|
|
||
|
CU PRAGURI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CU PRAGURIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 193 pentru CU PRAGURI. Dimitrie Anghel - Rochia bunicei ... acum, rînd pe rînd, însetate și lacome guri roze s-au întins spre sînul ei, rînd pe rînd, oglinzile au arătat-o tot alta : cînd cu lacrimi în ochi, cînd cu zîmbetul pe buze, cînd cu lumină pe frunte, cînd cu întunerec în suflet. Și alba rochie de spumă a urmat să doarmă în sicriul ei, pentru moarte păstrată, pentru ultima găteală care avea ... știind că nu mai are la ce să-i slujească, așa îngustă și mică cum era pentru trupul ei pe care anii mulți îl dăruise cu rotunjimi ce nu le cunoscuse oglinda în vremea cînd pășise pragul bisericii. Cu legămînt însă lăsase ea să fie îngropată cu rochia aceasta, albă ca un torent spumegat, să-i prindă nepoatele în creștet vălul de promoroacă deasupra căruia trebuia să șerpuiască strălucitorul șivoi de beteală ... pentru dureri, dusă nu de alaiul druștelor și al vorniceilor, trecu din nou bunica pragul bisericii, cum am zugrăvit-o la început, în alba rochie cu care pășise cînd era nevrîstnică în fața altarului, nu ca să-și plece grațiosul cap peste care mîinile întinse ale preotului avea să așeze cercul ... ... George Coșbuc - Trei, doamne, și toți trei ... ieri și astăzi câte unul Din cei care-au plecat. Și-ai lui întârziau! Plângând De drag că are să-i revadă, Sta ziua-n prag, ieșea pe stradă Cu ochii zarea măsurând, Și nu veneau! Și dintr-o vreme Gemea, bătut d-un gând. Nădejdea caldă-n el slăbea, Pe cât creștea de rece ... d-a rândul, Dar nimeni știre nu-i știa. El pleacă-n urmă la cazarmă Să afle ce dorea. Căprarul vechi îi iese-n prag. Ce-mi face Radu? el întreabă, De Radu-i este mai cu grabă, Că Radu-i este cel mai drag. E mort! El a căzut la Plevna În cel dintâi șirag! O, bietul om! De ... piept d-un iatagan! Dar bietul Mircea? Mort și Mircea Prin văi pe la Smârdan. El n-a mai zis nici un cuvânt; Cu fruntea-n piept, ca o statuie, Ca un Cristos bătut în cuie, Ținea privirile-n pământ, Părea că vede dinainte-i Trei morți într-un ... beți El a plecat, gemând p-afară, Și-mpleticindu-se pe scară, Chema pe nume pe băieți, Și se proptea de slab, sărmanul, ... ... George Coşbuc - Nebuna Nebuna de George Coșbuc Publicată în Tribuna , Sibiu, 1889, nr. 14 (19/31 ian.) Voi o vedeți fugind prin sat, Cu zdrențele șiroi, Desculță-n ger, cu ochii supți De cine râdeți voi? Și după dânsa curioși, De ce fugiți în roi? Ce fel de rău v-a făcut ea ... n prag flămândă, voi O bateți înjurând. Îi știți povestea ei? De-o știți, Ce mult vă cred mișei. Dar nu! Atunci ați fi miloși, Cu dânsa, dragii mei, Veniți dar, vreau azi să vă spun Povestea vieții ei. Pe deal, în revărsat de zori, Un bucium repetat Da sunet, și ... un biet gonaci! Arama potcovită,-n piept Un larg mormânt făcu, Au stat iobagii marmor toți, Dar Arpad groful nu: Zburând pe cal privea-napoi Cu râsete, huhu! Luptându-se cu moartea, el În pat se zvârcolea, Și biata mă-sa! Vezi-o azi Cum plânge-n hohot ea? Același plâns, pe care-atunci Sărmana îl ... A fost prea mult! Când i-au adus Pe Sanda doi argați, Ea n-a mai plâns, a stat ca stan Cu pumnii ridicați, Cu George Coșbuc - Moartea lui Gelu ... săgeata Și n-are putere. Pierdut-a și oaste și țară. E noapte-n văzduhuri; și rară E zbaterea apei, când valul Atinge cu aripa-i malul Iar Gelu, prin noapte stând singur, Vorbește cu calul: Vai, murgule, jalea mă curmă! Mă lupt cu durerea din urmă, Căci ranele-mi sapă mormântul, Degeaba împrăștii tu vântul Din coamă, piciorul tău scurmă Degeaba pământul. Mă chemi prin nechezuri păgâne Și ... Așa din adâncuri de zare Un vuiet prin noapte răsare. Iar vuietul vine, și crește, Mai iute, mai tare. Și iată-i, din umbrele văii Cu scuturi ies repezi flăcăii, Ca morții ce-și lasă mormântul; Ies roibii cu umblet ca vântul, Răsar de tutindeni, de pare Că-i varsă pământul. Arcașii lui Arpad! În goană Ei fug dup-oștirea dușmană. Și, uzi de ... gloatei lui Arpad Adânc să străbată? Și Gelu le judecă toate: Se nalță proptindu-se-n coate Și-a calului glezn-o cuprinde, Cu grabă el arcul și-l prinde, Și-nvârte săgeata și-o scoate Din rană, și-o-ntinde: Și vâjâie slaba săgeată Cu ... Ștefan Octavian Iosif - Basm neisprăvit ... neisprăvit de Ștefan Octavian Iosif A fost o fată de-mpărat Frumoasă ca o zână... A fost o fată de-mpărat Cu ochi vicleni, cu păr buclat, Cu inima păgână. Sta visătoare-odată-n prag Și-un paj trecea pe scară, Sta visătoare-odată-n prag, Și-n treacăt îi șopti: "Mi-ești drag, Mi-ești drag din cale-afară!" A doua zi îi iese-n drum: "Mi-ești ... ... e coperișul și câte de-ngropat Sub iarnă, ca un suflet sub patimile vieții; Hârtii în loc de geamuri și fără mal pereții, Bordei urnit cu totul sub vârsta bătrâneții, Scârbos ca un păcat Pe prag acolo moartea sta zi de zi la pândă, La uși acolo grija stă goală și flămândă, Prin astfel de bordeie curg lacrimile crunt! Sunt doi ... străjerul Și greu al său înfrunt. Nici flăcări, nici potopul, nici mii de limbi infame Nu pot să pună stavili pornirii unei mame Când apără cu viața pe fiu: Nici lumi întregi, Cu monștrii toți, nici arma cu sângele, nici regi, Cu lanț din tălpi la creștet, prin fier și aspre legi Nu pot să i-o destrame. Nebun s-aruncă dânsa din tot al ei avânt ... dă gândul prin minte ca să fur! Și-n laturi ea s-aruncă gemând, dar brațul dur Al legii nu-i dă liber, și el cu larg înjur O târâie cu sine. De ghimpii gheții crunte picioarele-n alerg Se sfâșie, se taie mai tare și se șterg De nu rămâne carnea pe os. Ei merg ... gol, ca pe o luncă. Și-n ger, cât a fost noaptea, ea fuge prin ogradă, Nebună fuge, zbiară ș-aleargă prin zăpadă, Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea... ... Și-ntre fete tinerele Ca și luna printre stele, Și e una chiar sub soare, Cine cată-n ochi-i moare, Ochi izvoare de lumine, Cu mâni albe, lungi și fine Și cu degetele trase, Subțirele, de crăiasă, Și buzele subțirele De-mi zâmbea-ntristat cu ele. Au mai știu povestitorii Ce sunt, oare, zburătorii? Vin din rumenirea serii Și din fundul sfânt al mării, Vin din ploaia cea cu soare Și din dor de fată mare. Iară umbra norilor, Calea zburătorilor, Căci îi vede Cine-i crede, Le năzare La oricare L-a ... face nor de ploaie Care cade în șiroaie Și burează-așa de lin Prin perdelele de in; Și-n fereastră, ca-ntr-un prag. Se arată nalt și drag, Cu păr lung de aur moale Și cu ochii plini de jale. Trestia l-încununează, Hainele îi scânteiază, Haine lungi și străvezii, Pare-un mort cu ochii vii. Astfel iese zburători Și din umbră, și din nori, Și din lanuri, și din luncă, Și din stea ce se aruncă, Și din ... un oblon Ca să trec fără de zvon, Că de noapte îmi e teamă; Toate umbrele mă cheamă, Tricolici mă prigonesc, Iar babele mă vrăjesc Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea ... Și-ntre fete tinerele Ca și luna printre stele, Și e una chiar sub soare, Cine cată-n ochi-i moare, Ochi izvoare de lumine, Cu mâni albe, lungi și fine Și cu degetele trase, Subțirele, de crăiasă, Și buzele subțirele De-mi zâmbea-ntristat cu ele. Au mai știu povestitorii Ce sunt, oare, zburătorii? Vin din rumenirea serii Și din fundul sfânt al mării, Vin din ploaia cea cu soare Și din dor de fată mare. Iară umbra norilor, Calea zburătorilor, Căci îi vede Cine-i crede, Le năzare La oricare L-a ... face nor de ploaie Care cade în șiroaie Și burează-așa de lin Prin perdelele de in; Și-n fereastră, ca-ntr-un prag. Se arată nalt și drag, Cu păr lung de aur moale Și cu ochii plini de jale. Trestia l-încununează, Hainele îi scânteiază, Haine lungi și străvezii, Pare-un mort cu ochii vii. Astfel iese zburători Și din umbră, și din nori, Și din lanuri, și din luncă, Și din stea ce se aruncă, Și din ... un oblon Ca să trec fără de zvon, Că de noapte îmi e teamă; Toate umbrele mă cheamă, Tricolici mă prigonesc, Iar babele mă vrăjesc ... suflet a atins De s-a-ntunecat deodat-a ta privire râzătoare. O femeie din mulțime a-nălțat cu nepăsare Ochiul ei cel trist și rece, fața-i jun-adânc pălită, Una din acele ființe, cu adânc dispreț privită Din pierzarea ei ș-aruncă ochiul bolnav, negru, mare. Fără de nici o speranță curge viața-i otrăvită De eternă remușcare, de ... o rază de virtute, Nici un sâmbure d-iubire. Lăcomiei cei astute Unei mame desfrânate victimă căzu... Sărmana! Da, da! De trei ori sărmana, căci cu toat-a ei cădere Fără de măsură-n lume... și cu toată desperarea Fără de măsură-n suflet... ea e bună... ochiu-i are Pentru orice neferice lacrimi, milă și durere. Ea de toți disprețuită, e ...  el zise  chipul tău Madona, unde? Doar în fruntea mea?... Frumoasă ea era și cu uimire S-apropie el de dânsa... un copil. Cu dinadinsul El i-oferă-a lui iubire... Rece ea privi la dânsul Deși se topea-n dorirea-i sufletul de fericire. Sunt căzută ... mine Ș-aș avea dreptate-acuma în prăpastia-mi de-a trage Pe orce om...Pe cei ce urăsc, da!...Dar ăst cap ... ... ți de cumnat Chiar pe cruce s-a jurat Să te dea la turci legat Pentru-o palmă ce mi-ai dat Când cu el m-am cununat!" ,,Să n-ai grijă, soro dragă, Că cu mine nu-i de șagă. De mine care se leagă, Sângele-n trup i se-ncheagă." III Iată că se-nainta Și pe prag se arăta Cel cumnat jurat, hain Ce venea de la Măcin. ,,Aferim, frate Ghemiș, [9] Bine făcuși că veniși, Amândoi să veselim Ca frați buni ... din val în val Pân' sosea la cela mal! ↑ În poveștile poporale există o ființă fantastică ce se numește Statul-Palmă-Barbă-Cot , adică cu statul nalt de o palmă și cu barba lungă de un cot. El trăiește sub pământ și umblă călare pe un iepure șchiop. Ghemiș, mare cât un ghem, o fi negreșit rudă ... și-i răspunde totdeauna: Bucuroși! ↑ Aferim , turcește, sinonim de bravo . ↑ Cuvânt turcesc care însemnează fabricant de arme. ↑ Adică dă năvală în casă cu grămada. Buluc e un cuvânt turcesc care s-a pripășit în țară de când cu ... ... îi curge la picioare... Un melc își taie drumul prin grădină De-a dreptul, ca un tanc de gelatină, Amenințând albine și furnici Cu patru tunuri mici. Tăcerea își adună trupul sferic Într-un boboc de nalbă. O muscă trece prin lumina albă, Ca o scânteie de-ntuneric, Un ... lasă Pe vârful unui spin. Și florile se-nalță-ntr-un picior Să-l poată contempla mai bine. Cum doarme-n pragul clipei care vine, Cu Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CU PRAGURIRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru CU PRAGURI. ... de sus al caselor unde îl vor mînca. 8 Carnea s`o mănînce chiar în noaptea aceea, friptă la foc; și anume s`o mănînce cu azimi și cu verdețuri amare. 9 Să nu -l mîncați crud sau fiert în apă; ci să fie fript la foc: atît capul, cît și picioarele și măruntaiele ... ziceau: ,,Altfel, toți vom pieri.`` 34 Poporul și -a luat plămădeala (coca), înainte de a se dospi. Și-au învelit postăvile cu plămădeala în haine, și le-au pus pe umeri. 35 Copiii lui Israel au făcut ce spusese Moise, și au cerut Egiptenilor vase de argint ... șase sute de mii de oameni cari mergeau pe jos, afară de copii. 38 O mulțime de oameni de tot soiul s`au suit împreună cu ei; aveau și turme însemnate de oi și boi. 39 Cu plămădeala, pe care o luaseră din Egipt și care nu se dospise încă, au făcut turte fără aluat; căci fuseseră izgoniți de Egipteni, fără să ... lui Moise și lui Aaron: ,,Iată porunca privitoare la Paște: niciun străin să nu mănînce din ele. 44 Să tai împrejur pe orice rob cumpărat ... ... cele de trebuință pentru găteală și hrană, i -a dat șapte slujnice alese din casa împăratului, și a pus -o împreună cu slujnicile ei în cea mai bună încăpere din casa femeilor. 10 Estera nu și -a făcut cunoscut nici poporul, nici nașterea, căci Mardoheu ... 11 Și în fiecare zi Mardoheu se ducea și venea înaintea curții casei femeilor, ca să afle cum îi merge Esterei și ce se face cu ea. 12 Fiecare fată se ducea la rîndul ei la împăratul Ahașveroș, după ce timp de douăsprezece luni împlinea ce era poruncit femeilor. În timpul ... miresme de mirozne femeiești. 13 Așa se ducea fiecare fată la împărat. Și, cînd trecea din casa femeilor în casa împăratului, o lăsau să ia cu ea tot ce voia. 14 Se ducea seara; și a doua zi dimineața trecea în a doua casă a femeilor ... făcut -o împărăteasă în locul Vastii. 18 Împăratul a dat un mare ospăț tuturor domnitorilor și slujitorilor lui, un ospăț în cinstea Esterei. Cu prilejul acesta a ușurat sarcinile ținuturilor, și a împărțit daruri ... ... grabă știința de cît aurul scump. 11 Căci înțelepciunea prețuiește mai mult de cît mărgăritarele, și nici un lucru de preț nu se poate asemui cu ea. 12 Eu, Înțelepciunea, am ca locuință mintea, și pot născoci cele mai chibzuite planuri. 13 Frica de Domnul este urîrea răului; trufia și mîndria ... porunci drepte. 16 Prin mine cîrmuiesc dregătorii, și mai marii, toți judecătorii pămîntului. 17 Eu iubesc pe ceice mă iubesc, și cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc. 18 Cu mine este bogăția și slava, avuțiile trainice și dreptatea. 19 Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, și venitul meu întrece argintul ... din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul. 24 Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape; 25 am fost născută înainte de întărirea munților, înainte de a fi dealurile, 26 cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile ... eram de față; cînd a tras o zare pe fața adîncului, 28 cînd a pironit norii sus, și cînd au țîșnit cu ... |
||