|
|
||
|
Vezi și:ȚINE,
VECHI,
VOSTRU,
FACE,
SIMPATIZA,
GRAȚIE,
DIN,
MANIE,
DACĂ,
ÎNCHIPUI,
INTERESA
... Mai multe din DEX...
CU CINEVA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CU CINEVARezultatele 1 - 10 din aproximativ 329 pentru CU CINEVA. Ion Luca Caragiale - Cum devine cineva revoluționar și om politic...%3F ... fac pentru hatârul dumitale; aminteri, pe un spânzurat ca ăsta, să fi venit tata!... știi? Mi l-au adus pe tânărul... Dumnezeule! în ce stare! cu falca jupuită, cu un ochi vânăt, umflat cât pumnul și cu mâna dreaptă scrântită, ori ruptă, nu se poate ști, fiindcă dacă i-o atingi cât de puțin, rage ca un bou. Cea dântâi vorbă a ... a găsit nimic alt grav decât starea ochiului, care nu se putea deschide din pricina umflăturii. Doctorul a prescris reconfortante, oblojeli reci, cu gheață și apă de plumb, și odihnă — o complicație cu erisipel ar putea fi primejdioasă. I-am dat eroului supă caldă ș-un pahar de vin negru; l-am oblojit; l-am legat la cap ... vedea. Fără să ia seama cum calcă, Niță sparge un sac — se revarsă cărbunii. Atunci, de necaz, începe să scrâsnească dinții și să-njure cu pumnii încleștați. Turburarea era în toiul ei — țipete, huiduituri, blesteme... În toată învălmășeala, un jandarm călare se repede spre Niță cu sabia ridicată să-i despintice capul. Niță s-apleacă în căruță, ia de la picioare un grunj mare de cărbune și plesnește drept în ochi ... Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri ... grijă pentru aceea ci este, căci grijăști totdeauna pentru aceea ci nu este. De-i scoate prietinu la masă ce mai bună bucată, o ia cu o mulțămire întovărășită cu posomorâri și cârtire, zâcând: că nu socotești de fericiți nici o adunări unde nu poate cineva trăi cu slobozănii și că mai plăcut este să-ș aleagâ cineva sângur bucățile decât să le iei de la alții. El criticarisăști și poroncile lui Dumnezău și rânduiala firii și darurile norocului, însurare esti o mari ... de hulă. O, cum calcă și celi ominești și dumnezăiești, cât agiunge să-s măreascâ! și de n-ar purta trup ominesc, ar putĂ© zâci cineva că ești mai mult drac decât om. CAPITOLUL AL 5-LE - PENTRU NEMĂSURATA CHELTUIRI (ASOTIA) Cheltuitoriu niciodatâ nu metahirisăști lucruri potrivite cu puterile sale. Giocul cărților, berbantarie și curvăsăriile nu îi lasâ în sfârșit nici celi de îngropări. Prostime, care îl numești darnic, îi plătești cu binecuvântări, încât dă și cu îndurări îndată ci nu mai are nimicâ. El o are mai de cinste să-s numascâ un nemăsurat cheltuitori decât cu minte. El împarte de o potrivi avere lui ... Ion Luca Caragiale - Epigrame (Caragiale) ... aproape la fel cu a țaței și o citează întreagă: Iată-le amândouă aceste epigrame: Teleor Țața E lucrul natural, Iubitul meu amic: Cu cât te înalți mai sus, Cu atât te văz mai mic. Domnul Cuza Te-ai înălțat atât de sus, Iubitul meu amic; În cât să nu te miri de-mi pari ... Teleor îi crapă buza !!! Atunci !!! E-ngrozitor de spus !!! Făcu apel la A.C. Cuza !!!!! Teleor, dragă țățică, Te prinsei, mânca-ți-ai muza, Și nu cu ocaua mică, Ci cu ocaua lui Cuza. Disperați, am alergat la Teleor. — Ce ne-ai făcut, țațo? Și i-am spus totul. — Țața, cu mult sânge rece, ne-a răspuns că este dinastic și nici n-a fost cuzist, că nici nu vrea să știe ... necum osândit, că ar fi răpit bunul d-lui Cuza. Pentru ce? Pentru cuvântul simplu că acel bun nu era al d-lui Cuza. Poate cineva răpi de la cineva ceea ce acest cineva nu are? Sau dacă acest cineva ... Dimitrie Anghel - Fluturul morții ... și doarme somnul o gînganie infimă, ca un faraon sub o piramidă. Și diafanele aripi încremenite pe totdeauna, țintuite în cruce, povestesc toate splendorile. Libelula cu ochii de peruzele și cu aripele fine, abia bănuite, ca de gază, amintește fața apelor în care se resfrînge cu zborul ei fulgerător, cocinele scînteind ca niște pietre pierdute dintr-un inel parcă îndoaie încă un firicel de iarbă ; cosașul cu picioarele strînse pentru salt spune de liniștea mohoarelor, îndoliatul greier cu cîntecul lui, de liniștea ce era la începutul lumilor, păiajenii cu picioarele lor încremenite de mătasa firului scăpat pe totdeauna... Și toată răcoarea pădurilor se ridică parcă, stârnită de bietele aripi, toată lumea florilor și tot ... tot soiul de ciripiri și de zgomote confuze, prefăcute într-un singur sunet, au prins să vibreze ca o strună întinsă pe care ar trece cineva un deget distrat. Cu ochii lui aproape stinși de a fi privit atîta strălucire, de la un timp, bătrînul își lăsă cartea din mînă și privi trist ... de cine știe ce mîini nevăzute. Fără să se oprească pe un ram, fără a se coborî pe o floare, ca zorit de cineva ... George Topîrceanu - Demostene Botez: Tristeți provinciale ... George Topîrceanu - Demostene Botez: Tristeţi provinciale Demostene Botez: Tristeți provinciale de George Topîrceanu Tristeți de după-amezi ploioase Și de nostalgice obsesii, Când stai cu storurile trase Și-aștepți să vie ora mesii... Tristeți de străzi pustii și mute, Cu ziduri vechi și cu fațade De edificii cunoscute În care nu știi cine șade... De domicilii spațioase Cu flori la geam și cu salon, Din care pe la ceasul șase Auzi urlând un gramofon... Tristeți adânci de guvernante Ce nu știu bine românește Și de flașnete ambulante Cu ... De uși cu lacăte-n verigi Și de dugheană care vinde Fitil de lampă și covrigi... Tristeți de goarnă funerară, Melancolii de cățeluși Uitați de cineva pe-afară Să scheaune pe lângă uși... Tristeți romantice de fată Cu nasul lung și demodat, Și de odaie mobilată În care-a stat un magistrat... Tristeți adânci de pui de mâță Zvârliți pe undeva ... De porți ieșite din țâțâni, De doici care-au rămas gravide Și-acum li-i frică de stăpâni... De ordonanțe fără leafă Și de trăsură cu un cal Și cu scapetul ras la ceafă... Tristeți de bâlci provincial, De panorămi, cu ... George Topîrceanu - Bene merenti ... George Topîrceanu - Bene merenti Bene merenti de George Topîrceanu Cu prilejul decorării dlui Ibrăileanu Credeam că-i numai o poveste. Când colo este Adevărat! Aflai aseară trista veste... Eu am pe cap proiecte grele Cu ... G. I. Sau altă pană anonimă Te-a lăudat cumva la Motru? Păcat că n-am aici o rimă În otru! (Vezi, eu... cu toate că n-am dat Lucrări mai vaste, Am scris destule versuri proaste Și totuși nu m-au decorat.) Dar trebuie să lămurim Acest mister ... mea. ...Degeaba caut înainte Că nicidecum Nu-mi vine-n minte... M-am întrebat și azi pe drum, Mă-ntreb și-acum, când stau alene Cu brațele sub căpătâi: De ce te-au decorat cu "Bene Merenti" clasa I? Da, știu că te-a-njurat la Noua Revistă tipul clandestin... Dar cel puțin Să ți-o fi dat ... te vezi, Și-n toate nopțile veghezi Ca cucuvaia. Încât ne speriem acum Când îți zărim pe stradă mutra, De parcă ne-ntâlnim în drum Cu Brahmaputra! Ci mulțumește-te încalte C-un singur hap. Căci omului îi vin și alte Nenorociri mai mari pe cap. Ce-ai zice dacă, bunăoară ... Constantin Stamati - Răpitorul ... Constantin Stamati - Răpitorul Răpitorul de Constantin Stamati Un oarecare răpitor foarte se înavuțise, Și cu jurământ la toți făr-a-l întreba spunea, Și sufletul își punea, Că el acea avuție nu că doar o grămădise, Dezbrăcând pe ... cineva fățiș, sau că o furase... Ce ca din cer îi picase, Și că el nu avea frică Cineva să-l oblicească c-au umblat cu oca mică, Adică că pe cineva au înșelat; Deci socotea cu ce chip să mulțumească Domnului de comoara ce i-au dat, Sau că poate el, sărmanul, gândea să se pocăiască. În sfârșit, el hotărăște pentru ... casă mare în care să-i adăpostească Și să-i hrănească. Deci răpitorul începe casa și mai o gătește, Și plimbându-se printr-însa, însuși cu sine grăiește: „Iată fapta minunată ce și Domnului îi place, Care de acum cu mine trebuie să se împace De câte pozne am făcut. Iar săracii pentru mine vor conteni a se plânge Și a mai ... zidit această casă Frumoasă, Ba încă te și fălești că le dai degeaba masăâ€�. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Și eu zic că vai de-aceia ce pe săraci miluiesc Cu banii ce de la alții cu Vasile Alecsandri - Melodiile românești ... muzica sa, care se deosebește de oricare alta cunoscută până acum. Negreșit, aceste arii se vor părea foarte curioase la întâia vedere pentru melodia lor cu totul originală și câteodată sălbatică, pentru acompaniamentul lor, care uneori cuprinde acordurile cele mai capricioase, cele mai bizare, și alteori e cu totul simplu și chiar monoton. Și cu toate acestea nu ne sfiim de a spera că, cu cât își va da cineva osteneala de a le juca, cu atât va prețui expresia de melancolie, dulce, și dureroasă chiar, care se pronunță mai în toate ariile de cântec ale românilor. Sunt în muzica națională ... de bază, și mai totdeauna e jucată de către cel mai în vârstă dintre artiștii țigani, care execută pe acest instrument acompaniamentele cele mai grele cu o îndemânare vrednică de mirat. Pe acești lăutari îi întâlnești în toate sărbătorile; ei poartă mai totdeauna haine orientale. Când cineva îi aude executând în chip serios și melancolic, care niciodată nu-i lasă, ariile naționale române într-o societate aleasă, adăugând muzicii instrumentelor lor un ... exprima în muzică; de aceea trebuie să se apese mai mult baterea dintâi a fiecărei măsuri, iar a doua foarte puțin. Ion Luca Caragiale - Temă și variațiuni ... Din causa vântului violinte, care sufla puternic de la occidinte spre oriinte, incendiul a produs o mare panică printre cetățiani și cetățiane. Pompierii cu câțiva serginți și oficiari — generarele era absinte — au mers la localitate, unde cu greu au sbutit să năbușească sinistrul, care apăruse deja la steriorele casii atinse. Cu această ocaziune vom repeți dechiarațiunile făcute în organul nostru de atâtea ori, privitoare la instituțiunea pompiarilor. Am zis, zicem și de datoria noastră este să ... ea în Occidinte s-a ridicat. Să avem patriotismul a lăsa deoparte spiritul de partită și să ne întrebăm: Până când cu spediinte? Este cineva pompier? — trebuie să fie și cetățian; Este cineva cetățian? — trebuie să fie și pompiar. Aceasta este eficace, este ecitabile, speditiv, iust. Speriința din Dealul Spirii până la stremitate ne-a probat ... adesea causa lățirii straordinare a sinistrelor este. Să căutăm deci: a avea pompiari-cetățiani, a avea cetățiani-pompiari. Numai cu condițiune d-a fi și cetățian cineva Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! ... mâncase el cașcavalul, căci mirosul cela îi zbârlise și lui mustățile, păi nu-l mâncase tocmai pentru asta: să-l momească pe lacomul din gaură. Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni și lucioși ca sticla, cu mustățile întoarse, subțiri și ascuțite ca oasele de pește, stă neclintit după perna de pe divan și-așteaptă. L-a zărit. Uite-l ... Dintr-o săritură a fost cu laba deasupra lui. Bietul șoricuț n-avusese vreme nici să treacă dincolo de sobă. Îl apasă puțin cu unghiile, apoi, repede, îl ia între labele de dinainte, îl strânge, de drag ce-i, îl răsucește în aer și-l lasă amețit pe podele ... trebuit? Poftim cașcaval! Doamne! ce bun o să-mi pară mie după ce te-oi crănțăni!â€� Dar mai întâi să se mai joace puțin cu dânsul. Îl pune pe picioare, îl lasă să se dezmeticească, să-ncerce să fugă, și iar vrea să-l prindă în cleștele labelor. Dar ce ... șterge în gaura lui. Corbici vine, nebun cantotdeauna; în mijlocul odăii se oprește, adulmecă, lacom, mirosul de cașcaval, apoi, zărind motanul, se repede și latră cu ... 7. Dl Sadoveanu e cel dintâi cântăreț al pământului țării sale, vreau să zic că nimeni nu e legat ca dânsul, prin atâtea fibre tainice, cu sufletul acestui pământ, cu câmpiile lui, cu apele lui, cu oamenii lui, -- cu tragedia lui. 8. Arta [...] are menirea să prindă, să imobilizeze o clipă din viața capricios fugară și s-o fixeze, pentru totdeauna, prin formă. 9 ... 31. ... dacă oamenii se strică prin cărți, se strică puțin și prin cărțile lipsite de talent, căci atunci nu-s impresionante, și prin cele scrise cu talent, căci atunci emoția estetică luptă cu oarecare șanse în contra senzațiilor de ordin inferior. 32. ... nici un moralist, oricât ar pretinde el că zugrăvește pe ,,om", nu zugrăvește în realitate decât ... un fel de amețeală care ucide orice putere de inhibiție. Această stare se produce mai ales atunci când un temperament intelectual-fals vine în atingere cu idei în probleme mai presus de interesul real și de înțelegerea individului. 40. După ce mor, scriitorii mari au nenorocirea de a li ... uitare, rămâne în circulație numai opera lor bună -- și ei devin din nou mai mari. 41. Într-un roman, un personaj principal trebuie redat complet, Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CU CINEVARezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru CU CINEVA. ... ia Cuvîntul sămănat în ei. 16 Tot așa, cei înfățișați prin sămînța căzută în locurile stîncoase, sînt aceia cari, cînd aud Cuvîntul, îl primesc îndată cu bucurie; 17 dar n`au rădăcină în ei, ci țin pînă la o vreme; și cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvîntului ... în sfeșnic? 22 Căci nu este nimic ascuns, care nu va fi descoperit, și nimic tăinuit, care nu va ieși la lumină. 23 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.`` 24 El le -a mai zis: ,,Luați seama la ce auziți. Cu ce măsură veți măsura, vi se va măsura: și vi se va da și mai mult. 25 Căci celui ce are, i se va da ... spic; 29 și cînd este coaptă roada, pune îndată secerea în ea, pentrucă a venit secerișul.`` 30 El a mai zis: ,,Cu ce vom asemăna Împărăția lui Dumnezeu, sau prin ce pildă o vom înfățișa? 31 Se aseamănă cu un grăunte de muștar, care, cînd este sămănat în pămînt, este cea mai mică dintre toate semințele de pe pămînt; 32 dar, după ce a ... ... ... Toată partea bărbătească dintre preoți să mănînce din ea; și anume s`o mănînce într`un loc sfînt, căci este un lucru prea sfînt. 7 Cu jertfa pentru vină este ca și cu jertfa de ispășire; aceeaș lege este pentru amîndouă aceste jertfe: vita jertfită va fi a preotului care va face ispășirea. 8 Preotul care ... care se va aduce Domnului. 12 Dacă cineva o aduce ca jertfă de laudă, să aducă, împreună cu jertfa de mulțămire, niște turte nedospite, frămîntate cu untdelemn, niște plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn, și niște turte din floarea de făină, prăjite și frămîntate cu untdelemn. 13 Pe lîngă aceste turte, să aducă și pîne dospită pentru darul lui de mîncare, împreună cu jertfa lui de laudă și de mulțămire. 14 Din toate acele daruri să aducă Domnului cîte o bucată, ca dar ridicat; ea să fie a ... și spune-le: ,Cine va aduce Domnului jertfa lui de mulțămire, să aducă Domnului darul lui, luat din jertfa lui de mulțămire. 30 Să aducă cu mînile lui ceea ce trebuie mistuit de foc înaintea Domnului; și anume să aducă grăsimea cu ... ... Capitol 13 1 În vremea aceea au venit unii, și au istorisit lui Isus ce se întîmplase unor Galileeni, al căror sînge îl amestecase Pilat cu jertfele lor. 2 ,,Credeți voi``, le -a răspuns Isus, ,,că acești Galileeni au fost mai păcătoși decît toți ceilalți Galileeni, pentrucă au pățit ... protivnicii Lui au rămas rușinați; și norodul se bucura de toate lucrurile minunate, pe cari le făcea El. 18 El a mai zis: ,,Cu ce se aseamănă Împărăția lui Dumnezeu, și cu ce o voi asemăna? 19 Se aseamănă cu un grăunte de muștar, pe care l -a luat un om, și l -a aruncat în grădina sa; el a ... crescut, s`a făcut copac mare, și păsările cerului și-au făcut cuiburi în ramurile lui.`` 20 El a zis iarăș: ,,Cu ce voi asemăna Împărăția lui Dumnezeu? 21 Se aseamănă cu aluatul, pe care l -a luat o femeie și l -a pus în trei măsuri de făină, pînă s`a ... ... ... trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea. 13 Și dacă o femeie are un bărbat necredincios, și el voiește să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei. 14 Căci bărbatul necredincios este sfințit prin nevasta credincioasă și nevasta necredincioasă este sfințită prin fratele; altmintrelea ... a așezat Domnul, și în care l -a chemat Dumnezeu. Aceasta este rînduiala pe care am așezat -o în toate Bisericile. 18 Dacă cineva a fost chemat pe cînd era tăiat împrejur, să rămînă tăiat împrejur. Dacă cineva a fost chemat pe cînd era netăiat împrejur, să nu se taie împrejur. 19 Tăierea împrejur nu este nimic, și netăierea împrejur nu ... un slobozit al Domnului. Tot așa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos. 23 Voi ați fost cumpărați cu un preț. Nu vă faceți dar robi oamenilor. 24 Fiecare, fraților, să rămînă cu Dumnezeu în starea în care era cînd a fost chemat. 25 Cît despre fecioare, n`am o poruncă din partea Domnului. Le dau ... placă nevestei. 34 Tot așa, între femeia măritată și fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijește de lucrurile Domnului, ca să fie sfîntă și ... ... au pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din ceice ședeau la masă cu El. 3 Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preț, a uns picioarele lui Isus, și I -a șters picioarele cu părul ei; și s`a umplut casa de mirosul mirului. 4 Unul din ucenicii Săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să ... început; dar, dupăce a fost proslăvit Isus, și-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El, și că ei le împliniseră cu privire la El. 17 Toți ceice fuseseră împreună cu Isus, cînd chemase pe Lazăr din mormînt și -l înviase din morți, mărturiseau despre El. 18 Și norodul I -a ieșit în întîmpinare ... Cine își iubește viața, o va pierde; și cine își urăște viața în lumea aceasta, o va păstra pentru viața vecinică. 26 Dacă Îmi slujește cineva, să Mă urmeze; și unde sînt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă Îmi slujește cineva, Tatăl îl va cinsti. 27 Acum sufletul Meu este tulburat. Și ce voi zice?... Tată, izbăvește-Mă din ceasul acesta?... Dar tocmai pentru aceasta am ... ... Preotul care a primit ungerea, să aducă din sîngele vițelului în cortul întîlnirii; 17 să-și moaie degetul în sînge, și să stropească cu el de șapte ori înaintea Domnului, în fața perdelei dinlăuntru. 18 Să ungă cu sîngele acesta coarnele altarului care este înaintea Domnului în cortul întîlnirii; și să verse tot sîngele care a mai rămas la picioarele altarului ... 19 Toată grăsimea vițelului s`o ia și s`o ardă pe altar. 20 Cu vițelul acesta să facă întocmai cum a făcut cu vițelul adus ca jertfă de ispășire; să facă la fel. Astfel să facă preotul ispășire pentru ei, și li se va ierta. 21 Vițelul rămas ... țapului, și să -l junghie în locul unde se junghie arderile de tot înaintea Domnului. Aceasta este o jertfă de ispășire. 25 Preotul să ia cu degetul din sîngele jertfei de ispășire, să ungă cu el coarnele altarului pentru arderile de tot, iar celalt sînge să -l verse la picioarele altarului pentru arderile de tot. 26 Toată grăsimea s`o ... pună mîna pe capul jertfei, și s`o junghie ca jertfă de ispășire în locul unde se junghie arderile de tot. 34 Preotul să ia ... ... făcut părtași Duhului Sfînt, 5 și au gustat Cuvîntul cel bun al lui Dumnezeu și puterile veacului viitor- 6 și cari totuș au căzut, este cu neputință să fie înoiți iarăș, și aduși la pocăință, fiindcă ei răstignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu, și -L dau să fie ... nu putea să Se jure pe unul mai mare decît El, s`a jurat pe Sine însuș, 14 și a zis: ,,Cu adevărat te voi binecuvînta, și îți voi înmulți foarte mult sămînța.`` 15 Și astfel, fiindcă a așteptat cu răbdare, a dobîndit făgăduința. 16 Oamenii, ce -i drept, obicinuiesc să jure pe cineva mai mare; jurămîntul este o chezășie, care pune capăt orișicărei neînțelegeri dintre ei. 17 Deaceea și Dumnezeu, fiindcă voia să dovedească cu mai multă tărie moștenitorilor făgăduinței nestrămutarea hotărîrii Lui, a venit cu un jurămînt; 18 pentruca, prin două lucruri cari nu se pot schimba, și în cari este cu neputință ca Dumnezeu să mintă, să găsim o puternică îmbărbătare noi, a căror scăpare a fost să apucăm nădejdea care ne ... ... lui Elisei. 18 Sirienii s`au pogorît la Elisei. El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul: ,,Lovește, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire.`` Și Domnul i -a lovit cu orbire, după cuvîntul lui Elisei. 19 Elisei le -a zis: ,,Nu este aceasta calea, și nu este aceasta cetatea; veniți după mine, și ... i măcelăresc, părinte?`` 22 ,,Să nu -i măcelărești``, a răspuns Elisei. ,,Obicinuiești tu oare să măcelărești pe aceia pe cari îi iei prinși cu sabia și cu arcul tău? Dă-le pîne și apă, ca să mănînce și să bea; apoi să se ducă la stăpînul lor.`` 23 Împăratul lui Israel le ... pe zid, o femeie i -a strigat: ,,Scapă-mă, împărate, domnul meu!`` 27 El a răspuns: ,,Dacă nu te scapă Domnul, cu ce să te scap eu? Cu venitul ariei sau al teascului?`` 28 Și împăratul i -a zis: ,,Ce ai?`` Ea a răspuns: ,,Femeia aceea mi -a ... a trimes pe cineva ... ... un măgăruș legat, pe care n`a încălecat încă nici un om; deslegați -l și aduceți-Mi -l. 3 Dacă vă va întreba cineva: ,Pentruce faceți lucrul acesta?` să răspundeți: ,Domnul are trebuință de el. Și îndată îl va trimete înapoi aici.`` 4 Ucenicii s`au dus, au găsit ... dus în Templu. Dupăce S`a uitat la toate lucrurile de jur împrejur, fiindcă era pe înserate, a plecat la Betania, cu cei doisprezece. 12 A doua zi, după ce au ieșit din Betania, Isus a flămînzit. 13 A zărit de ... 22 Isus a luat cuvîntul, și le -a zis: ,,Aveți credință în Dumnezeu! 23 Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: ,Ridică-te și aruncă-te în mare`, și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se ... Și, pe cînd Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrînii, 28 și I-au zis: ,,Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Și cine Ți -a dat puterea aceasta ca să le faci?`` 29 Isus le -a răspuns ... pentrucă lucrase înțelepțește. Căci fiii veacului acestuia, față de semenii lor, sînt mai înțelepți decît fiii luminii. 9 Și Eu vă zic: Faceți-vă prieteni cu ajutorul bogățiilor nedrepte, pentruca atunci cînd veți muri, să vă primească în corturile vecinice. 10 Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios ... viață plină de veselie și strălucire. 20 La ușa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube. 21 Și dorea mult să se sature cu fărămiturile, cari cădeau de la masa bogatului; pînă și cînii veneau și -i lingeau bubele. 22 Cu vremea săracul a murit; și a fost dus de îngeri în sînul lui Avraam. A murit și bogatul, și ... pe Moise și pe prooroci; să asculte de ei.` 30 ,Nu, părinte Avraame`, a zis el; ,ci dacă se va duce la ei cineva din morți, se vor pocăi.` 31 Și Avraam i -a răspuns: ,Dacă nu ascultă pe Moise și pe prooroci, nu vor crede nici ... ... vedere Dumnezeu aici? 10 Sau vorbește El înadins pentru noi? Da, pentru noi a fost scris astfel; căci cine ară, trebuie să are cu nădejde, și cine treieră grîul, trebuie să -l treiere cu nădejdea că va avea parte de el. 11 Dacă am sămănat printre voi bunurile duhovnicești, mare lucru este dacă vom secera bunurile voastre vremelnice? 12 ... 15 Dar eu nu m`am folosit de niciunul din aceste drepturi. Și nu vă scriu aceste lucruri ca să cer să se facă așa cu mine; căci aș vrea mai bine să mor decît să-mi ia cineva pricina mea de laudă. 16 Dacă vestesc Evanghelia, nu este pentru mine o pricină de laudă, căci trebuie s`o vestesc; și vai de mine ... meu în Evanghelie. 19 Căci, măcar că sînt slobod față de toți, m`am făcut robul tuturor, ca să cîștig pe cei mai mulți. 20 Cu Iudeii, m`am făcut ca un Iudeu, ca să cîștig pe Iudei; cu ceice sînt supt Lege, m`am făcut ca și cînd aș fi fost supt Lege (măcar că nu sînt supt Lege), ca să cîștig pe ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CU CINEVARezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru CU CINEVA. ... l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici ... o anumită parte a lui ) să stea mai mult timp într - o anumită poziție sau atitudine . 2. Tranz . A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într - un anumit loc . 3. Tranz . A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc ( prinzându - l cu mâinile sau legându - l ) ; a imobiliza . 4. Tranz . A face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într - o anumită stare ; a menține . 5. Tranz . ( Cu determinările " pe loc " sau " în loc " ) A opri pe cineva sau ceva din mersul său , făcându - l să rămână pe loc , a - l împiedica să - și urmeze drumul . 6. Tranz . A face ... A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case , unei gospodării etc . 2. A purta cuiva de grijă , a avea grijă de cineva ... ... multă vreme ; făcut de mult . 2. Care a fost întrebuințat mult și este stricat , uzat . 3. ( Rar ) Bătrân . 4. ( Marcând raportul dintre oameni ) Cu care cineva are relații , se cunoaște de multă vreme . 5. Care a îndeplinit în trecut o anumită funcție , a avut o anumită ocupație ... ... De obicei precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " ) . I. Pron . pos . 1. ( Înlocuiește numele obiectului posedat de persoana căreia i se adresează cineva și de un grup din care persoana respectivă face parte , precum și numele acestora ) Are o mașină ca a voastră . 2. ( Pop . : mai ... același grup cu ea , înlocuind și numele acestora ) Când vin ai voștri acasă ? 3. ( Indică lucrurile personale , proprietatea , preocupările etc . persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea , înlocuind și numele acestora ) Mă întorc la ale voastre . II. Adj . pos . 1. Care se află în posesiunea persoanei căreia i se adresează cineva ... și a unui grup din care persoana respectivă face parte , care este legat printr - o relație de proprietate cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Casa voastră . 2. Care este legat printr - o relație cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Picioarele voastre . 3. Care este legat printr - o relație de dependență cu ... A preface , a schimba , a transforma în . . . Faceți din piatră aur . 3. A zice , a spune ( despre cineva sau cuiva ) că este . . . , a califica ; a învinui , a acuza pe cineva de . . . L - a făcut măgar . V. 1. A săvârși , a făptui , a comite . 2. A provoca ... îndeplini , a împlini . Și - a făcut datoria . 4. A exercita , a practica o meserie . Face avocatură . 5. ( Cu complementul " semn " ) A atrage cuiva atenția printr - un gest ; a da cuiva să înțeleagă ceva printr - un semn . ( Cu elipsa complementului ) Face din cap că a înțeles . 6. A parcurge , a străbate un drum sau o distanță . A ... văi etc . ) A se desfășura , a se deschide ( înaintea ochilor ) . Se făcea o vale lungă . 3. ( despre senzații sau sentimente ; construit cu dativul pronumelui ) A se naște , a se produce ( în cineva ... ... SIMPATIZÁ , simpatizez , vb . I . 1. Tranz . A avea sentimente de simpatie ( 1 ) față de cineva . 2. Intranz . ( Cu determinări introduse prin prep . " cu " ) A împărtăși ideile , sentimentele cuiva , a avea aceleași aspirații , aceleași idealuri , aceleași convingeri cu cineva ... GRÁȚIE , grații , s . f . 1. Drăgălășenie , finețe , gingășie demonstrate de o ființă în mișcări , atitudini etc . ; atracție particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect , mișcare etc . ; farmec . 2. Bunăvoință , preferință , favoare de care se bucură cineva . 3. ( Cu ... DIN prep . I. ( Cu sens local ) 1. ( Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva , unde se întâmplă ceva ) Oglinda din perete . 2. ( Introduce un complement care arată punctul de plecare ) A ieșit din casă . 3 ... existenței , timpul când se petrece o acțiune ) Îl striga din mers . 2. ( Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp ) Din tinerețe . III. ( Cu sens partitiv ) Dintre . Într - una din zile . IV. ( Introduce un complement de cauză ) A greșit din neglijență . V. ( Introduce un complement de mod ... ... 1. Boală mintală manifestată prin euforie , stare de excitație psihomotorie , logoree , halucinații , incoerență a gândirii etc . ; p . ext . idee fixă care preocupă pe cineva . 2. ( Cu ... o propoziție condițională ) În cazul că . . . , presupunând că . . . , de . . . Doar dacă . Numai dacă . 2. ( Introduce o propoziție optativă ) Numai de . . . Dacă nu m - ar vedea cineva . 3. ( Introduce o propoziție temporală , având uneori și o nuanță condițională sau cauzală ) Când , în ( sau din ) momentul când , de îndată ce , după ce . 4 ... scrie , umbla de la unul la altul . 5. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 6. ( Introduce o propoziție interogativă indirectă ) Că , de . . . 7. ( Cu valoare adverbială ) Cu greu , abia . 8. ( În expr . ) Las ' dacă = a ) desigur că nu ; b ) ( în construcții negative ) nu mai încape îndoială că . . . - De ^4 + că ... ... ÎNCHIPUÍ , închípui , vb . IV . Tranz . 1. ( Cu pronumele în dativ ) A - și face o părere sau o imagine despre cineva sau ceva ; a - și imagina . 2. A plăsmui cu mintea , cu fantezia ; a imagina . 3. A reprezenta , a simboliza ; a forma . 4. ( Pop . ) A face , a ... ... INTERESÁ , interesez , vb . I . 1. Tranz . A stârni , a trezi interesul cuiva ; a reține atenția cuiva . 2. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " , mai rar " la " ) A arăta interes pentru cineva Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||