|
|
||
|
DA O MÎNA DE AJUTOR - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DA O MÎNA DE AJUTORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru DA O MÎNA DE AJUTOR. Nicolae Filimon - O cantatriță de uliță ... erau acelea cînd se vedea silită a-și reclama salariul său în modul cel mai umilitor, adică cerînd cu talerul; cîtă umilire pentru o femeie jună și belă a se vedea silită de asprimea soartei ca să-și cîștige meziile de existență în modul acesta! — Nu am monede mici, îi zicea unii. — Îmi veți da altădată, răspundea ea cu o voce plină de dulceață. Iar acelora ce depuneau cîte ceva pe taler, le adresa cîte un grazie plin de recunoștință și cu o manieră cît se poate de delicată. Mă veți întreba poate care era darul ce-i dăruiam? Vă mărturisesc că oferta mea, care în primele zile era neînsemnătoare, creștea în proporțiune ... ea se făcea că nu mă înțelege. Mergînd din ce în ce mai departe în pasiunea mea, îi declarai, nu însă fără oarecare sfială, că o iubesc; de astă dată ea îmi zise că mă înțelege foarte bine dar nu putea face nimic pentru pasiunea mea; îi repetai de mai multe ori protestațiile mele de amor, dar toate fură în darn. Astfel mă văzui silit să alerg la un ajutor, Dimitrie Anghel - Două glasuri ... lesne să mor. Cu fața în sus, pîndind întîiele licăriri ale stelelor, așteptam niclintit clipa din urmă și, nu știu cum, simțeam chiar un fel de voluptate, știind că nimeni nu se va apleca pe agonia mea și că voi muri liniștit, cu ochii mari deschiși spre zarea de lună ce începea să rumenească cerul. Dar, în liniștea aceea nesfîrșită și întunecată, deodată un glas de durere chemă după ajutor. O plîngere lungă urcă, se tîrî în aerul adormit, se apropia de mine, trecu mai departe, negăsind parcă ce căuta și tăcu din nou ca și cum n-ar fi fost decît o părere. Înfiorat, mai întîi am crezut că poate-i ecoul propriului meu glas, al propriei mele chemări după ajutor ce-mi scăpase fără să-mi dau seama ; dar glasul celui ce poate sta să moară ca și mine, înfricoșat de singurimea ce-l împresura, reîncepu iarăși mai sfîșietor, mai îndurerat și mai plin de spaima morții ! Împăcarea ce-o simțeam cu o minută mai înainte în fața necunoscutului, în care stam să intru, pieri. Și-acum cînd auzisem un glas omenesc, o durere ce era soră cu a mea, nu mai voiam să mor și aș ... Dimitrie Anghel - Cucuveaua Cucuveaua de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. O tăcere nețărmurită, ca și cum tot cuprinsul ar fi fost vătuit de zăpadă, împrejmuia căsuța din fundul curții în care stam într-o noapte de toamnă. Pe cerul nemăsurat de nalt, luna, ca obosită de a fi urmat mereu aceeași cale, se avânta ca un balon pierdut, voind să urce parcă dincolo de raza ochilor noștri pămînteni și să nu-și mai poarte melancolia rotundului de gheață deasupra acelorași priveliști. Ca un praf de marmură, bruma argintie coperea streșinile, grajdurile de lîngă poartă, sclipea pe vîrfurile spinilor de pe garduri și se risipea pretutindeni, jucîndu-și fosforescențele în lumină. Singur cum eram, după ce citisem pînă în tîrziu, subt lampă, și ascultasem ce ... din cele două ființe adăpostite subt același acoperămînt trebuia să treacă printr-o primejdie de moarte. Și, împins de un gînd, atunci chemat ca de o putere misterioasă, ascultînd ca de o poruncă, am uitat că moartea mă pîndea poate după ușă, am împins- Constantin Negruzzi - Alexandru Lăpușneanu ... mea nu se va mînji în sîngele tău; te voi cruța, căci îmi ești trebuitor, ca să mă ușurezi de blăstemurile norodului. Sînt alți trîntori de care trebuie curățit stupul. Moțoc îi sărută mîna, asemenea cînelui care, în loc să mușce, linge mîna care-l bate. El era mulțămit de făgăduința ce cîștigase; știa că Alexandru-vodă a să aibă nevoie de un intrigant precum el. Deputații erau porunciți de Tomșa, ca neputînd înturna pre Lăpușneanul din cale, să-și urmeze drumul la Constantinopol, unde, prin jalobe și dare de bani, să mijlocească mazilia lui. Dar văzînd că el venea cu însuși învoirea Porții; pe de alta, sfiindu-se a se întoarce fără nici o ispravă la Tomșa cerură voie să rămîie a-l întovărăși. Acesta era planul lui Moțoc ca să se poată lipi de Lăpușneanul. Voia li se dete. Ai să dai samă, doamnă!… Tomșa, nesimțindu-se în stare a se împotrivi, fugise în Valahia și ... gingașa Ruxandra ajunsesă a fi parte biruitorului. Cînd intră în sală, ea era îmbrăcată cu toată pompa cuvenită unii soții, fiice și surori de domn. Peste zobonul [5] de stofă aurită, purta un benișel de ... poate i să pare. Supușii și alții, carii întrebase, Că îi șade bine îl încredințase. Căci cine-ndrăznește la unul mai mare Să-i spuie de față cusurul ce-l are? Tot pe acea vreme ș-în acea cetate Era ș-o cocoană gheboasă în spate, Ce o amăgise lingăii să crează Că ea e în lume cea dintîie rază, Cu poezii, versuri o încorunase Ș-a se ținea zînă o înfumurase. Aceasta se duse la craiul odată, Cu alt oarecine avînd judecată, Și văzînd că craiul hatîr ei nu-i face Să vorbească-n parte ... vorbă îl împunse, Dar deocamdată nimic nu răspunse. Ea însă părîndu-i că nu auzise Între alte vorbe iară îi mai zise. Craiul și aceasta o-nghiți cu noduri, Ea nu-nceta însă de a-i da iar bolduri Și mai zise iarăși: — Ce ciudat îmi pare! N-am mai văzut încă astfel de nas mare! Se înăspri craiul și zise: — Cocoană! Știi că ești cu totul ciudată persoană! Ce îmi tot spui mie că-mi e nasul ... ce fel. Și el rosti de să plăti. Povestea ăluia: Zile înșirate, fire încurcate, Pînză rău țesută și vreme pierdută S- ... Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala ... este numai că doctrinele acestei societăți tind foarte mult la degradare și materialism. Ca să ajungă cineva la gradul de perfect slujnicar, cată, mai întîi de toate, să facă amor cu slujnicele, să suspine neîncetat pentru dînsele și să sufere de multe ori asprimea gerului, ploaia și alte calamități, ca să poată conversa o jumătate de oră cu prea iubita sa slujnică în budoarul ei cel parfumat cu estract de ceapă sau usturoi. Slujnicarii se recrutează mai totdauna dintre gentilomii de mahala și mai cu seamă din mahalalele: Cuibul cu barza, Popa Chițul și Biserica lui Tîrcă… Caracteristica slujnicarului nu este anevoie de făcut. El este totdauna un june de la douăzeci și doi pînă la douăzeci și cinci de anișori, bine făcut, bine îmbrăcat, frizat și înmănușat întocmai ca un lion de Paris. Acest lux ar face pe oamenii fără experiență să-l ia drept fiul unui proprietar bogat sau de moștenitor al vreunui unchi din repertoriul teatrului comic francez; lucrurile însă merg cu totul altfel și vă încredințez cu mîna pe conștiință că vestmintele după dînsul sînt făcute pe datorie; căci felul acesta de gentilomi nu au altă stare decît leafa, și această mizerabilă leafă nu are miraculosul dar Nicolae Filimon - Mateo Cipriani ... V și prezenta pe marele bărbat în anii copilăriii sale, păzind porcii pe văile de la Tivoli [3] , dupe cum zice tradițiunea; iar pe marginea de jos era scris cu mîna sentința următoare: „chi dura, vince“, adică „cine vrea poate“ sau prin persistență ambițiosul ajunge la scopul propus. Aceasta fu de ajuns ca să gonească din inima mea religioasele impresiuni de mai nainte. Privii mai cu luare-aminte pe călugări și văzui că acești oameni nu erau deloc aceia ce cu o oră mai nainte păreau că sunt; ei semănau a fi o adunătură de galerieni. Vizitarăm refectoriul tocmai pe timpul cînd se puneau la masă cuvioșii anacoreți și aceasta ne procură plăcerea de a vedea pe lucrătorii viei Domnului mîncînd. Bucatele, în adevăr, erau prea puțin hrănitoare; ele se compuneau din o supă de boabe de mazăre cu brînză de Parma, salată de fasole verde cu oțet și untdelemn de Luca, ouă fierte și poame; vinul însă nu lipsea după masa robilor lui Dumnezeu. Ceea ce mi se păru foarte bizar era disciplina cu care ... sugeau sîngele Domnului. Deodată vedeai o sută de drepte puind ... Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist ... Burghezia a supus satul stăpînirii orașului. Ea a creat orașe enorme, a făcut să crească considerabil populația orășenească fașă de cea sătească, smulgînd astfel o parte însemnată a populației din idioția vieții de la țară. Tot așa cum a adus satul într-o stare de dependență față de raș, ea a făcut dependente țările barbare și semibarbare de cele civilizate, popoarele de țărani de popoarele de burghezi, Orientul de Occident. Burghezia suprimă din ce în ce mai mult fărîmițarea mijloacelor de producție, a proprietății și a populației. Ea a aglomerat populația, a centralizat mijloacele de producție și a concentrat proprietatea în mîini puține. Urmarea inevitabilă a acestor schimbări a fost centralizarea politică. Provincii independente ... avînd interese, legi, guverne și vămi diferite, au fost înglobate într-o singură națiune, cu un singur guvern, o singură lege, un singur interes național de clasă, o singură frontieră vamală. Burghezia a creat, în cursul dominației ei de clasă, care datează abia de Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti ... inima și înalță spiritul; dar tocmai cînd mă aflam plutind cu barca imaginațiunei pe oceanul acestui frumos ideal, auzii pe conductor strigînd cu vocea sa de stentore: Stazione Bergamo! Siamo arrivati a Bergamo! Mai întîi simții o mare părere de rău văzîndu-mă deșteptat atît de brusc din acele poetice visări, dar curiozitatea ce aveam de a vedea orașul Bergamo, patria celebrului căpitan Coleoni, care salvă armata Republicei Venețiane de o totală distrucțiune în rezbelul cu duca de Milano [1] , și mai cu seamă plăcerea ce era să simț ascultînd opera Mosè in Egitto de Rossini, cîntată de artiști eminenți, făcu să dispară întristarea de care eram coprins. Sării din vagon întocmai ca o căprioară și ordonai să-mi transporte bagagiul la ospelul Bella Italia, căci îmi plăcuse foarte mult acest titlu, deși eram încredințat că ospelul nu o ... unor coline și se oprește într-o frumoasă cîmpie, formînd cu chipul acesta orașul vechi și nou, înconjurat de toate părțile cu grădini și vile de o frumusețe încîntătoare. Clădirile orașului Bergamo sunt mai toate de ... Constantin Negruzzi - Negru pe alb ... târg a fost odată rezidință domnească; acum însă nici o urmă de antichitate în el nu se mai vede, decât numai o biserică făcută de Ștefan Marele; pe urmă ajunse a fi capitalie de ținut, iar acum nici aceea nu este. Târgul-Frumos de ce merge, se face urât. Nu departe de aici, sunt apele minerale de Strungă, de însemnător folos la felurite boale; ele sunt însă neîngrijite. Pătimașul nu numai că nu găsește îndemânările trebuitoare, dar e nevoit să-și facă și casă ... pănă la gazdă, căci prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, suntem în risc să ne prăvălim, și să ne rupem gâtul. Politia Romanului întemeiată de romani și numită Praetoria Augusta și mai apoi Forum Romanorum , este catedră episcopală și capitală de ținut. Biserica episcopiei nu se deosebește prin altă decât prin o clopotniță de mulți ani începută și tot nesfârșită. Nimic mai frumos decât situația acestui târg pe un vesel podiș îmbrățoșat de Siret și Moldova, și nimic mai urât și mai trist decât casele lui. Un lanț de dughene le lemn, mucede de Rezultate din Biblie pentru DA O MÎNA DE AJUTORRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru DA O MÎNA DE AJUTOR. Plingerile lui Ieremia Capitol 1 ... cerbi cari nu găsesc pășune, și merg fără putere înaintea celui ce -i gonește. 7 În zilele necazului și ticăloșiei lui, Ierusalimul își aduce aminte de toate bunătățile de cari a avut parte din zilele străbune; cînd a căzut poporul lui în mîna asupritorului, nimeni nu i -a venit în ajutor, iar vrăjmașii se uitau la el și rîdeau de prăbușirea lui. 8 Greu de păcătuit Ierusalimul! De aceea a ajuns de scîrbă. Toți cei ce -l prețuiau îl disprețuiesc acum, văzîndu -i goliciunea, și el însuș se întoarce în altă parte și oftează. 9 Necurăția sta ... Tot poporul lui caută pîne suspinînd; și-au dat lucrurile scumpe pe hrană, numai ca să-și țină viața. ,,Uită-Te, Doamne, și privește cît de înjosit sînt!`` 12 O! voi, cari treceți pe lîngă mine, priviți și vedeți dacă este vre o durere ca durerea mea, ca durerea cu care m`a lovit Domnul în ziua mîniei Lui aprinse! 13 Mi -a asvîrlit ... arde; mi -a întins un laț supt picioare, și m`a dat înapoi. M`a lovit cu pustiire și o lîncezeală ... ... Psalmii Capitol 121 Psalmii 120 Psalmii Capitol 121 1 (O cîntare a treptelor.) Îmi ridic ochii spre munți... De unde-mi va veni ajutorul? 2 Ajutorul îmi vine dela Domnul, care a făcut cerurile și pămîntul. 3 Da, El nu va îngădui să ți se clatine piciorul; Cel ce te păzește, nu va dormita. 4 Iată că nu dormitează, nici nu doarme Cel ... este umbra ta pe mîna ta cea dreaptă. 6 De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea. 7 Domnul te va păzi de orice rău, îți va păzi sufletul. 8 Domnul te va păzi la plecare și la venire, de ... au străpuns, sufletul meu le suge otrava, și groază Domnului bagă fiori în mine! 5 Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeață? Mugește boul cînd are de mîncare? 6 Poți mînca ce -i fără gust și fără sare? Are vreun gust albușul unui ou? 7 Orice lucru de care aș vrea să nu m`ating, acela -i hrana mea, fie cît de grețoasă ea! 8 O, de mi s`ar asculta dorința, și de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea! 9 De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Și mîna și să mă prăpădească! 10 Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleșește: că niciodată n`am călcat poruncile ... Sfînt. 11 La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aștept, cînd sfîrșitul se știe? 12 Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă? 13 Nu sînt eu lipsit de ajutor, și n`a fugit mîntuirea de mine? 14 Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăsește frica de ... ... Psalmii Capitol 80 Psalmii 79 Psalmii Capitol 80 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat ca și ,,Crinii mărturiei``. Un psalm al lui Asaf.) Ia aminte, Păstorul lui Israel, Tu, care povățuiești pe Iosif ca pe o turmă! Arată-Te în strălucirea Ta, Tu, care șezi pe heruvimi! 2 Trezește-Ți puterea, înaintea lui Efraim, Beniamin și Manase, și vino în ajutorul ... strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați! 4 Doamne, Dumnezeul oștirilor, pînă cînd Te vei mînia, cu toată rugăciunea poporului Tău? 5 Îi hrănești cu o pîne de lacrămi, și -i adăpi cu lacrămi din plin. 6 Ne faci să fim mărul de ceartă al vecinilor noștri, și vrăjmașii noștri rîd de noi între ei. 7 Ridică-ne, Dumnezeul oștirilor! Fă să strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați! 8 Tu ai adus o vie din Egipt, ai izgonit neamuri, și ai sădit -o. 9 Ai făcut loc înaintea ei: și ea a dat rădăcini și a umplut țara. 10 Munții erau acoperiți de umbra ei, și ramurile ei erau ca niște cedri ai lui Dumnezeu. 11 Își întindea mlădițele pînă la mare, și lăstarii pînă la Rîu. 12 ... ... leul, năpîrca și șarpele sburător, își duc ei bogățiile în spinarea măgarilor, și vistieriile pe cocoașa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos. 7 Căci ajutorul Egiptului nu este decît deșertăciune și nimic; de aceea eu numesc lucrul acesta: ,,zarvă fără nici o ispravă.`` 8 ,,Du-te acum-zice Domnul-de scrie aceste lucruri înaintea lor pe o tăbliță, și sapă-le într`o carte, ca să rămînă pînă în ziua de apoi, ca mărturie pe vecie și în veci de veci. 9 Scrie că: ,Poporul acesta este un popor răzvrătit, niște copii mincinoși, niște copii cari nu vor să asculte Legea Domnului, 10 cari zic ... la dreapta sau la stînga. 22 Veți socoti ca spurcate argintul care vă acopere idolii și aurul cu care sînt poleite chipurile turnate. Ca pe o necurăție le vei arunca, și le vei zice: ,Afară cu voi de aici!` 23 Atunci El va da ploaie peste sămînța pe care o vei pune în pămînt, și pînea, pe care o va da pămîntul, va fi gustoasă și hrănitoare; în acelaș timp, turmele tale vor paște în pășuni întinse. 24 Boii și măgarii, cari ară pămîntul, vor mînca ... ... n`a deschis ciocul, ca să ciripească. - 15 ,Se fălește oare securea împotriva celui ce se slujește de ea?` ,Sau se mîndrește ferestrăul față de cel ce -l mînuiește?` ,Ca și cum nuiaua ar mișca pe cel ce o ridică, parcă toiagul ar ridica pe cel ce nu este de lemn!`` 16 De aceea Domnul, Dumnezeul oștirilor, va trimete ofilirea prin războinicii lui cei voinici; și între aleșii lui va izbucni un pîrjol, ca pîrjolul unui foc. 17 ... se va întoarce, căci nimicirea este hotărîtă, făcînd să se reverse dreptatea. 23 Și nimicirea aceasta, care a fost hotărîtă, Domnul, Dumnezeul oștirilor, o va aduce la îndeplinire în toată țara. 24 Totuș, așa vorbește Domnul, Dumnezeul oștirilor: ,,Poporul Meu, care locuiește în Sion, nu te teme de Asirian; da, el te lovește cu nuiaua, și își ridică toiagul asupra ta, cum făceau Egiptenii. 25 Dar, peste puțină vreme, pedeapsa va înceta, și mînia Mea ... la fugă. 30 ,,Ridică-ți glasul, fiica Galimului!`` ,,Ia seama, Lais!`` ,,Vai de tine, Anatot!`` 31 Madmena se împrăștie, locuitorii din Ghebim fug. 32 Încă o zi de ... ... căci a fost prea sălbatică! Îi voi împărți în Iacov, Și -i voi risipi în Israel. 8 Iudo, tu vei primi laudele fraților tăi; Mîna ta va apuca de ceafă pe vrăjmașii tăi. Fiii tatălui tău se vor închina pînă la pămînt înaintea ta. 9 Iuda este un pui de leu. Tu te-ai întors dela măcel, fiule! Iuda își pleacă genunchii, se culcă întocmai ca un leu, Ca o leoaică: cine -l va scula? 10 Toiagul de domnie nu se va depărta din Iuda, Nici toiagul de cîrmuire dintre picioarele lui, Pînă va veni Șilo, Și de El vor asculta popoarele. 11 El își leagă măgarul de viță, Și de cel mai bun butuc de viță mînzul măgăriței lui; Își spală haina în vin, Și mantaua în sîngele strugurilor. 12 Are ochii roși de vin, Și dinții albi de lapte. 13 Zabulon va locui pe țărmul mărilor, Lîngă limanul corăbiilor, Și hotarul lui se va întinde înspre Sidon. 14 Isahar este un măgar osos ... Și se supune birului. 16 Dan va judeca pe poporul său, Ca una din semințiile lui Israel. 17 Dan va fi un șarpe pe drum, O năpîrcă pe cărare, Mușcînd călcîiele calului, Făcînd să cadă călărețul pe spate. 18 În ajutorul Tău, nădăjduiesc, Doamne! 19 Peste Gad vor ... ... Ta. 71 Este spre binele meu că m`ai smerit, ca să învăț orînduirile Tale. 72 Mai mult prețuiește pentru mine legea gurii Tale, decît o mie de lucruri de aur și de argint. 73 Mîinile Tale m`au făcut, și m`au întocmit; dă-mi pricepere, ca să învăț poruncile Tale! 74 Cei ce se tem de ... Eu sînt robul tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc învățăturile Tale. 126 Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta. 127 De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult de cît aurul, da, mai mult decît aurul curat: 128 De aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, și urăsc orice cale a minciunii. 129 Învățăturile Tale sînt minunate: de aceea le păzește sufletul meu. 130 Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate. 131 Deschid gura și oftez, căci sînt lacom după ... și ai milă de mine, după obiceiul Tău față de ceice iubesc Numele Tău! 133 Întărește-mi pașii în Cuvîntul Tău, și nu lăsa nici o nelegiuire să stăpînească peste mine! 134 Izbăvește-mă de |
||