|
|
||
|
Vezi și:DAR,
NOSTRU,
ÎNSĂ,
CI,
TOTUȘI,
DINTRU,
PLUS,
PENTRU,
VOSTRU,
ȚINE,
PUȚIN
... Mai multe din DEX...
CU ACESTEA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CU ACESTEARezultatele 1 - 10 din aproximativ 1157 pentru CU ACESTEA. Mihai Eminescu - Cu mâne zilele-ți adaogi... ... Mihai Eminescu - Cu mâne zilele-ţi adaogi... Cu mâne zilele-ți adaogi... de Mihai Eminescu Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi Și ai cu toate astea-n față De-a pururi ziua cea de azi. Când unul trece, altul vine În astă lume a-l ... nvârte universu-ntreg. De-aceea zboare anu-acesta Și se cufunde în trecut, Tu ai ș-acum comoara-ntreagă Ce-n suflet pururi ai avut. Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi, Având cu toate astea-n față De-a purure ziua cea de azi. Priveliștile sclipitoare, Ce-n repezi șiruri se diștern, Repaosă nestrămutate Sub raza ... Mihai Eminescu - Cu mâine zilele-ți adaogi... ... Mihai Eminescu - Cu mâine zilele-ţi adaogi... Cu mâne zilele-ți adaogi... de Mihai Eminescu Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi Și ai cu toate astea-n față De-a pururi ziua cea de azi. Când unul trece, altul vine În astă lume a-l ... nvârte universu-ntreg. De-aceea zboare anu-acesta Și se cufunde în trecut, Tu ai ș-acum comoara-ntreagă Ce-n suflet pururi ai avut. Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi, Având cu toate astea-n față De-a purure ziua cea de azi. Priveliștile sclipitoare, Ce-n repezi șiruri se diștern, Repaosă nestrămutate Sub raza ... Antim Ivireanul - Rugăciunea care au învățat pre apostoli Domnul nostru Iisus Hristos %E2%80%9ETatăl ... să nu chiemați voi pre pământ, pentru că unul iaste Tatăl / vostru cel din ceriuri. Sfințească-se numele tău. Numele lui Dumnezeu să sfințĂ©ște cu lucrurile și cu faptele cĂ©le bune, precum la Matheiu, cap 5 zice: Într-acesta chip să strălucească lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vază faptele voastre cĂ ... Hristos tot genunchiul să va pleca cereștilor și pământeștilor și celor de supt pământ. / Pâinea noastră cea din toate zilele dă-ne-o noao astăzi. Cu această rugăciune cĂ©rem mai vârtos de la Dumnezeu hrana cea preste fire a sufletului, carea iaste cuvântul lui Dumnezeu, după cum la ... fĂ©liul de ispită. Ci păzindu-ne de acĂ©stia, vom fi păziți de toată altă ispită. Ce izbăvĂ©ște pre noi de cel rău. Cu această rugăciune cĂ©rem de la Dumnezeu să ne mântuiască de tot răul și de tot păcatul; și mai ales ne rugăm să izgonească / de ... la noi tot vrajmașul sufletesc în vrĂ©mea morții. Că a ta iaste împărățiia și putĂ©ria și slava în vĂ©ci. Amin. Cu acĂ©ste cuvinte ne încredințează cum că de câte am rugat pre Dumnezeu Tatăl cu ... Ion Luca Caragiale - Temă și variațiuni ... Din causa vântului violinte, care sufla puternic de la occidinte spre oriinte, incendiul a produs o mare panică printre cetățiani și cetățiane. Pompierii cu câțiva serginți și oficiari — generarele era absinte — au mers la localitate, unde cu greu au sbutit să năbușească sinistrul, care apăruse deja la steriorele casii atinse. Cu această ocaziune vom repeți dechiarațiunile făcute în organul nostru de atâtea ori, privitoare la instituțiunea pompiarilor. Am zis, zicem și de datoria noastră este să ... multe ziare ale opoziției vorbesc cu un zgomot asurzitor despre un incendiu ce ar fi avut loc în Dealul Spirii peste drum de cazarma Cuza. Cu această ocazie încalecă iar pe faimosul dumnealor Dada2, aruncând în spinarea reacțiunii (sic) răspunderea pentru acest sinistru. Întrucât trebuie să pună publicul temei pe spusele acestor foi, ce nu mai au câtuși de puțin respect de adevăr, iată: Din sorginte oficială ... blond-auriu care se buclează natural, fără nici un artificiu, un boboc de trandafir gata să se desfacă la razele lui Phoebus, armonizându-se plăcut cu tonul roșiatic al flăcărilor ușor estompate de vălul de fum. Trec peste multe alte frumuseți al căror nume îmi scapă. Apoi un buchet de tinere George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii ... un mediu neexplorat încă de prozatorii noștri. Întreținuții aceștia, de speța cea mai de jos, ca Gonea Bobocel, alcătuiesc un fel de breaslă aparte, certată cu morala și aproape întotdeauna și cu legile societății. Pentru ei lumea e împărțită în „șmecheriâ€� și „fraieriâ€�. Șmecherii sunt acei care au înțeles rostul acestei vieți (!), au înțeles adică ... să tragă chiulul vieții. Iar „fraieriiâ€� sunt proștii de oameni cinstiți, care muncesc și care au adeseori parale, sunt gâștele de jumulit ale șmecherilor, cu ajutorul femeilor de stradă. Șmecherii cu cocotele duc un trai foarte pitoresc din punct de vedere literar și cât se poate de straniu pentru înțelegerea noastră, a fraierilor, ca ... bătaie cu un fel de voluptate sadică. Și ce bătaie! — „Omoară-mă, tăticule!... Aș vrea să mor de mâna ta!...â€� șoptește ea, cu voce tremurătoare de plăcere. „Tăticulâ€�, de rândul acesta, e un pușcăriaș respingător, care împreună cu alți golani și cu amanta lui își trece nopțile și mare parte din zi în “culcușulâ€� de la „Trei gâșteâ€�, adică în iarbă, sub un nuc pântecos ... cele mai bune. Hora morții , în care e vorba de doi rezerviști din Ardeal care se duc în război, e interesantă prin descrierea unei lupte Ion Luca Caragiale - Literatura și Politica ... Ei ! m-am învrednicit astă seară s-auz în sfârșit, dela valoroșii cuvântători cari m-au precedat, confirmarea înțelesului ce aveam eu despre arta politicei. Cu atât mai îmbărbătat a trebuit să fiu, cu cât am văzut că și aceste bine inspirate și deplin autorizate glasuri au ținut să afirme cum că energia cea mai înaltă a unei ... credință a tineretului conservator, o simț eu în deosebi, văzând, plin de emoțiune, măgulitoarea primire ce mi-o faceți mie, prea măgulitoare firește potrivit cu infima mea activitate literară și cu slabele mele merite. De sigur dv. faceți nu pentru mine anume, ci pentru literatura națională un caz de considerațiune... Mă primiți cu așa bună voință în sânul dv., dv. conservatori monarchiști, pe mine, care, în copilărie, am servit cu fanatism atât de fieros sub gloriosul drapel al Republicii Ploeștilor ?... A ! Am auzit în sfârșit astă-seară că Politica nu e numai și ... noi unii, prea puțin cunoscători de clasificația genurilor literare - arta rafinată și incisivă, - și tot artă literară e și arta măreață a oratoriei. Cu aceste din urmă două ramuri ale ei, Literatura vine la fiece moment să dea d-a dreptul ajutor Politicei; ... Grigore Alexandrescu - Epistolă către Voltaire ... lor, Și geniul tău frumos, până acolo să-l sui. Cerul, tăria vestind faptele mâinilor lui, Din pavilionu-i de nori, acel prea înalt tunând, Cu fulgerele-i de foc vrăjmașii lui răsturnând, Pământul din temelii clătit, dezrădăcinat, Suflarea-acelei mânii ce mările-a-ntărâtat, Aste mărețe trăsuri tu ... A zice că te-ai luptat abuzul să războiești; Nu, temelia-ai surpat în dogmele creștinești. A! dacă talentul tău, mai bine-ntrebuințat, Cu soarta-i a se lupta pe om l-ar fi înarmat! Dacă pe drepți întărind, pe răi ai fi îngrozit, Îngerii numele tău ... pe șleau ca preotul de la sat Zice că e deslușit, se crede simplu; iar eu Mă trag deoparte, privesc, și scriu cum dă Dumnezeu. Cu toate-acestea luăm titluri de mari autori, Dăm sfaturi și osândim, ne facem legiuitori, Ne credem pe cât putem ai lui Apolon nepoți, Râdem de ... am face ceva, am fi de vreun folos: Avem un dialect bun, ușor și mlădios; În el fiece cuvânt nu e ca la voi legat, Cu un articol semeț, cu ... Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați ... dealul, valea sună, Stă văzduhul să se spargă De tălăngi nenumărate Ce izbesc în bolta largă, Căci coboară de la munte Oile, și curg puhoi, Cu un greu potop de ceață Înainte și-napoi... Un berbec cu coarne-ntoarse, Tacticos și prea cuminte, După gît c-un clopot mare, Merge singur înainte. Pe la margine dulăii ; Urecheatul, la mijloc, Cu desagii grei în spate, Anevoie-și face loc. Iar prin pulberea de aur Tocma-n capul celălalt Crește umbra-ntunecată A ciobanului înalt ... mînă... Iar cînd ceilalți se-aruncă-n joc Și-abia se-ndeamnă slab din gură, Tot el aruncă, la noroc, Cea mai frumoasă strigătură... VIII CU FRUNTEA-N MÎNA ALBĂ... Cu fruntea-n mîna albă răzemată, Cînta frumoasa fată la fereastră, Cînta de dor, Și glasu-i dulce și tremurător Se înălța în liniștea albastră A ... cele din belșug, Așa precum le-a fost lăsat Preasfîntul... Și au venit din locuri depărtate Puhoi de seminții Și au umplut pămîntul Cu zgomotul neostoitei lupte Și strigăte pustii... Un beac întreg luptară în zadar În frămîntări neîntrerupte Cu ... Paul Zarifopol - Recreația criticului ... țestoase. Numai că rictusul lucra tot mai adânc în colțul gurii, iar exuberanța animală tot mai stinsă îi lăsa un chip care, mai mult decât cu un faun beat, semăna cu profesorul universitar dl Drăghiescu. Lisandru își citea în cioară... tot norocul cu care mica dobitoacă făcuse din viața lui, ca un accent circonflex pe o literă, un sunet neașteptat. Arta e stare supremă de atenție. Cuvintele pe ... crezând ferm a-ți arăta lorzi și marchize, tot astfel omul neliterar îți face figuri și drame mitocănești, în ideea că te fericește cu cunoștința unor intelectuali de supremă distincție. De aci neapărat rezultă neînțelegere exasperantă între scriitor și cititorul critic, iar neînțelegerea se rezolvă, pentru acest din urmă, în renunțare și tăcere umoristică. Povestirile dlui Dragoș Protopopescu sunt capricii de surprinzător farmec; lucru de scrupuloasă iscusință, de gust sigur, de o ... ca un postav imens călcat de un croitor afară... Vara era în toi pe mare, înfierbântată de caloriferele de dedesubt ale curenților. Soarele se întrecea cu ei. Bătea de la șapte dimineața la șapte seara, cu o exactitate de dactilograf. Cu ... ... Pe pajiști mereu s-apropia Bălaurul și stava; tot câmpul înnegrea De spaimă și de temeri, dar Fulger simte pace: Râzând inelul trage și cruce cu el face Și-n clipă toată stava, ca marmura, stă-n loc Și nici nu se mai mișcă. Purtat de-acest noroc, Feciorul prinde frâul și-un cal din stavă-nfrâuă; Și-n cap de noapte pleacă, dar n-a fost încă ziuă, Când ... tău de-acum să fie! Au mers apoi în casă și prânzul au întins; Și-au fost boierii veseli, iar Salba dinadins Zâmbea pe-obraz cu lacrimi, și răsuna palatul De cânt și veselie. A patra zi-mpăratul Chemă cu drag pe Fulger și-a zis: Eu te-nțeleg Că ești voinic în fire, că ești fecior întreg, Dar timp e pentru fapta ... Cetină-mpărat Și-n zori de zi tu bate la poartă, la palat, Căci fetele veni-vor și-ndată-ți vor deschide: Dar nu glumi cu ele, căci stau a te ucide Cu glume pentru glumă! Ca schimb pentru fuior, Tu cere, scumpe Fulger, mărgea din sânul lor, Și-n urmă cu ... Ion Luca Caragiale - Plătește vizirul ... socoteala radicalilor nu-i greșită, vom vedea dacă până în cele din urmă răspunderea ce va cădea asupra oamenilor dela cârma țării nu va fi cu atât mai mare într'o zi, poate nu tocmai depărtată, cu cât dânșii au căutat a se spăla de orice răspundere. Ce se va întâmpla cu cestiunea evreilor ? Asta este întrebarea ce arde astăzi buzele fiecărui român care nu și-a pierdut instinctul conservării naționale, fie dânsul de aminteri ... pentru țară. În orice caz, cu tertipuri bizantine, guvernul nu poate scăpa de răspunderea ce are și ce trebue să aibă în deslegarea cestiunii evreilor. * Cu aluzie foarte isteață la acest al doilea caz, al deslegării cestiunii israelite, organul oficios și personal al d-lor Rosetti și Brătianu, în numărul său de azi, conține un articol ... domnitorul unui stat, pentru că, după aprecierea lor, ar fi administrat rău afacerile țării sale, pentru că nu și-a ținut îngajamentele față cu creditorii săi din străinătate, și mai cu seamă pentru că nu s'a supus voinței și ordinilor lor. Acest ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CU ACESTEARezultatele 1 - 10 din aproximativ 116 pentru CU ACESTEA. ... bem!`` 2 Domnul Dumnezeu a jurat pe sfințenia Lui, și a zis: ,,Iată, vin zile pentru voi, cînd vă vor prinde cu cîrligele, și rămășița voastră cu undiți de pescari; 3 ,veți ieși prin spărturi, fiecare drept înainte, și veți fi lepădate în Harmon, zice Domnul.`` 4 Duceți-vă numai la Betel ... și păcătuiți și mai mult! Aduceți-vă jertfele în fiecare dimineață, și zeciuielile la fiecare trei zile! 5 Faceți să fumege jertfe de mulțămire făcute cu aluat! Trîmbițați-vă, vestiți-vă darurile de mîncare de bună voie! Căci așa vă place, copii ai lui Israel, zice Domnul Dumnezeu.`` 6 Și Eu ... s`a uscat. 8 Două, trei cetăți s`au dus la alta ca să bea apă, și tot nu și-au potolit setea. Cu toate acestea, tot nu v`ați întors la Mine, zice Domnul.`` - 9 V`am lovit cu rugină în grîu și cu tăciune; grădinile voastre cele multe, viile, smochinii și măslinii voștri i-au mîncat deseori lăcustele. Cu toate acestea, tot nu v`ați întors la Mine, zice Domnul.`` 10 Am trimes în voi ciuma, ca în Egipt; v`am ucis tinerii cu ... ... Capitol 9 1 Totuș întunerecul nu va împărăți vecinic pe pămîntul în care acum este necaz. După cum în vremurile trecute a acoperit cu ocară țara lui Zabulon și țara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ținutul de lîngă mare, țara de dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor. 2 Poporul, care umbla în întunerec, vede o mare lumină; peste cei ce ... un cuvînt împotriva lui Iacov: cuvînt care cade asupra lui Israel. 9 Tot poporul va avea cunoștință de el, Efraim și locuitorii Samariei, cari spun cu mîndrie și îngîmfare: 10 ,,Au căzut niște cărămizi, dar vom zidi cu pietre cioplite, au fost tăiați niște smochini din Egipt, dar îi vom înlocui cu cedri.`` 11 De aceea Domnul va ridica împotriva lor pe vrăjmașii lui Rețin, și va stîrni pe vrăjmașii lor: 12 pe Sirieni de la răsărit ... tinerii lor, nici să aibă milă de orfanii și văduvele lor, căci toți sînt niște nelegiuiți și niște răi, și toate gurile lor spun mișelii. Cu toate acestea, mînia Lui nu se potolește, și mîna Lui este tot întinsă. 18 Căci răutatea arde ca un foc, care mănîncă mărăcini și spini ... o casă, care nu este făcută de mînă ci este vecinică. 2 Și gemem în cortul acesta, plini de dorința să ne îmbrăcăm peste el cu locașul nostru ceresc, 3 negreșit dacă atunci cînd vom fi îmbrăcați nu vom fi găsiți desbrăcați de el. 4 Chiar în cortul acesta deci, gemem ... de Domnul, pe oameni, căutăm să -i încredințăm; dar Dumnezeu ne cunoaște bine, și nădăjduiesc că și voi ne cunoașteți bine în cugetele voastre. 12 Cu aceasta nu ne lăudăm singuri iarăș înaintea voastră, ci vă dăm un temei de laudă cu privire la noi, ca să aveți cu ce răspunde acelora cari se laudă cu ce este în înfățișare și nu cu ce este în inimă. 13 În adevăr, dacă ne-am ieșit din minți, pentru Dumnezeu ne-am ieșit; dacă sîntem întregi la minte, pentru voi ... s`au dus: iată că toate lucrurile s`au făcut noi. 18 Și toate lucrurile acestea sînt dela Dumnezeu, care ne -a împăcat cu El prin Isus Hristos, și ne -a încredințat slujba împăcării; 19 că adică, Dumnezeu era în Hristos, împăcînd lumea cu ... ... lățimea tot de un cot; să fie în patru colțuri, și înălțimea lui să fie de doi coți. Coarnele altarului să fie dintr`o bucată cu el. 3 Să -i poleiești cu aur curat, atît partea de sus, cît și păreții lui de jur împrejur și coarnele; și să -i faci o cunună de aur de jur ... el să ungi cortul întîlnirii și chivotul mărturiei, 27 masa și toate uneltele ei, sfeșnicul și uneltele lui, altarul tămîierii, 28 altarul arderilor de tot cu toate uneltele lui și ligheanul cu piciorul lui. 29 Să sfințești aceste lucruri, și ele vor fi prea sfinte; oricine se va atinge de ele, va fi sfințit. 30 Să ungi ... Să vorbești copiilor lui Israel, și să le spui: ,Acesta Îmi va fi untdelemnul pentru ungerea sfîntă, printre urmașii voștri. 32 Să nu se ungă cu el trupul niciunui om, și să nu faceți un alt untdelemn ca el după aceeaș întocmire; el este sfînt, și voi să -l priviți ca ... nimicit din poporul lui.`` 34 Domnul a zis lui Moise: ,,Ia mirodenii, stacte, onice mirositoare, halvan, și tămîie curată, în aceeaș măsură. 35 Cu ... ... Domnul să fac împotriva domnului meu, care este unsul Domnului, o așa faptă ca să pun mîna pe el! Căci el este unsul Domnului.`` 7 Cu aceste cuvinte David a oprit pe oamenii săi, și i -a împedecat să se arunce asupra lui Saul. Apoi Saul s ... a început să strige atunci după Saul: ,,Împărate, domnul meu!`` Saul s`a suit înapoi, și David s`a plecat cu fața la pămînt și s`a închinat. 9 David a zis lui Saul: ,,De ce asculți tu de vorbele oamenilor cari ... David: ,,Tu ești mai bun decît mine; căci tu mi-ai făcut... bine, iar eu ți-am făcut rău. 18 Tu îți arăți azi bunătatea cu care te porți față de mine, căci Domnul mă dăduse în mînile tale, și nu m`ai omorît. 19 Dacă întîlnește cineva pe vrăjmașul lui ... ... și Domnul o va da în mînile împăratului.`` 12 Solul care se dusese să cheme pe Mica, i -a vorbit așa: ,,Iată, proorocii cu un gînd proorocesc de bine împăratului; cuvîntul tău să fie dar ca și cuvîntul fiecăruia din ei! Vestește de bine!`` 13 Mica a răspuns ... l la Amon, căpetenia cetății, și la Ioas, fiul împăratului. 26 Și spuneți: ,,Așa vorbește împăratul: ,,Băgați pe omul acesta în temniță, și hrăniți -l cu pînea și cu apa întristării, pînă mă voi întoarce în pace.`` 27 Și Mica a zis: ,,Dacă te vei întoarce în pace, n`a vorbit ... 29 Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: ,,Vreau să-mi schimb hainele ca să mă duc la luptă; dar tu, îmbracă-te cu hainele tale.`` Și împăratul lui Israel și -a schimbat hainele, și s`au dus la luptă. 30 Împăratul Siriei dăduse următoarea poruncă mai ... împăratul lui Israel.`` 31 Cînd au zărit mai marii carălor pe Iosafat, au zis: ,,Este împăratul lui Israel.`` Și l-au înconjurat ca să lupte cu ... ... să intre Aaron în sfîntul locaș. Să ia un vițel pentru jertfa de ispășire și un berbece pentru arderea de tot. 4 Să se îmbrace cu tunica sfințită de in, și să-și pună pe trup ismenele de in; să se încingă cu brîul de in, și să-și acopere capul cu mitra de in; acestea sînt veșmintele sfințite, cu cari se va îmbrăca el dupăce își va spăla trupul în apă. 5 Să ia, dela adunarea copiilor lui Israel, doi țapi pentru jertfa de ... de fum de tămîie să acopere capacul ispășirii depe chivotul mărturiei, și astfel nu va muri. 14 Să ia din sîngele vițelului și să stropească cu degetul pe partea dinainte a capacului ispășirii spre răsărit; să stropească din sînge de șapte ori cu degetul lui înaintea capacului ispășirii. 15 Să junghie țapul adus ca jertfă de ispășire pentru popor, și să -i ducă sîngele dincolo de perdeaua dinlăuntru ... a primit ungerea și care a fost închinat în slujba Domnului, ca să urmeze tatălui său în slujba preoției; să se îmbrace cu veșmintele de in, ... ... Preotul care a primit ungerea, să aducă din sîngele vițelului în cortul întîlnirii; 17 să-și moaie degetul în sînge, și să stropească cu el de șapte ori înaintea Domnului, în fața perdelei dinlăuntru. 18 Să ungă cu sîngele acesta coarnele altarului care este înaintea Domnului în cortul întîlnirii; și să verse tot sîngele care a mai rămas la picioarele altarului ... 19 Toată grăsimea vițelului s`o ia și s`o ardă pe altar. 20 Cu vițelul acesta să facă întocmai cum a făcut cu vițelul adus ca jertfă de ispășire; să facă la fel. Astfel să facă preotul ispășire pentru ei, și li se va ierta. 21 Vițelul rămas ... țapului, și să -l junghie în locul unde se junghie arderile de tot înaintea Domnului. Aceasta este o jertfă de ispășire. 25 Preotul să ia cu degetul din sîngele jertfei de ispășire, să ungă cu el coarnele altarului pentru arderile de tot, iar celalt sînge să -l verse la picioarele altarului pentru arderile de tot. 26 Toată grăsimea s`o ... pună mîna pe capul jertfei, și s`o junghie ca jertfă de ispășire în locul unde se junghie arderile de tot. 34 Preotul să ia ... ... cele de trebuință pentru găteală și hrană, i -a dat șapte slujnice alese din casa împăratului, și a pus -o împreună cu slujnicile ei în cea mai bună încăpere din casa femeilor. 10 Estera nu și -a făcut cunoscut nici poporul, nici nașterea, căci Mardoheu ... 11 Și în fiecare zi Mardoheu se ducea și venea înaintea curții casei femeilor, ca să afle cum îi merge Esterei și ce se face cu ea. 12 Fiecare fată se ducea la rîndul ei la împăratul Ahașveroș, după ce timp de douăsprezece luni împlinea ce era poruncit femeilor. În timpul ... miresme de mirozne femeiești. 13 Așa se ducea fiecare fată la împărat. Și, cînd trecea din casa femeilor în casa împăratului, o lăsau să ia cu ea tot ce voia. 14 Se ducea seara; și a doua zi dimineața trecea în a doua casă a femeilor ... făcut -o împărăteasă în locul Vastii. 18 Împăratul a dat un mare ospăț tuturor domnitorilor și slujitorilor lui, un ospăț în cinstea Esterei. Cu prilejul acesta a ușurat sarcinile ținuturilor, și a împărțit daruri ... ... le-am auzit plîngerile și cuvintele acestea. 7 Am hotărît să mustru pe cei mari și pe dregători, și le-am zis: ,,Ce! voi împrumutați cu camătă fraților voștri?`` Și am strîns în jurul meu o mare mulțime, 8 și le-am zis: ,,Noi am răscumpărat, după puterea noastră, pe frații ... din Casa Lui și de averile lui pe orice om care nu-și va ținea cuvîntul, și așa să fie scuturat omul acela și lăsat cu mînile goale!`` Toată adunarea a zis: ,,Amin.`` Și au lăudat pe Domnul. Și poporul s`a ținut de cuvînt. 14 Din ... în fiecare zi un bou, șase berbeci aleși, și păsări, și la fiecare zece zile se pregătea din belșug tot vinul care era de trebuință. Cu toate acestea, n`am cerut veniturile cuvenite dregătorului, pentrucă lucrările apăsau greu asupra poporului acestuia. 19 Adu-Ți aminte de mine, spre bine, Dumnezeule, pentru ... ... trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, și a tot felul de instrumente de muzică, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile s`au aruncat cu fața la pămînt și s`au închinat chipului de aur pe care -l înălțase împăratul Nebucadnețar. 8 Cu prilejul acesta, și în aceeaș vreme, cîțiva Haldei s`au apropiat și au pîrît pe Iudei. 9 Ei au luat cuvîntul și au zis împăratului ... ce vor auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente de muzică, vor trebui să se arunce cu fața la pămînt, și să se închine chipului de aur; 11 și după care, oricine nu se va arunca cu fața la pămînt, și nu se va închina, va fi aruncat în mijlocul unui cuptor aprins. 12 Dar, sînt niște Iudei, cărora le-ai dat ... ostași din oștirea lui să lege pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego, și să -i arunce în cuptorul aprins. 21 Oamenii aceștia au fost legați cu ismenele, cămășile, mantalele și celelalte haine ale lor, și aruncați în mijlocul cuptorului aprins. 22 Fiindcă porunca împăratului era aspră și cuptorul era neobicinuit de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CU ACESTEARezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru CU ACESTEA. ... primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva , în semn de prietenie sau ca ajutor etc . ; cadou . 2. ( Bis . ) Prinos , ofrandă . II. 1. Însușire ( cu care se naște cineva ) ; aptitudine , vocație , talent . 2. Avantaj , binefacere . 3. ( În concepția creștină ) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului ; milă , har divin . DAR ... acestea , totuși . 2. ( Arată o piedică ) Însă . Ascult , dar nu înțeleg . 3. ( Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte ) Mai mult decât atât , cu atât mai mult , darămite . Munte cu munte se întâlnește , dar om cu om . II. ( În propoziții conclusive ) Prin urmare , așadar , deci . Revin dar la primele idei . III. ( Introduce o propoziție interogativă ) Oare ? Dar ce vreți voi de ... ... casă ca a noastră . 2. ( Pop . ; mai ales la m . pl . ; indică soțul , soția , familia , rudele vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu ei , înlocuind și numele acestora ) Când vin ai noștri acasă ? 3. ( Indică lucrurile personale , proprietatea , preocupările etc . vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu ... Care se află în posesiunea vorbitorului și a unui grup din care face parte acesta , care este legat printr - o relație de proprietate cu vorbitorul și cu grupul din care face parte acesta . Casa noastră . 2. Care este legat printr - o relație de apartenență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Picioarele noastre . 3. Care este legat printr - o relație de dependență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Gazda noastră . Strămoșii noștri . 4. Care este spus , săvârșit de vorbitor și de grupul din care acesta face parte ... ... ÎNSĂ Conj . 1. ( Adversativ , leagă două propoziții sau două părți de propoziție ) Cu ... dimpotrivă . Nu avea băieți , ci numai fete . 2. ( Adversativ ; înv . și pop . ; după o propoziție afirmativă căreia i se opune o afirmație contrară sau restrictivă ) . Cu toate acestea ; totuși . 3. ( Adversativ ; reg . ; adesea împreună cu ... TÓTUȘI conj . Cu ... DÍNTRU prep . ( Mai ales înaintea lui " un " , " al " , " însul " , " acest " , " o dată " , cu elidarea vocalei finale proprii ) . 1. ( Cu sens local ) Din , dinspre . Privește dintr - un colț al sălii . 2. ( Partitiv ) Din . Vorbește cu unii dintre noi . 3. ( Cu sens temporal ; introduce un complement circumstanțial care indică momentul plecării ) De la . Pleacă dintr - o clipă într - alta . 4. ( Introduce un complement care indică originea ... complement indirect care arată obiectul unei prefaceri ) Din . Și - a făcut o scurtă dintr - un palton . 6. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) Cu . A nimerit dintr - un foc ( de pușcă ) . 7. ( Introduce un complement instrumental ) Cu . Are pensie și trăiește dintr - însa . 8. ( Introduce un atribut care indică materia ) Din . Mănăstirea dintr - un Lemn . 9. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ... ... cruce , care indică operația de adunare ( a mărimilor între care se găsește ) sau caracterizează numerele sau mărimile pozitive ( dacă se găsește înaintea acestora ) . ( Cu ... asta a plecat . 2. ( Introduce un complement indirect ) Mulțumește pentru buna găzduire . II. ( Exprimă un raport final ) 1. ( Introduce un complement circumstanțial de scop ) Cu scopul de . . . , în scopul . . . . în vederea . . . Scrie pentru băni . 2. ( Introduce un complement indirect ) În interesul . . . , în ( sau spre ) folosul . . . , în favoarea . . . ; în apărarea . . . Pledează ... tine . 5. ( Introduce un complement sau un atribut ) Contra , împotriva . Medicament pentru diabet . Ia ceva pentru durerile de cap . III. ( Exprimă un raport de relație ) Cu privire la . . . , referitor la . . . , în legătură cu . . . S - au schimbat lucrurile pentru el . IV. ( Exprimă un raport temporal , introducând un complement circumstanțial de timp ) Pleacă pentru o clipă . V. ( Exprimă un raport ... în loc de . . . Pentru un palton a dat o rochie . VI. 1. ( Urmat de un infinitiv , are valoare de conjuncție , construcția fiind echivalentă , cu o propoziție consecutivă negativă , când regenta e afirmativă , și invers ) Subiectul e prea vast pentru a putea fi expus într - o oră . 2 ... ... voastră . 2. ( Pop . : mai ales la m . pl . ; indică soțul , soția , familia , rudele persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea , înlocuind și numele acestora ) Când vin ai voștri acasă ? 3. ( Indică lucrurile personale , proprietatea , preocupările etc . persoanei căreia i se adresează cineva și ale ... căreia i se adresează cineva și a unui grup din care persoana respectivă face parte , care este legat printr - o relație de proprietate cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Casa voastră . 2. Care este legat printr - o relație cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Picioarele voastre . 3. Care este legat printr - o relație de dependență cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Gazda voastră . Strămoșii voștri . 4. Care este spus , săvârșit de persoana căreia i se adresează cineva și de grupul ... ... cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici ... A purta cuiva de grijă , a avea grijă de cineva , a îngriji pe cineva . 3. ( Pop . ) A fi căsătorit cu cineva . VII. 1. Intranz . A dura , a dăinui . 2. Tranz . ( Despre boli sau dureri trupești ) A nu mai slăbi ... a nu - i da pace . 3. Intranz . A se întinde , a se prelungi ( într - o direcție ) . VIII. Tranz . 1. ( Exprimă , împreună cu determinarea sa , o acțiune sau o stare indicată de determinare , cu valoarea stilistică a unui prezent de durată ) A face să dureze , să se manifeste . De bucurie ținu masa trei zile . 2 ... se sfătui , a delibera . A ține luptă ( sau război , bătălie , foc ) = a se lupta , a se război ... ... e , adj . , adv . I. Adj . 1. Care este în cantitate mică , un pic ; care nu este de ajuns ; insuficient . 2. De proporții , de dimensiuni mici , cu volum redus ; mic ; fig . neînsemnat . 3. ( Despre noțiuni de timp ) De mică durată ; scurt . 4. ( Cu valoare de numeral nehotărât ) Puțini știu acest Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||