte se dregea ... ce din castorași Să nu facem cuconași? Frate, să luăm, te rog, Dupr-a modei reglement, La copii de pedagog Pe o vită cu talent! Când în astă sfătuire Stă să deie-o hotărâre, Li s-arată lângă mal Veneticul papagal, Având pene verzi și mure, Ce din gros ... din țară-n țară, După multe avanture, Parcă înadins chemat, Prest-un ram s-au așezat. Și s-arete că nu-i mult, Vorovind aice cu sine Cuvințele tot streine, La castori mult au plăcut, Că avea și o figură Plină de învățătură. Castoreasă, cu mirare, Cătr-a ei bărbat au zis: Papagalul mi se pare Al său plisc când au deschis Că așa au răsunat Ca mentorul ... Iată curs-acum începe În principii să-l adăpe Guvernorul papagal, Dizvălind a lui moral. În timp nu îndelungat Pre castori au învățat, Cu ... Cincinat Pavelescu - Apologia dracului ... să-nvingeți bezna, a flăcării lumină, V-am dat și fier, și aur, și regnul animal, Știința, dacă este, prin mine e regină Cu sceptru imortal. Voit-a să vă-mpingă de sus, în adâncimea Noptoasei neștiințe, prin orișice mijloc, Dar eu v-am smuls urgiei spărgând ... lumina inspirării Și-n sufletu-i avânt? Eu, eu vibrez în toată ființa revoltată, În geniul ce-nfruntă batjocura mereu, Eu, eu sunt Cain, monstru cu mâna sângerată, Și eu sunt Prometeu. În Shakespeare ce creat-a o lume ideală, În Dante, Goethe, Schiller și-n câți au strălucit ... veți fericiți. Veniți! a voastră frunte înalțe-se trufașă, Veniți! din nou clădi-vom un Babel colosal; Veniți! vom reîncepe o luptă uriașă Cu veșnicul rival. Degrab, încoa, e timpul asaltului din urmă; Eternul început-a să tremure de-acum; El simte că domnia fatală i se ... Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu) ... Strein, sălbatic, Prileju-l bucură, Pe turmă tabără Și prad-o face. Se liniștește iarăși ! Iar vezi pre om Sub tirania nouă, Ca vita ce cu jugul A fot obicinuită, Cu soarta-și mulțumit, Visează fericire ; Ba crede că e slobod Sub prefăcute pravili ; Și iar din cap începe Ș-înșale, să s-înșale : D-ăst ... să nu lipsească ! Voi, cei d-aproape mie, Românii să dea pilda Ca cei ce se coboară Din neamu-ntîei pilde ! Cunoaștem pre mulți oameni Cu mare-nțelepciune Ce-au săvîrșit științe, Arte și meșteșuguri. Sînt monumente, vrednici Dovezi de nemurirea A duhului de om ; Dar n-au făcut ... S-înduplece pornirea. Soțietatea încă Nu-și cată izvodirea De om îngrijitoare, Ca p-un copil să-l poarte, În veci să-l ție slobod Cu cele spre odihnă-i, Ferit de tiranie ! Ș-în veci răspunzătoare Să ție a lui ființă De orice lenvire-i ! Molranic lui, și ... vicleniră. Albinele, castorii Statornic ne dau pilde, Ce-ar face omenirea La ei s-ajungă țintă ! Cum să-aibă lăcuințe Cum duhul să-și hrănească Cu Vasile Aaron - Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase ... Platon pe sine Ca Orfeu la cântec sau doar și mai bine. [.............................................................] Zărind-o, ce rod și ce folosire? Dorul, para, focul, ațâțat în fire. Cu toate acestea a lui iscusință Cinste, îndrăznire, veste și știință Îi deschise casa lui Aristef (Timpul, Prilejul și alte câte face, ghimpul!) Cu zisa Harite avu întâlnire Însă spre mai mare a sa năcăjire Mai rău să aprinsă, cum să îndrăznească Ceva de iubire, de dor ... veselie. Te-am văzut și m-am rănit, Am rămas încremenit. Dintr-acel cescuț încoace Inima-n foc mi să coace, Nice n-am somn cu hodină, Nice mai văd vro zi lină. Piei și mă uscu-n picioare Ca smulsa din pământ floare - Boală cu totul cumplită! Siracă, așa tocmită Cât cu leacuri din potică Nu să ajută nimică. Eu văd și cunosc prea bine Că e hotărât cu mine Să piei într-această boală Fiert ca un pește în oală. De-mi bagă cineva vină Că-mi pierdui viața lină Acela tare greșește ... de mică, Nu sunt vinovat nimică, Îmi veni cumplitul dor Ca și un fulger din nor. Și aceste rândurele Sau versuri pline de jele Nu ... Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ținterimul unui sat ... ziua întru care-a răposat. Poate că sub astă țărnă este-o inimă-ngropată Care-avea în cursul vieței fantazie înfocată, Suflet bun, cu direptate, ce prin sfatul înțelept Patriei ar fi fost razim prin cuvinte și cu piept. Îns, aleu, lui nu-i lucise a științelor făclie Și talantul de preț mare i s-a stâns din sărăcie ... cotunului Franclin, Ce a patriei ș-a științei purta-amorul sânt în sin. Cufundat în astă groapă poate zace vrun Milton, Cu asemene ambiție poate vreun Napoleon! Dacă fulgerul și schiptrul prin ei nu sunt înfrânate, De n-a cântat a lui Adam ... nepot al meu vrodată, întru duiosul său rost, Văzând un mormânt mai proaspăt va să-ntrebe: cine-am fost? Va răspunde-atuncea poate un păstor cu veche frunte: L-am văzut în multe rânduri, când se lumina, la munte, Cum pe iarba-nrourată mergea-n pas înaripat, Ca Ființei rugi s ... văi-nflorite Aici între-a morței colnici întâmplarea te-a condus, Al tău pas un pic frânează, vezi ființe înmiite, Ce Gheorghe Asachi - Anul nou 1857 în Moldova ... o ferice viitorime. Iacă ora de pe urmă, miezul nopții a sunat, Anul vechi, ce-i plin de sagne, ostenit și detunat, Încărcat cu mii de grije, s-acufundă-n vecinicie; În loc d-amare suspinuri în giur sună armonie, Nu mai tremură pământul, mările s-a limpezit ... acuma a gemut, Liberă în sânu-i strânge unda din Siret și Prut; Și Anul Nou, de pace înger, a științelor făclie Cu odoarele Europei ni aduce în Românie. Atunci ruga cea fierbinte răsunat-au spre Apus, Catră cele șepte Stele care pacea ni-a adus ... Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele ... imeneul, arzând ca mii de sori, Ființe mii într-una în nuntă-universală, O flacără din flăcări, volvoare din volvori. Al păcii spirt e una cu-al dragostei, blândeții, Al dragostei ș-al păcii într-una se unesc Cu al inteligenței ș-al naltei frumuseții, Și toate iar în Domnul și cresc, și viețuiesc. Tot este viu în ceruri și totul e viață, Ș ... empireul. Ca fulgerul străluce Un gladiu de flăcări ce ține Mihael, Ce miriade d-angeli comandă și conduce, Și pacea le anunță prea blândul Gabriel. "Cu tremur și teroare să stăm pe loc, cu frică, La toți atențiune! Căzutul e Satan!" Satan! răsună cerul, Satan! se nalță, pică Satan! din sferă-n sferă, și-n haos urlă — AN ... căzând ca mintea, s-afundă în turmente, Vârteje ascuțite, și tot se ascuțesc, Și șuieră vâlvoarea ca lupta-n elemente, Și negri, cât s-afundă, cu-atâta se negresc. Plesnește universul, abisul se despică, Tartarul se deschide; de foc un ocean Se-ntinde fără margini, și demonii tot pică, Cei mari ... ca insola răsare, Lăut în focul gheenei, ca-n jurământ fatal, Uimit scutură capul, se-neacă de turbare Și grință la cer dinții teribil, infernal. ... Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română ... a acestei culturi. Mobilul propriu nu a putut fi decât vanitatea descendenților lui Traian, vanitatea de a arăta popoarelor străine cu orice preț, chiar cu disprețul adevărului, că le suntem egali în nivelul civilizațiunii. Numai așa se explică vițiul de care este molipsită viața noastră publică, adecă lipsa de orice ... nefirească, istoricul nostru se întemeiază pe un pasaj îndoios din Eutrop si pe un pasaj din Julian, cărora le dă o interpretare imposibilă de admis cu mintea sănătoasă, si astfel începe demonstrarea istorică a romanității noastre, cu o falsificare a istoriei. La 1825 apare Lexiconul de la Buda , "românesc-latinesc-unguresc-nemțesc?, care se încearcă să stabilească prin derivări de ... abiu, voliu fire cantatu; do invetiasses aleque, nu abi fire asi superstitiosu, que a fedu, do se et asconde, do me et laudi cu gula ta, quomu ari, asi secili etc. etc." Și, astfel, gramatica română începe cu o falsificare a filologiei. O repețim: ceea ce surprinde și întristează în aceste producte nu este eroarea lor în sine, căci aceasta se ... timpului, dar este eroarea judecății noastre de astăzi asupra lor, este lauda și suficiența Ion Luca Caragiale - Justiția română ... Prezidentul: Tăcere. Reclamanta: Dacă știam ce stofă ești, nu te mai chemam... A venit și zice să nu mai învârtim masa, care vorbeam cu soră-mea, care a murit, și ne spunea poezii de Iminescu și de Victor Cucu. (Ilaritate.) Prezidentul: Cu sora dumitale care a murit? Reclamanta: Da, la spital, de piept; ieșise din azil și-i plăcea poeziile... și eu o iubeam foarte ... o băgasem în azil că aveam o protecție. (Plânge.) Și când vorbeam cu ea, apoi toată noaptea o visam. Prezidentul: Cum vorbeai cu ea? Reclamanta: Cu dumnealui: învârtea masa. Mi-a spus că e fericită și s-a întâlnit acolo cu mama; mă sărută dulce, dar mama nu poate vorbi că e în altă parte. Inculpatul: Am zis că a trecut iar în incarnațiune ... și eu am scos ceasul și lanțul, care-l aveam cadou de suvenir de la un... de la o mătușă a mea și cu medalionul, cu o șuviță de păr de la soră mea, și inelele, și le-am pus pe masă lângă lampă. Să vă spuie și Tincuța că poate ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CU ȘTIINȚĂRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru CU ȘTIINȚĂ. ... ISTÓRIE , istorii , s . f . 1. Proces de dezvoltare a fenomenelor naturii și societății . 2. Știință care studiază dezvoltarea complexă a societății , a unui popor etc . 3. ( Cu determinarea domeniului ) Știință ... LUMINÁT^2 , - Ă , luminați , - te , adj . 1. Care primește lumină , pe care cade lumina ; plin de lumină ; luminos . 2. Fig . ( Despre oameni ) Cu ( multă ) știință de carte ; care înțelege , discerne , care judecă limpede ; plin de înțelepciune ; instruit , cultivat , învățat . 3. ( Rar ) Care răspândește , emite lumină ; luminos , strălucitor . 4. ( Înv . ; ca ... ... ENIGMÍSTIC , - Ă , enigmistici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Știință a jocurilor distractive ( rebus , monoverbe , criptograme etc . ) 2. Adj . Cu |
||