|
|
||
|
Vezi și:SPRE,
FACE
... Mai multe din DEX...
CU SCOPUL SĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CU SCOPUL SĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 129 pentru CU SCOPUL SĂ. Andrei Mureșanu - Simpatie la Viena ... Andrei Mureşanu - Simpatie la Viena Simpatie la Viena de Andrei Mureșanu Spune-mi, mamă, ce să fie, Ce mă trage-așa cumplit, Cât abea aștept să vie, Ceasul care e menit, Ca să-mi treacă pe-nainte În pas bine regulat Cavalerul cel cuminte De ostași încunjurat. Ah, mamă, sunt vulnerată D-o săgeată care-n veac Va ... aflu răcoare Ceas bun, sau minut nu văd. Ce te prinde dar mirare, Măiculiță, când mă vezi, Că mă scol de la mâncare Numai ca să mă așez Vizavi cu-a lui ședere Ochii mei în ochii lui, Să-l descriu după plăcere, Când altă scăpare nu-i. De mă duc la promenadă, Ochii-mi zboară-n sus și-n jos, La surori fac ... care-l doresc. Bate ora, una, două, Bate, c-încă n-a sosit; Bate două peste nouă Aud marșul, a venit! Să ... nori neturburat; E crimă, se retrage, e silă, se ferește, E negură,-o străbate, e nor, îl împărțește Și iesă nepătat. Frumos e omul, Doamne, cu inimia curată Cu floarea conștiinței de crime nepătată, Sincer, nefățărit; Conspire lumea toată, răzbată-l orice soarte, Închidă-l să nu vază lumină pân' la moarte, Și iată-l neclintit! Arunce-l în deșerturi lipsite d-orice floare, Pe unde nu s-arată nici om ... Vârtutea-i va fi scutul ș-azilul de scăpare, Întocma ca și cedrul, cu umbra sa cea mare, La oameni călători; Frumos e omul, Doamne, cu generozitate, Când iartă pe tiranul ce-apasă p-al său frate, Cu scop d-a-l subjuga; Și-n loc să răsplătească, cum cere pofta-n lume, Dușmana lui lucrare, îi cruță negrul nume, Voind a-l îndrepta! De ce nu vine, Doamne, a ... Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l ... orânduit să fie totdeauna alături de cei credincioși și ortodocși, până la săvârșirea veacului, conform acelei hotărâri evanghelice: Și iată eu (Matei, cap 28) sunt cu voi (zice) în toate zilele până la sfârșitul veacului, deoarece fără ajutorul lui Dumnezeu nimic nu se poate realiza, precum ne-o certifică însuși Domnul ... și ortodocși cât privește adevărul dar nenumărați și ignoranți, poate chiar modești, care însă se scandalizau de pe urma unor dogme grecești, ca de pildă, să spunem, norocul și ursita și mai ales în legătură cu menirea calvinistă și atee, ca și în legătură cu alte câteva chestiuni necesare, a vrut să-l pună la osteneală pe preaînțeleptul, preaînvățatul și pe preacinstitul mare logofăt al marii biserici a lui Hristos, pe chir Ioan Cariofil, altădată ... boier, având drept scop folosul din aceasta, ce urma să rezulte pentru credincioși ca și informarea, el a depus râvnă și grijă multă cu ocazia acestei învățături. Cu acest prilej, el a dizolvat și împrăștiat, cu claritate și concis, flecărelile și inepțiile celor cu păreri opuse, aevea unei pânze de păianjen, iar părerea sfintei noastre biserici și hotărârea ca și judecata adevărului evanghelic, el le-a lămurit ... Ion Luca Caragiale - Guvernul și modificarea art. 7 ... stare politică, pe care nici cei mai geniali și mai îndrăzneți eroi ai trecutului n'ar fi cutezat s'o viseze; ceea ce este important să relevăm sunt părerile acelei foi în privința cestiunii art. 7 mai ales față cu partidul conservator. Astăzi - zice Românul - ni se cere de întreagă Europa ca să ștergem din instituțiile noastre niște restricțiuni legislative, ce sunt cu totul contrarie spiritului tolerant al țărilor celor mai culte. Care va să zică, noi facem parte din țările cele mai culte, și Europa, în interesul nostru numai, pentru întregirea ideilor liberale în sânul Constituțiunii noastre, ne-a ... el provine din restricțiuni exagerate, din aplicațiunea falsificată și răstălmăcită a principielor și a dispozițiunilor liberale. Amânările continue, deviațiunile dela un scop determinat, împleticirile și confuziunea, toate aceste piedice, întrebuințate ca tactică în afacerile statului, au format mai totdeauna bagajul cu care partida conservatoare a intrat în lupte cu cea liberală din țară dela noi. Prin urmare, cei interesați din lăuntru și din afară pentru întregirea ideilor liberale în sânul Constituției noastre, să știe că partida liberală nu pregetă de a feri corpul nostru social de cangrena, ce vor ... Mihai Eminescu - O, stingă-se a vieții... ... n sân Pe altu-n astă lume îl doare mai puțin? O, eu nu cer norocul, dar cer să mă învăț Ca viața-mi preț să aibă și moartea s-aibă preț. Să nu zic despre mine ce omului s-a zis: Că-i visul unei umbre și umbra unui vis. O, Demiurg, solie când nu ... ai scris în stele, De ce mi-ai dat știința nimicniciei mele? De ce-n al vieții mijloc, de gânduri negre-un stol Mă fac să simt în minte și-n inimă un gol? De ce de pe vedere-mi tu vălul ai rărit, Să văd cum că în suflet nu am decât urât? Viața mea comună s-o târâi uniform Și să nu pot de somnul pământului s-adorm? Zadarnică, pustie și fără înțeles Viața-mi nu se leagă de-un rău sau de-un eres. Eu ... am luptă, cu lumea nu mă lupt Pentru-o minciună mare ori mare adevăr. Totuna mi-ar fi mie, căci alta nu mai cer, Decât să fiu în dreapta ori stânga hotărât, S-omor și eu pe altul sau să Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI Acela este numai ferice în viață, Ce știe a petrece în liniște și pace, Și cu puțin ce are se află mulțumit. De cugete deșerte ce tulbură pre mulți Ferit în toată vremea, pășește cu pas sigur Pe calea faptei bune pân-la sfârșitul vieții. Să șed într-o căsuță la moșioara mea, Din care să-mi pot scoate tot ce îmi trebuiește, Să aib-o masă bună, prielnice zăbăvi; Ca un cinstit prieten cu mine potrivit Să depărtez urâtul în prisoselnici ceasuri; Să-mi pot petrece vremea, departe de-orice zgomot, Cu grecii și latinii din timpurile vechi; Să cercetez efectul lucrărilor; să-nvăț A ști și a cunoaște din pildele străine, Ce au urât în ele și ce au de plăcut, În traiul ... Purta o haină sură [3]; iar pre nevasta lui Oricât de slută este Veneră s-o numești; Copiii lui obraznici să zici c-au isteție; Să nu caști când înșiră cuvinte nesărate, Și să numești adese de binefăcător Pre cela de la care vrun bine n-ai văzut. Cu cușma-n mână iarna să umbli după dânsul Să faci că nu bagi seamă a slugilor ocară. Pe lâng-aceste-ți trebui ... Gheorghe Asachi - Cărările și calea dreaptă ... calea dreaptă Cărările și calea dreaptă de Gheorghe Asachi Spre o cale grea și lungă Călători doi s-au unit, Deși ii aveau s-agiungă Scop cu totul diferit. Numa avere să adune Unuia foarte-i plăcea, Pentru-aceasta el de bune Orice mijloace credea. Celalalt, în curăție, Câștig strâmb nu căuta, Fără de fățărnicie Dreptului se ... Ista, deci, cu sigur pas Tot pe drumul drept au tras, Dar șiretul călător, Pintre nobili și popor Trecând, în gândul său zice: Nătărăul las să ție Drumul lung; eu prin potice Voi cârni cu ghibăcie, Că pre astă scurtă cale Deseori am fost găsit Titluri, laude și parale; Uneori le-am și răpit! Fața, vorba, tot le schimbă; Pe ... ba! Ori pe unde el se duce Ceva trebuie s-apuce; Fiind toate de al său plac, Nu ferește nici un lac, Ce înainte ca să poată Păn la brâu în tină-noată, Ș-încărcat cu grea povoară, Deși plin e de ocară, Împroșcat de tot și uns, Așa la scop au agiuns. Însă toți îl defăimau, Cu degetu-l arătau. Omul bun, cu Titu Maiorescu - Câteva aforisme ... și-a pierdut măsura. * Nemărginit îți este dorul: cum vreai să încapă în realitatea mărginită? Totdeauna rămâne un prisos: disperare sau ironie. * Studiul creierilor să înlocuiască știința sufletului? Cine cunoaște mecanismul clavirului poate să ghicească felurimea nemărginită a melodiilor? * Cu drept cuvânt s-a zis licență poetică, și nu licența poetului. Numai cea dintâi este iertată. * Cine are vocațiune? Cel ce în momentul ... câțiva prin împotrivire energică la tot ce dezaprobă, croindu-și viața după a lor individualitate. Toate aceste căi pot duce la țintă numai să fie urmate cu statornicie. A-ți schimba deodată felul, a deveni energic din pasiv ce erai, a te arăta independent din supus ... de valoare și coboară pe cel de rând. Nu în orice noapte se arată stelele, numai în noaptea cea senină. * Unde e o necesitate, trebuie să fie o posibilitate. * Omul trebuie înțeles ca un element de evoluțiune. Să nu ne întrebăm: ce este cineva? Să ne întrebăm: ce devine? Crește, stă sau dă înapoi? * Corabia strătaie marea cu ... Antioh Cantemir - Stigletul și canarul ... grai meșteșugit Sunt chipuri lesnicioase pre om de amăgit; Dar prin așa mijloace Nu-nșeli pre dobitoace Ce nu știu vorbă dulce, nici zâmbet iscusit. Cu un stigleț canarul îmblând după mâncare, Sosi-ntr-un loc, pe care Sta lațuri coperite cu cânepă de-ajuns Ș-un om pândea-n ascuns. Canarul de îndată, Având ispita-n faptă, Căci nu de mult scăpase din temnița vărgată. A ... De ast loc unde lesne putem să ne robim; Acea sămânță bună scop rău în sine are. Nu este nici un om Atât de galantom Să lase pe câmp roduri cu bună cugetare; Haideți în altă parte!.. — Așa! îți vine bine să dai poveți deșarte, Răspunse lui stiglețul. — Cu gușa plină, vrei Și hrana să mi-o iei! Zicând aceste, zboară, la cânepă se lasă, Ciupește două fire, le află prea gustoase; Dar vai! îndată simte c-a lui ... Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... ca trup, ca simțire, ca minte. Așadar, afinitatea dintre doi oameni, ca să fie completă, trebuie să fie din aceste trei puncte de vedere: trebuie să fie afinitate fizică, ca să zic așa, adică fiecăruia dintre cei doi să-i placă celălalt ca fizic, să-i placă fața așa cum este ea, cu gura, nasul, ochii etc., trebuie să fie afinitate de simțire, adică să simtă bucurie și întristare cam în aceleași împrejurări, trebuie să fie afinitate de minte, adică să gândească la fel, să aibă aceleași idealuri, aceleași concepții în diferitele chestii. Această afinitate însă nu trebuie să fie numaidecât completă, ci numai într-atât întru cât sufletele lor să nu se contrazică. Și aceasta cu atât mai mult, cu cât azi este cu neputință să existe un om complet din punct de vedere sufletesc și, prin urmare, există nevoia de a-ți căuta completarea în alt suflet -- în ... complicat, atât de complicat, încât stârnește în om durerea vanității, a sentimentului care provoacă chinurile cele mai mari. Un ,,nefericit în amor" trebuie să aibă un suflet prea distins, ca să nu devină un om cu Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII ... pe un picior Compune două sute de versuri într-un ceas, Mânjind o jumătate de conț pe toată ziua; Ce scrie cum îi vine, fără să-și bată capul Să afle din ce parte afară suflă vânt. Pre mine, însă, soarta cumplit mă osândi Să scriu cu îngrijire, cu trudă și cu număr. Când voi s-apuc condeiul, mă-ntreb întâi pre sine: De nu silit de patimi doresc a fi autor? Nu oare fala ... dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut să fie cu bun-simț Orice voiesc a zice, și versurile mele Să aibă o măsură, stând unde se cuvine; Să nu slăbesc ideea, nici de prisos să-nșir, În sunete deșerte, un grai neînțeles. Iar mai vârtos iau sama să nu jignesc pre nime Cu vrun cuvânt obraznic ieșit din a mea pană, Ca nu defăimând aspru năravul acel rău, Să dezvelesc că însumi sunt rău și pătimaș. Văzut-ați vreodată un chirurg când sânge Sloboade unui bolnav? Cu ce luare-aminte La mâna cea legată tot pipăie cercând Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CU SCOPUL SĂRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru CU SCOPUL SĂ. ... SPRE prep . 1. ( Cu sens local ) În direcția . . . , înspre , către , la . Pornesc spre școală . 2. ( Cu sens temporal ) În apropierea . . . , aproape de . . . , cam la vremea . . . , pe la . . . Spre iarnă . 3. ( Introduce un complement circumstanțial de scop ) În vederea . . . , pentru a . . . , ca să . . . Se duce spre a cerceta personal . 4. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) ( În așa fel ) încât ( să producă , să cauzeze cuiva ceva ) . I - a dăruit o carte spre marea lui bucurie . 5. ( Înv . și reg . ; introduce un complement indirect ) Echivalând cu ... au putut face să se însoare . 3. A obliga , a sili , a constrânge , a pune pe cineva să . . . Nu mă face să plec . 4. A predispune la ceva ; a îndemna . Timpul urât îl face trist . IV. 1. A determina sau a ... îndeplini , a împlini . Și - a făcut datoria . 4. A exercita , a practica o meserie . Face avocatură . 5. ( Cu complementul " semn " ) A atrage cuiva atenția printr - un gest ; a da cuiva să înțeleagă ceva printr - un semn . ( Cu elipsa complementului ) Face din cap că a înțeles . 6. A parcurge , a străbate un drum sau o distanță . A ... a făcut de boală . II. 1. A valora , a prețui ; a costa . Cât fac pantofii ? 2. ( La pers . 3 ; cu valoare impersonală ) A fi vrednic ( de a . . . ) , a merita ( să . . . ) . Scump , dar face ! 3. ( Fam . ; în expr . ) Nu face pentru . . . = a ) nu e potrivit , nu corespunde pentru . . . ; b ) nu e de prestigiul cuiva ... |
||