|
|
||
|
Vezi și:ÎNDELETE,
ÎNCET
... Mai multe din DEX...
CU GRABA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CU GRABARezultatele 1 - 10 din aproximativ 160 pentru CU GRABA. George Coșbuc - Moartea lui Gelu ... săgeata Și n-are putere. Pierdut-a și oaste și țară. E noapte-n văzduhuri; și rară E zbaterea apei, când valul Atinge cu aripa-i malul Iar Gelu, prin noapte stând singur, Vorbește cu calul: Vai, murgule, jalea mă curmă! Mă lupt cu durerea din urmă, Căci ranele-mi sapă mormântul, Degeaba împrăștii tu vântul Din coamă, piciorul tău scurmă Degeaba pământul. Mă chemi prin nechezuri păgâne Și ... Așa din adâncuri de zare Un vuiet prin noapte răsare. Iar vuietul vine, și crește, Mai iute, mai tare. Și iată-i, din umbrele văii Cu scuturi ies repezi flăcăii, Ca morții ce-și lasă mormântul; Ies roibii cu umblet ca vântul, Răsar de tutindeni, de pare Că-i varsă pământul. Arcașii lui Arpad! În goană Ei fug dup-oștirea dușmană. Și, uzi de ... gloatei lui Arpad Adânc să străbată? Și Gelu le judecă toate: Se nalță proptindu-se-n coate Și-a calului glezn-o cuprinde, Cu grabă el arcul și-l prinde, Și-nvârte săgeata și-o scoate Din rană, și-o-ntinde: Și vâjâie slaba săgeată Cu ... George Coșbuc - Crăiasa zânelor ... nu e. Crăiasei noastre am să-i spui Să vie să-ți descuie. P-un nor de aur lunecând A zânelor crăiasă Venea cu părul râurând, Râu galben de mătasă. Crăiasa-n purpur și-n smarald S-ascunde, nu s-ascunde, Străbați cu ochii viul cald Al formelor rotunde. Ard flacări ochii ei crăiești Cum stă la zid plecată; Descui. Dar eu mă tem că ești Fecior! Ba ... dă-mi-l mie! drăgălaș Se roagă ea-mbătată. Ți-l dau, stăpâno, de mă lași Să te cuprind o dată! Crăiasa-n veselia ei Cu grabă se-nvoiește: Mă strângi la piept, și-atâta ce-i? Și pieptul Anei crește, Și cum întinde brațul drept Mai viu îi bate pieptul Și ... de rău i-a stat În haina ei cea largă. Și ochii-i otrăviți de dulci La brâu sălbatici cată. Ți-l dau, cu tine de mă culci Alăturea o dată! Dar, Ano, pentru ce nu-mi cei Altce, că am eu multe! Nu vreu! Și-n urmă asta ... Pe pieptul tânăr el și-a pus Altiță-n loc de-aramă? El stă pe tron, și lângă el Ce trist crăiasa plânge! Cu Grigore Alexandrescu - Un ceas e de când anul trecu ... e de când anul trecu Un ceas e de când anul trecu de Grigore Alexandrescu Un ceas e de când anul trecu... Mi-aduc aminte Cu ce nădejdi zâmbinde, ce dulce a-nceput: Ce vie salutare din inimă fierbinte L-a priimit! ce seară! De anu-atunci ... vestește frumoasă dimineață, Și anul ce începe tot astfel îl doresc." Așa-l doream! în lungă, în oarbă-ncredințare Eu nu vedeam că soarta zâmbește cu amar, Că vremii și durerii gătește răzbunare, L-a vechile lor drepturi uitate în zadar. Schimbat nimic nu pare: alesele ființe, Prieteni de ... născută a-l simți; Și dulcele ei suflet, electrică scânteie, Mângâie orice suflet la care s-o ivi. Ades, când sunt în luptă cu gândurile mele, Muncit de-al suferinței demon neîmblânzit, Îmi pari un silf ce vine pe raza unei stele, Din sfere luminoase, din aer bălsămit Apoi ... Cincinat Pavelescu - Cântecele unui greier ... și ghiocei, Sunt scrise doar pentru femei Și pentru patru-cinci amici. Când iarna am simțit că soba Pe versu-mi cald nu pune preț, Cu grabă m-am drapat în roba De magistrat, ca să nu-ngheț. Și-am colindat întreaga țară Cinstit c-o leafă de aprod, Purtând sub robă ... la ferești Și vântu-n recea-i simfonie Parcă mă-ntreabă: Unde ești, Poete, plin de veselie? Hambarele mi-s goale, nici N-am strâns, cu cântecu-mi de greier, Grăunțe s-am până la treier. Dar simt o umbră grea pe creier: Uitarea celor mari și mici! Și-n stepa ... ... de tot, nestricată, Tocma prin șale-mpușcată. Cojocarul îi vorbește : -Dară, frate, trebuiește. De lup e, or de ce treabă ? -E de urs, răspunse-n grabă. -Aici o ai, or acasă ? -Ba, zise,-n pădurea deasă, Că-i știu vizuina bine; De vei, poți merge cu mine. -Ce ceri pe ea ? Este mare ? Îi făcu iar întrebare Este ca cea de berbece ? -Ba zice, d-un stînjin trece. Ursul în pădure ... cade. După ce i-a dat arvună, Și bea-ldamașu-mpreună, Să apucă vînătorul. Vrînd să-și împlinească dorul, Umple pușca o gătește, Cu glonțuri o-nțepenește, Cînd pe umăr s-o ardice, Atunci cîrpaciului zice : -Ai frate, acum cu mine, Să vezi cum ți-l culc de bine. Necăjit cu creață-n frunte, Pleacă către urs la munte, Ș-ajungînd pădurea deasă, Ursul unde vrea să iasă, Cojocarul îl oprește Și, stînd, cu el să-nvoiește, Că el aci să s-ascunză La vreun copaci în frunză, Și d-acolo să privească Pe urs cînd o să-l ... spăimîntă, înlemnește, Stă și tremură de frică, Perii-n cap i sa ardică, Să dea fugă e rușine, Că cîrpaciul vedea bine. Slobozi pușca în ... Mihai Eminescu - Din Berlin la Potsdam ... Drum de fier, precum se știe. Dară nu se știe încă C-am luat bilet de-a trie, C-am plecat de dimineață Cu un taler și doi groși... Și de gât cu blonda Milly, C-ochi albaștri, buze roși. Zice Brahma, tata Brahma, Cum că lumea asta nu e Decât arderea-unei jertfe Într-o vecinică cățuie ... păstramă. Zice Darwin, tata Darwin, Cum că omul e-o maimuță  Am picior de maimuțoi, Milly-nsă de pisicuță. Și mă urc în tren cu grabă Cu o foame de balaur, Între dinți o pipă lungă, Subsuori pe Schopenhauer. Ș-acum șuieră mașina. Fumul pipei lin miroasă, Sticla KĂ¼mmel mă invită ... George Coșbuc - Blestemul trădării ... tu, oștirii tale Și-au făcut pe-August de-a plâns. Când ajunge la cetate Albul prinț al celor morți De trei ori cu pumnul bate Repede-n arama porții Scări aduc în grabă morții, Cu berbecii bat în porți. Și-auzind cum vin barbarii, Ușa tainiții-o deschid Și tresar legionarii; Ei din bărbi, din păr, cu mâna Iuți își scutură țărâna, Ies, aleargă, sar pe zid. Sub un râu de creste roșii Albe coifuri strălucesc, Și-n amestec furioșii Respingând pe ... scut de scut, Tuba nu-și cunoaște gama: Fără zuzăt lancea zboară, Iar al spăzii-oțel doboară Cald și strălucind, dar mut. Pe deasupra lor cu spaimă Luna se ascunde-n nor, Glas de bufnițe se-ngaimă Și, cu aripi speriete, Lilieci zburând în cete Se izbesc de coiful lor. De-ați avea voi pace-odată, Voi ce vă luptați mereu! Pacea însă nu ... văzut pe-o seamă Că pe Crist cel mort îl cheamă Martor al jurării lor. În nedreapta voastră ură Vrând să-i pierdeți, ați făcut Cu barbarii-o legătură. Și-au venit pe-ascuns barbarii Și-au pierit legionarii Câți pe Crist l-au cunoscut. Noapte-a a fost ... Anton Pann - Norocul și mintea ... zici, corabie plină, Bine zice vorba: de nebun te-nchină ! Vameșul răspunse : -Slăvite-mpărate ! Lasă aste vorbe nencuviințate Și scoală să mergem acum mai în grabă, Să nu pierdem vreme la asfel de treabă. Atunci împăratul, cu simțirea dusă, Aleargă în grabă la corabia spusă, Deșchide toți sacii, precum i-a spus vede, Și abia atuncea ochiior săi crede. Începu să-ntrebe: de unde veniră ... să putea altă. Plecînd dar îndată, la palat să duse Și împărătesii despre toate spuse, Își arătă încă gîndul său și dorul Pentru încuscrirea cea cu negustoiruL Și împărăteasa n-a fost mai cu minte, A găsit cu cale aceste cuvinte, Și mai vîrtos zise că această treaba Fără-ntîrziere să se facă-n grabă, Ca nu cumva asta mare norocire S-o soape din mînă cu vro preltmgire Deci la prinz poftiră pe neguțătorul Ca să-l ospeteze și să-și spuie dorul Mînînd dar la masă cu toți împreimă, Păzi împăratul vremea cea mai bună, Ș-începu îndată, după cuviință, Scoposul să-și spuie și a sa voință. lar neguțătorul ... ... ... ce noroc ! Iute-și scoate pălăria, Intră-n vorba lor pe loc; Și mustața răsucindu-și, Spune hazuri fele de fel, Rîd cocoanele în hohot, Cu ochi dulci cătînd la el. "M-am trezit din somn în friguri; Cine mi-a bătut în geam ?... Uite cum vă prinde movul ... Nici nu vă mai cunoșteam... Știți că doamna X, aseară, După ce ne-am despărțit, De mustrare-a vrut să-și taie Beregata cu-n cuțit. E și greu să-ți duci viața C-un bărbat așa urît... Dar din toată daravera S-a ales c-un ... Dar migrena dumneavoastră Ce mai face, v-a trecut ? O-ntîlnii adineaorea Și-mi fu frică s-o salut. Apropo, știți că Margulis Cu nemțoaica a fugit, Și-a uitat, în grabă, birtul Și otelul neplătit... Ia priviți cum șade domnul, Ca un iepure-mpăiat..." "Ah, ce mucalit e Mișu, I-o grădină de băiat !..." A ... o la picior !" Și incognito dispare, Luînd cheia-n buzunar, Va mai da, sau nu, pe-aicea? Asta-i chestie de zar ! Mișu e deprins cu Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații ... De la altul n-a ieșit, Ci chiar proasta lui nevastă Ar fi spus-o negreșit. Și atuncea cum fusese La un bîlci cu alți bărbați Și cu sine adusese În traistă niște cîrnați, Vine în grabă acasă, Să face speriat nespus, Strigă nevastă să iasă, Îi arată un nor sus, Zicînd: - Luai la tîrg veste De la oameni învățați Că norul ... cu cîrnați, Și cum că vin le e teamă Niște păsări după el, Cu aripile d-aramă Și cu ciocul de oțel, Și dau toți cu socoteală Că de mulțime ce sînt, Viind într-a lor iuțeală, Vor face rău pre pămînt. Nevasta-ncepu să zică : - Ce spui ? așa ... isprăvit, Făcînd pe biata muiere Să crează că au plouat. Începu el să și zbere, Ca cînd ceva l-a mușcat, Ș-alergînd cu grabă mare, Scoase căldarea pe loc Ș-îngropînd-o-n depărtare, Lipi pămîntul la loc. Deci după ce trecu norul, Mergînd, groapa a deșchis ... găsit acești bani voi? Ea gîndindu-se în sine Îi dete răspuns zicînd: Nu țiu minte așa bine Ca pe ce vreme și cînd... Cînd cu norii... și cîrnații, Parcă era... da, da, da, De cînd ploaia ... Vasile Alecsandri - Legenda ciocârliei ... frumoasa Lia, fecioară-mpărăteasă! Născută-n faptul zilei cu fața-n răsărit, Luceferii, văzând-o, mai viu au strălucit, Ferice de-a atinge cu-o rază argintie, Cu ultima lor rază așa minune vie. Și astfel, de lumina cerească dezmierdată, Ea, răsărind ca floare, a înflorit ca fată; Ș-acum e ... stea Clipiș, cum se strecoară prin oameni vestea rea! Se duce calul Graur spre codrii de stejari În care greu se luptă balaurii cei mari Cu pajuri năzdrăvane născute-n ceea lume; Prin locuri unde șerpii brilianturi fac din spume Și zmeii fac palaturi de-argint cu turnuri dese, Ca-n ele să ascundă frumoase-mpărătese. El trece prin poiene cu tufe aurite În care se alungă șopârle smălțuite Și blânde păsărele ce cântă-n cuibul cald, Având rubine-n pliscuri și ochii de smarald. Acolo ... și dispare, răpită de cal Graur, Precum un vis ferice într-un vârtej de aur. Dar după multă trudă și mult amar de cale, Odată cu amurgul ajunge într-o vale, O vale înverzită ce se unește-n zare Cu-albastra, zgomotoasa, clocotitoarea mare. Acolo calul Graur își încetează zborul, Nemaiavând pământuri să bată cu piciorul, Iar Lia se coboară ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CU GRABARezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru CU GRABA. ... au nimic neadevărat nici sucit în ele. 9 Toate sînt lămurite pentru cel priceput, și drepte pentru ceice au găsit știința. 10 Primiți mai de grabă învățăturile mele decît argintul, și mai de grabă știința de cît aurul scump. 11 Căci înțelepciunea prețuiește mai mult de cît mărgăritarele, și nici un lucru de preț nu se poate asemui cu ... porunci drepte. 16 Prin mine cîrmuiesc dregătorii, și mai marii, toți judecătorii pămîntului. 17 Eu iubesc pe ceice mă iubesc, și cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc. 18 Cu mine este bogăția și slava, avuțiile trainice și dreptatea. 19 Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, și venitul meu întrece argintul ... din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul. 24 Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape; 25 am fost născută înainte de întărirea munților, înainte de a fi dealurile, 26 cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile ... eram de față; cînd a tras o zare pe fața adîncului, 28 cînd a pironit norii sus, și cînd au țîșnit ... ... a alergat la vite, a luat un vițel tînăr și bun, și l -a dat unei slugi să -l gătească în grabă. 8 Apoi a luat unt și lapte, împreună cu vițelul pe care -l gătise, și l -a pus înaintea lor. El însuș a stătut lîngă ei, sub copac, și le ... am pofte? Domnul meu bărbatul de asemenea este bătrîn.`` 13 Domnul a zis lui Avraam: ,,Pentru ce a rîs Sara, zicînd: ,Cu adevărat să mai pot avea copil eu, care sînt bătrînă?` 14 Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul pe vremea aceasta, Mă voi ... a zis: ,,Ba da, ai rîs.`` 16 Bărbații aceia s`au sculat să plece, și s-au uitat înspre Sodoma. Avraam a plecat cu ei, să -i petreacă. 17 Atunci Domnul a zis: ,,Să ascund Eu oare de Avraam ce am să fac?... 18 Căci Avraam va ... stătea tot înaintea Domnului. 23 Avraam s`a apropiat, și a zis: ,,Vei nimici Tu oare și pe cel bun împreună cu ... ... de sus al caselor unde îl vor mînca. 8 Carnea s`o mănînce chiar în noaptea aceea, friptă la foc; și anume s`o mănînce cu azimi și cu verdețuri amare. 9 Să nu -l mîncați crud sau fiert în apă; ci să fie fript la foc: atît capul, cît și picioarele și măruntaiele ... ziceau: ,,Altfel, toți vom pieri.`` 34 Poporul și -a luat plămădeala (coca), înainte de a se dospi. Și-au învelit postăvile cu plămădeala în haine, și le-au pus pe umeri. 35 Copiii lui Israel au făcut ce spusese Moise, și au cerut Egiptenilor vase de argint ... șase sute de mii de oameni cari mergeau pe jos, afară de copii. 38 O mulțime de oameni de tot soiul s`au suit împreună cu ei; aveau și turme însemnate de oi și boi. 39 Cu plămădeala, pe care o luaseră din Egipt și care nu se dospise încă, au făcut turte fără aluat; căci fuseseră izgoniți de Egipteni, fără să ... lui Moise și lui Aaron: ,,Iată porunca privitoare la Paște: niciun străin să nu mănînce din ele. 44 Să tai împrejur pe orice rob cumpărat ... ... Betuel, fiul lui Nahor și al Milcăi.`` I-am pus veriga în nas, și brățările la mîni. 48 Apoi am plecat capul, m`am aruncat cu fața la pămînt înaintea Domnului, și am binecuvîntat pe Domnul, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, că m`a călăuzit pe calea cea dreaptă, ca ... fiului stăpînului tău, cum a spus Domnul.`` 52 Cînd a auzit robul lui Avraam cuvintele lor, s`a aruncat cu fața la pămînt înaintea Domnului. 53 Și robul a scos scule de argint, scule de aur, și îmbrăcăminte, pe cari le -a ... a dat de asemenea daruri bogate fratelui său și mamei sale. 54 După aceea, au mîncat și au băut, el și oamenii cari erau împreună cu el și s`au culcat. Dimineața cînd s`au sculat, robul a zis: ,,Lăsați-mă să mă întorc la stăpînul meu.`` 55 Fratele ... ei au răspuns: ,,Să chemăm pe fată, și s`o întrebăm.`` 58 Au chemat dar pe Rebeca, și i-au zis: ,,Vrei să te duci cu omul acesta?`` ,,Da, vreau,`` a răspuns ea. 59 Și au lăsat pe sora lor Rebeca să plece cu doica ei, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CU GRABARezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru CU GRABA. ... ÎNDELÉTE adv . ( Mai ales în forma pe îndelete ) Cu încetul , fără grabă ... ÎNCÉT , ÎNCEÁTĂ , înceți , - te , adj . , adv . 1. Adj . Fără viteză ; liniștit , lin , domol . 2. Adj . ( Despre sunete , melodii etc . ) Cu intensitate scăzută , abia auzit . 3. Adv . Fără grabă , domol , binișor , alene ; lin , pe nesimțite . 4. Adv . Cu |
||