|
|
||
|
CU PATRU DEGETE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CU PATRU DEGETERezultatele 1 - 10 din aproximativ 123 pentru CU PATRU DEGETE. Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie ... fereastră alergase... Ea, pesemne, c-auzise sunetul de clopoței, Căci o sanie în curte pe zăpadă-alunecase, Și intrară în odaie câțiva tineri derbedei Erau patru — între care, un vlăjgan scăpat de școală, Care încă nu-nsemnase pe a vieții sale coală Cu condeiul voluptății vorba magică ,, Amor ". Mai frumos ca sfântul Gheorghe, își da aere viteje... Ele — repede ghicindu-l, se-ncercau să-l prindă-n ... mari și negri ce cătau în ochii lui, Îi părea cum că odaia se-nvârtește, și, în fine, Lesne poți să mergi la vale, dar cu greu la deal te sui. Unul câte unul, dânșii, câte patru, dispărură În odăile de-alături cufundate-n umbră sură, Făr-a număra cadavrul ce-l avea fieștecare Ca mecanic să palpite sub a ... a buzei sărutare. Câte patru, și sunt tineri! Câte patru, și din ei Ce-și prostituie junețea la pierdutele femei, Cangrenându-și corp și suflet cu o minte neînțeleaptă, Se va naște viitorul, și posteritatea dreaptă. IV Dar din trei, uitate-n jețuri, cea mai tânără-adormise, Însă somnu-nseninase chipul ... virginal, Sau să facă să tresară patimile-n amorțire Dintr-un suflet peste care, ca un vânt de pustiire, A trecut desfrâul rece ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea ... nu i-ar fi primit decât Nea Nicuță, c-un sfanț pe lună. Noaptea visam școala: un palat mare, mare și frumos, ca în basme, cu porți de fer, cu geamlâcuri, cu uși de cleștari, cu ziduri văpsite ca niște icoane, și mai împodobite decât steaua lui Nea Nicuță, încondeiată de Burghelea, zugrav vestit, căruia îi frecam văpselele între pietre numai ... Veni și ziua de Școală domnească. Abia se luminase. Mă deșteptă frate-meu, care învăța la o școală și mai naltă, și citea pe cărți cu oameni cu pantalonii scurți și umflați, cu pălării mari, cu funde la ciorapi, cu săbiile mai mult scoase decât în teacă. Mi-aduc bine aminte că unul sărea de la al cincilea cat, și c-o mână își ținea ... nu făceam greșală. Frate-meu mă mai învățase cele patru socoteli și fracțiile. Ce știam mai bine era tabla lui Pitagora. Mă învățase și istoria cu șase domni vestiți: Radu Negru, de care aș fi jurat că fusese român neam de arap; Mircea cel Bătrân, în capul meu, se încurca în ... fracțiile vulgare cu adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea lor. - Cât fac 25 de măgari și ... ... Negură nu cruță Pe nici un om trece pece granițele lui: Tu însă năfrămuța pe inimă s-o pui Și s-o săruți pe margini cu drag în patru rânduri Și-atunci vei pute face tot ceea ce-ți stă-n gânduri, Căci nevăzut ești, Fulger, de ochi lumești atunci. Cu-acest sfat zboară Fulger trei coaste și trei lunci, Trei țări în tot de-a lungul, trei țări în tot de-a ... Volbură departe la Pajură-l trimite, S-aducă cal de aur din stave-întraurite. Și când aude Salba, surâde grațios Și blând ea de pe deget inelul și l-a scos Și-l dă apoi lui Fulger, șoptind cu-ncetinelul: Aibi griji și bagă seamă, că-i fermecat inelul, Precum a fost năframa: din deget când îl scoți Și cruce faci cu dânsul, te-ascultă câmpii toți Și văi și cai și oameni te-ascultă; în trei rânduri Poți fermeca prin dânsul tot ceea ce-ți stă ... Cetină-mpărat Și-n zori de zi tu bate la poartă, la palat, Căci fetele veni-vor și-ndată-ți vor deschide: Dar nu glumi cu ele, căci stau a te ucide ... Ion Luca Caragiale - Triumful talentului ... scriituri - engleze, italice, gotice, batarde, ronde, majuscule, minuscule, ș.cl., în fel de fel de mărimi, de la doi centimetri până la un milimetru, și cu și fără transparent. Era acuma gata... Dar, în ajunul concursului, se-ntâmplă, cum se-ntâmplă în orice poveste, să se-ntâlnească - cu cine? cu o veche a lui cunoștință, cu bunul său camarad de odinioară, cu Ghiță Nițescu, băiatul cu degetele degerate. - Ghiță! - Niță! Și din vorbă-n vorbă, află Niță că tata lui Ghiță, după ce a scăpătat, a murit ... în București cu ceva părăluțe... tu zici că ești tinichea de tot... Eu... dacă vrei tu... - Ce să vreau? - Eu ți-aș da ție trei-patru poli... să... - Să ce? - Să mă lași, să nu vii la concurs... - Eu!? - Eu tot am recomandație... - Să poftești la concurs cu recomandația dumitale! Dar iată că în acest moment se apropie cineva de cei doi prieteni - este cunoștința lui Niță. - Domnule Ghițescu, aș avea să-ți ... Niță s-a purtat foarte galant; pe câtă vreme mâna degerată a camaradului său tremura de emoție pe hârtia ministerială, Niță, cu ... ... spusese că-i tifos. De frică să nu se îmbolnăvească și alții, îl scoseseră repede din cazarmă. Îl văzuse la spital, pe patul de chinuri, cu buzele arse, cu fața suptă, cu ochii șterși ce nu mai puteau cunoaște. Ieri, la raportul companiei, caporalul de serviciu îi raportase că soldatul Stan Petre murise... Iar maiorul, om bun ... în locu-i răsărise zâmbetul acela cuminte ce-l prindea atât de bine. La căpătâi îi plângea maică-sa, o femeie slabă, trudită de muncă, cu picioarele goale pe o vreme ca aceasta de început de iarnă. Mai încolo, un frate al ei, cu decorațiile războiului pe piept. Când bătrâna văzu pe celalt băiat, pe cornist, începu să bocească în gura mare: — Mi l-o luat Dumnezeu și ... de Sus. Apoi veni lângă ofițer, se opri la o parte și spuse: Să trăiți, domnule sublocotenent, nu vă supărați, așa-s femeile, mai slabe. Cu două zile înainte, se dăduse ordinul de zi prin care Stan Petre era făcut fruntaș. Doi dintre camarazi îi cusură, pe mânecile tunicii, galonul împletit ... că numai cravata îi lipsea fruntașului Stan Petre; cornistul își desfăcu repede cravata lui și o înfășură ușor la gâtul fratelui său. Iar maică-sa, ... George Topîrceanu - Doleanțele unui cronicar teatral ... subsemnatul, "cronicar dramatic", Acum e-n rolul misiunii sale. De-abia încerc un singur vers de odă, — Și-n capul meu vin stafii inedite, Cu gesturi largi, — cu răcnete cumplite: Moțoc, Spancioc, Ciubăr și Despot-vodă! "Sunt eu?... Sunt treaz?... Deschide-te, morminte!..." Deodată tace ritmicul meu pas: În scena a III ... ce-a strâmbat?... Probabil, o nuanță De fin dispreț, când vede pe Carmina, — Fiindcă-și pierde ultima speranță... De n-aș uita nuanța cu pricina! Și iar pornesc... dar mă opresc deodată. Ah, sunt dator să fiu cu mintea-n patru: De ce nu vin ieșenii toți la teatru?... O chestiune foarte complicată! Francisca... artă... rasa și talentul... Deci, vasăzică, vor să se răzbune... Ce-i ... sa regretă incidentul... ...Vâr degetul în buzunarul vestii, Sunt plictisit și-mi pare rău de lună. Hm!... bulevardul pare o lagună... Mi-e capul plin cu fel de fel de chestii. Dar e-n zadar!... Va trebui să scriu (Chiar dac-ar fi să nu mai cânt o lună) De Dragomir ... ... țărm durează o cărare de văpaie, Ce pe-o repede-nmiire de mici unde o așterne Ea, copila cea de aur, visul negurii eterne; Și cu cât lumina-i dulce tot mai mult se lămurește, Cu-atât valurile apei, cu-atât țărmul parcă crește, Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpânitor de ape. Iară tei cu umbra lată și cu flori până-n pământ Înspre apa-ntunecată lin se scutură de vânt; Peste capul blond al fetei zboară florile ș-o plouă... Ea se prinde ... capul într-o parte și te uiți în jos smerit... Oare nu-i în lumea asta vrun ungher pentru iubit? Și ca mumii egiptene stau cu toții-n scaun țepeni, Tu cu mânile-ncleștate, mai cu degetele depeni, Mai sucești vre o țigară, numeri fire de musteți Și-n probleme culinare te încerci a fi isteț. Sunt sătul de ... pe ulițele ninse, Să privești prin lucii geamuri la luminile aprinse Și s-o vezi încunjurată de un roi de pierde-vară, Cum zâmbește tuturora cu gândirea ei ușoară? S-auzi zornetul de pinteni și foșnirile de rochii, Pe când ei sucesc musteața, iară ele fac cu ... Mihai Eminescu - Scrisoarea IV ... tărm durează o cărare de văpaie, Ce pe-o repede-nmiire de mici unde o așterne Ea, copila cea de aur, visul negurii eterne; Și cu cît lumina-i dulce tot mai mult se lămurește, Cu-atit valurile apei, cu-atit țărmul parcă crește, Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpînitor de ape. lară tei cu umbra lată și cu flori pînă-n pămînt Înspre apa-ntunecată lin se scutură de vînt; Peste capul blond al fetei zboară florile ș-o plouă… Ea se prinde ... capul într-o parte și te uiți în jos smerit… Oare nu-i în lumea asta vrun ungher pentru iubit? Și ca mumii egiptene stau cu toții-n scaun țepeni, Tu cu mînile-ncleștate, mai cu degetele depeni, Mai sucești vre o țigară, numeri fire de musteți Și-n probleme culinare te încerci a fi isteț. Sunt sătul de ... pe ulițele ninse, Să privesti prin lucii geamuri la luminile aprinse Și s-o vezi înconjurată de un roi de pierde-vară, Cum zîmbește tuturora cu gîndirea ei ușoară? S-auzi zornetul de pinteni și foșnirile de rochii, Pe cînd ei sucesc musteața, iară ele fac cu ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose ... își mușcă degetele la numărătoare, căci iată, cum au apucat ei să numere minunile: ridică amândouă mânele în dreptul ochilor, ți le vâră sub nas cu degetele răsfirate, apoi la fiece laudă zice "una la mână" și moaie câte un deget în gură. La înfierbânțeală, uită că degetele sunt ale lor, și le mușcă, și vorba se preface în supărare, supărarea în ceartă și cearta în ... vrea să laude și să numere numai cum vrea el, iar nu cum laudă și numără ceilalți. De cumva nu ești din partea locului, trei-patru bătrâni - cari de obicei ascultă, cu gurile căscate și cu șepcile pe ceafă, la cântecele copiilor din școala vestitului dascăl Nicuță - cum te-or zări, te simt, ca niște copoi, că ești străin, că n ... Își freacă mânile; tușesc; își dreg glasul; apoi, rara-rara, cu niște pași lungi și semeți, îți ies înainte, îți caută prilej de vorbă, toți cu aceleași cuvinte, cu aceeași tărăgănire de glas și cu capul dat pe spate: - Ei, flăcăule, de pe unde?... Ce vânturi?... Pe la noi... ai?... Și de ce?... Ce zici de biserica noastră?... Nu, mă ... ctitorului, care-mi tălmăcea zugrăvelile, înfigând degetul arătător asupra sfinților și oftând parcă ar fi voit să plângă vremile apuse și credințele de odinioară. Erau ... Vasile Alecsandri - Mihu copilul ... n potici. Ș-acum se găsesc De benchetuiesc La valea adâncă, La muchie de stâncă, La des păltiniș, Mărunt aluniș; La masă de piatră, În patru crăpată, Cu sârmă legată, Cu slove săpată, Cu slove de carte Cu aur suflate. Iar la masă, șade [6] armonioasă. Gata să te prade Ianuș Ungurean, Vechiul hoțoman, Cu barba zburlită, De rele-nvechită, Până-n brâu lungită, Cu brâu-nvelită. El are, măi frate, Săbii lungi și late, Durdă ghintuită, [7] Inimă-oțelită. Și mai are încă Pe-mprejur de stâncă Voinicei levinți ... Nu sunteți ca noi Oameni de mândrie, Buni de vitejie, Ci oameni de gloată, Buni de sapa lată." Și cum zice-ndată Mihul cel voinic Cu degetul mic Armele-și ridică, Pleacă pe potică Cu murgul voios Prin codrul frunzos. Și-n urmă-i vuiește, Codrul clocotește De un mândru cântic, Cântec de voinic, De-un glas de cobuz Dulce ... chiar mai ↑ Pușca are deosebite numiri. În munții dinspre Ardeal e numită flintă și-n alte localități durdă. ↑ Românul e înzestrat de natură cu un spirit de observare ce l-a făcut a caracteriza în puține cuvinte neamurile străine ... încalță ghetele cele nouă cu bizețuri, își ia pălăria cea nouă și pornește. Douăzeci și patru de ore de absolută libertate... Să-l urmărim ceas cu ceas și pas cu pas. 11 și jumătate, sâmbătă noaptea. Clopotul de la mitropolie... Un tun... Lache trece podul de la Palatul Justiției în direcția sud. Al doilea tun ... trei sferturi... Lache coboară dealul mitropoliei, ținând strâns portocala aprinsă... Ciudat lucru! la coborâș, gheata din dreapta parcă supără și mai mult ca la suiș... Cu cât îl strânge gheata, cu atât Lache strânge portocala... O strânge până o sparge. Suflă, o stinge și o pune în buzunar. 5 și jumătate dimineața... Lache umblă pe stradă ... să joace din degete ca niște mâni de harfonistă. 8 ceasuri d.a. Lache și amicul beau bere la Gambrinus, unde e lume destulă. Amândoi sunt cu piciorul respectiv liber și cu câte o gheata alături. Plătesc și vor să plece. Se apleacă să-și ia fiecare gheata. Caută în zadar: ghetele lipsesc amândouă. Un mare hohot ... vedem. — Haide... Oprește, birjar! Genială inspirație a avut Lache! Ghetele schimbate merg minunat. Dau drumul birjarului și se-n-torc în târg ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... |
||