|
|
||
|
Vezi și:ȘPLINT
... Mai multe din DEX...
CUI DESPICAT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CUI DESPICATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 41 pentru CUI DESPICAT. ... de frâne! Iar de maluri tu izbești Capete moldovenești Și prin rădăcini încurci Bărbi cărunte, bărbi de turci! Spune, Prutule, măi frate, Spune-mi, ale cui păcate? Oliolio! Voinic durut! De când sunt pe lume Prut Ce văzui n-am mai văzut! Cât cuprinzi cu ochii-n zare Numai tunuri, numai ... Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului ... trei colinde, care arată, mai înainte de toate, că colinda, îndeobște, este ceva foarte frumos, ca și toate lucrurile minții moldoveanului nostru basarabean. I Ale cui curți aceste înalte, Domn, Domn! De-s cu cerul asemănate -- Domn, Domn din cer! De sub nouri merg cu tunuri, Pe sub stele cu zăbrele ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar ... vânturați din mână în mână. Când descuie broasca de diamant, sora împăratului împietri de spaimă... în prag se zvârcolea o namilă de balaur și-și despica fălcile cât să înghită un călăreț cu cal cu tot. Limbile lui, ca niște săgeți pârjolite, le azvârlea din beregată și le înfigea pe nările ... Mihai Eminescu - Diamantul Nordului ... Și uită că gânduri și doru-mi te cere. A Nordului mare o piatră ascunde, Lucește ca ziua prin negrele-i unde Și cui o va scoate viața mi-o dărui; Dar vai! nici s-o vadă nu-i soarta oricărui.  O, înger! el zice și glasu-i ... Mihai Eminescu - Diamantul Nordului (Capriccio) ... Și uită că gânduri și doru-mi te cere. A Nordului mare o piatră ascunde, Lucește ca ziua prin negrele-i unde Și cui o va scoate viața mi-o dărui; Dar vai! nici s-o vadă nu-i soarta oricărui.  O, înger! el zice și glasu-i ... ... n sfera lumii noastre dintr-însa asvîrlit. Iar omul, dus nainte d-aceștii steli ivire În templul sfînt, pe Domnul de mult acum cînta Căci cui el după îngeri a vrut a sa mărire Ș-a sale fapte nalte mai mult a-și ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a V ... dă spăimântare! Noi să fugim! Și-încătro? Dar' unde? Și pentru ce? Sau doară dă frică? Care să teme să poate-ascunde: Iacă codrul!... Dară cui voinică Încă-în sânișor inima bate, Locului va sta pănă când poate. Iar' de-au vrut vodă să-ș facă-izbândă Asupra toatei țigănești laie ... vă bate Ș-armele cu neauzită-ocară Pe turci au rădicat toată ordia Voastră!-acum dar ian' ieșiți afară S-alĂ©gem a cui e voinicia! Care n-a ieși este-un calic, Iepure fricos ș-om de nimic. [6] Și pentrucă-au cutezat să poarte Armele ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Susana ... — Cine vrea de-a leapșea ? — Cine de-a fețele ? — Cine de-a ineluș-învârtecuș p-al cui deșt te-ai pus? — Cine de-a hai la groapa cu furnici care pișcă mari și mici? Asupra acestui stol zburdalnic și ... Mihai Eminescu - Făt-Frumos din lacrimă ... tinere, nici la poveștile bătrâne și glumețe a ostașilor înălbiți în bătălie și nevoi. Se simțea slab, se simțea murind și n-avea cui să lese moștenirea urii lui. Trist se scula din patul împărătesc, de lângă împărăteasa tânără — pat aurit, însă pustiu și nebinecuvântat, — trist mergea ... mijlocul, iar cu cealaltă îi desmierdă încet fruntea și părul și-i șopti: — Ce frumoasă ești tu, ce dragă-mi ești! A cui ești tu, fata mea? — A Mamei-pădurilor, răspunse ea suspinând; mă vei iubi tu acu— ma, când știi a cui ... Ea încunjură cu amândouă brațele ei goale grumazul lui și se uită lung la el, în ochii lui. — Ce-mi pasă a cui ești, zise el, destul că te iubesc. — Dacă mă iubești, să fugim atuncea, zise ea lipindu-se mai tare de pieptul lui; dacă te ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Trubadurul Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Trubadurul Trubadurul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Prieteni din liceu, sfârșeam anul al doilea de facultate. Ceata noastră era un amestec de la Drept, de la Științe și de la Litere. Unii, trecând examenele de Drept, urmau cursurile de la Științele fizice; alții, distingându-se la Matematici, răsfoiau tomurile lui Mourlon, ca să susție, cu mai multă învierșunare, că Dreptul nu este o știință. "Trubadurul" - cum îl porecliserăm noi - trecuse examenele de latinește și de grecește. Dezgustat de literatura veche, aruncând pe Leopardi supt cuvânt că prea e trist, purta în buzunarul unei haine măslinii poeziile lui Giusti și urma la anatomie și fiziologie cu o patimă nefirească și cu o scârbă ascunsă. De cum începea luna lui mai, pentru noi încetau cursurile academice. De la rontul al doilea înainte, ogoarele se întind verzi, îmbrăcate în orz aspru, trifoi creț și ovăz orbotat cu grăunțe cari se clatină pe firișoare la fitece adiere. Ne-ar fi fost peste poate să mai ascultăm acțiunea pauliană, sărurile cuprului, funcțiile ficatului și perechile de pârghii. Ne înțelegeam instinctiv. O pornire vagă, ne prevestea, dis-de-dimineață, călătorie. Soarele cald de pe cerul limpede, bâzâitul albinelor și tolăneala cățeilor de supt ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IV Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a IV Sfinții din raiu să gată să-ajute Muntenilor; Florescul mai spune De-a lui Vlad biruințe făcute. Curtea măiastră, prin o minune, Piere ca dracul de crucea sfântă. Lui Parpangel rău cărțile-i cântă. O, fericite veacuri trecute, Când să mai pogorea câteodată Pe pământ oamenilor să-ajute Sfinții, ori ca pe cei răi să bată Sau pe credincioși să mângăiască La scârba și nevoia lumească. Acum pare că ceriul de lume Ș-au uitat cu tot, nice mai bagă Samă de-oameni, lăsând să-i sugrume Nevoile-întru viața-întreagă. Îngeri nice-în vis acu s-arată Să ne-învețe vro taină ciudată. [1] Cu-adevărat! eu altă pricină N-aflu, făr' că sau nice-o credință Noi avem acum sau pre putință Iar' a bătrânilor socotință Răzăma purure-în lucruri sfinte, Ceriul având în inimă și minte. Ori de unde-aceasta să purceadă, Destul că pe vremea lui Vlad încă, Sfinții oblicind atâta pradă Ce făcea turcii-în creștini ș-adâncă Răutate, pe pământ veniră Și multe suflete mântuiră. Aceasta nu numai că să zice, Ci s-au scris și la cronica vechie Carea- ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUI DESPICATRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru CUI DESPICAT. ... ȘPLINT , șplinturi , s . n . Piesă de metal de forma unui cui despicat în două brațe egale , care servește ca element de fixare a două piese ori ca element de blocare sau de siguranță a ... |
||