|
|
||
|
Vezi și forma bază: DATORI Vezi și:EXOGEN, GINANDRIE, HEMOGLOBINEMIE, IMPONDERABILITATE, TURGESCENȚĂ, ABAZIE, ADEZIUNE, ADRENALINĂ, AFINITATE, AFLORIMENT ... Mai multe din DEX...DATORIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DATORÍT, -Ă, datoriți, -te, adj. 1. (Despre o sumă de bani sau un bun) Care trebuie plătit, restituit cuiva. ** Cuvenit. 2. Provenit din sau de la..., cauzat, pricinuit de... ** (Cu valoare de prepoziție, în forma datorită) Mulțumită, grație; din cauza, din pricina. [Var.: datorát, -ă adj.] - V. datori.Sursa : DEX '98 DATORÍT adj. v. cuvenit.Sursa : sinonime datorít/datorát adj. m., pl. datoríți/datoráți; f. sg. datorítă/datorátă, pl. datoríte/datoráteSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DATORITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 87 pentru DATORIT. Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX Ion Luca Caragiale - Literatura şi artele române în a doua jumătate a secolului XIX Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX de Ion Luca Caragiale Încercare critică Cuprins 1 PREFAȚA 2 INTRODUCȚIE 3 Capitolul I - POEZIA - ROMANUL - NOVELA - DRAMA - CRITICA LITERARĂ 4 Capitolul II - PICTURA - SCULPTURA - ARHITECTURA 5 Capitolul III - MUZICA – TEATRUL 6 CONCLUZIE ȘI ENTUZIASM PREFAȚA Ramurile de activitate publică ale unei societăți se pot compara cu deosebitele organe de viață ale unui individ. De exemplu, economia și comerțul se pot compara cu organele de hrană, cu stomacul; armata - cu puterea musculară, cu pumnii șcl. Literatura frumoasă și artele se pot compara cu obrazul, cu acea parte dindărătul căreia stă mecanismul superior, aparatul gândirii. Precum un individ nu se prezintă într-o societate decât cu fruntea-nainte, iar nu cu burta sau altfel, asemenea o societate umană se prezintă în fața lumii întregi cu organele sale intelectuale, cu gândirea sa, a cărei expresie întreagă sunt literatura frumoasă și artele. Acestea sunt niște puteri menite să trăiască mai departe chiar decât societatea care le-a produs, ca și amintirea unei frumoase și ... Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... Ion Luca Caragiale - Nevoile obştii şi aşa numitele "Casa Noastră"... Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... de Ion Luca Caragiale Scriitorul acestor rânduri își dă bine seama, că n'are dreptul a se amesteca în afacerile interne ale Statului ungar. Fiind supus străin și lăcuind afară din teritoriul acestui stat, scapă, față cu legile respective de orice răspundere; dar cine scapă de răspundere în materie de presă, nu poate avea multă trecere în fața cititorului - afară, se 'nțelege, de cazul unui talent excepțional, ceeace trebue să mărturisim că nu e cazul nostru. Considerând RomânulÅ¥, ca organ al obștii cetățenilor ungari de limbă românească, ne vom mărgini a-i da, după modestele noastre, tot concursul; întru cât va fi vorba de cultura aceștei obști, de al cărei progres nu ne 'ndoim, că sunt doritori nu numai toți românii, ci și toți maghiarii chibzuiți; căci regatul Ungariei, ca Stat de primă ordine astăzi în Europa, trebue să fie el mai întâi gelos de prosperitatea generală a popoarelor sale. Noi, supușii regatului român știm bine, că Statul nostru are tot interesul să se razeme pe o putere centrală considerabilă, și mai știm cât de mult ... Ion Luca Caragiale - Leac de criză Ion Luca Caragiale - Leac de criză Leac de criză de Ion Luca Caragiale Cu cât se accentuează criza aceasta economică și finanțiară, care ne bântuie de atâta vreme fără s-avem speranță a scăpa așa de curând, cu atât mi se lămurește mai bine amintirea lucrurilor de, pe vremea războiului din urmă ruso-româno-turc. N-am pretenția să pricep economia politică și, prin urmare, nu voi căuta să fac vreo paralelă între starea actuală economică și starea în care se afla țara noastră până în ajunul marelui război. Știu însă că lumea toată se plângea tot așa de amar ca și astăzi de lipsa banilor pe piață. O sumă de negustori mari scrâșneau, văzându-și apropiata cădere; iar cât despre negustorii mici, aceia erau mai leșinați decât muștele apucate pe neașteptate de o toamnă aspră și timpurie d-abia își mai trăgeau sufletul. Când ajunsese criza în toiul ei și lumea era cuprinsă de ultima deznădejde, iată că se declară războiul. M-am dus la un prieten, băcan mare, la poziție principală în Podul Mogoșoaii; îl știam la marginea prăpastiei: faliment sigur în negoț și casele, care erau proprietatea nevestii, ipotecate cu vârf. — Ai auzit? ... Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale) Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale) Scrisoare de Ion Luca Caragiale Domniilor-lor Domnilor redactori ai ziarelor din Bucuresti Iubite confrate, De două luni de zile am înalta onoare de a fi numit director general al teatrelor în locul onor. d-lui C.I. Stăncescu, demisionat în urma unei inspecțiuni finanțiare, care a găsit casa teatrului într-o stare foarte neregulată. Numirea mea a făcut obiectul multor comentarii, unele simpatice, altele ostile, în deosebite cercuri. Nu ar fi nimic de zis în această privință; fiecare e liber să judece un lucru așa cum îl taie capul și cum îl îndeamnă inima. Dar se întrebau unii: care sunt titlurile acestui om tânăr și de naștere obscură pentru a ocupa un loc pe care îl ocupaseră niște bărbați așa de venerabili și de nume ilustru, ca domnii Ion Ghica, Gr. C. Cantacuzino și C.I. Stăncescu? La această întrebare, care încă din când în când se mai face prin unele locuri, răspund: Întîi: Având de mult — pe când a fi junimist nu era așa de neprimejdios lucru ca acuma — fericirea să fiu admis în societatea literară “Junimeaâ€�, m-am făcut cunoscut ... Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu Către Ioan Bianu de Alexei Mateevici 10/IV 1913, Kiev Stimate domnule, La scrisoarea colegului Berechet adaug rândurile mele personale. Sunt român din Basarabia, „studențesc“ la Academie de la 1910, când am absolvit Seminarul din Chișinău. Mă aflu în anul al III-lea, în ajunul tezei de licență (pe rusește, „candidăție“). Din copilărie am avut multă dragoste pentru poporul părinților mei, ignorat de stăpânii săi de astăzi și de știința lor oficială chiar până la tăgăduirea existenței sale etnice și până la confundarea lui ba cu tătarii ba cu țiganii. M-a atras totdeauna [cu] o putere deosebită folclorul românilor noștri, datinile, poveștile strămoșești, frumoasele legende și cântece poporane... Am și scris câte ceva prin ediții rusești și românești din Basarabia (ziarul „Basarabia“ din 1906—1907). Dar nevoia cea mare mi-a fost că n-am avut cărți trebuincioase spre călăuză. Am fost cu totul izolat de literatura folcloristică din Regat, de bogatele culegeri ale părintelui Marian, de cercetările adânci ale dlor Șăineanu, A. și O. Densusianu și alții, dintre care și acum multe le cunosc mai mult pe nume. Îmi aduc ... Cincinat Pavelescu - Sonet (Pavelescu, 2) Cincinat Pavelescu - Sonet (Pavelescu, 2) Sonet de Cincinat Pavelescu Ești tânără, frumoasă și cuminte, Ești idealul dornic al soției, Căminul tău e raiul căsniciei Dar oare fericirea ta nu minte? Nu simți ades robia datoriei Cum greu ți-apasă inima și minte? N-ai dat tot traiul tău de mai-nainte P-o clipă din vârtejul nebuniei? Parfumul cald al serilor te-mbată, Și inima-ți ce-abia știa să bată În ritmul sărutării datorite, Deodată se deșteaptă și învie... Te-apleci în vântul tainicei ispite, Și-ai vrea să fii amantă, nu Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi O amintire despre Verdi de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , II, 52, 12 oct. 1913, p. 411. Sunt puțini fericiți, cărora soarta le îngăduie să intre, fiind vii încă, în Panteonul nemurirei. Gloria are capriciile ei și cheamă, făgăduitoare ca o femeie, surîde vicleană, momește și pierde pe cei mai mulți, pe cei ce n-au fost destul de stăruitori și n-au știut să prindă ceasul potrivit ca să și-o însușească. Ea aprinde însă licăriri de luceafăr în ochii celor aleși și transfigurează pe cei ce s-au lăsat sărutați de ea. Între fericiții aceștia a fost și Giuseppe Verdi, și fiind dat că acum se serbează centenarul lui, voi adăoga și eu o amintire personală. Eram la Roma, prin 1892, mi se pare, și mă reîntorceam spre casa mea din Lațiul vechi, într-o seară tîrziu. Pe străzi, afișe mari colorate, anunțau reprezentația lui Falstaff , ultima operă a bătrînului maestru. Cum o lume neobișnuită forfotea pretutindeni la acea oră și glasuri vesele urcau, m-am apropiat de un grup și am întrebat cărei întîmplări se datorește mișcarea aceasta spontană și am aflat că lumea aștepta venirea ... Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast Prinosul unui iconoclast de Dimitrie Anghel Cuvîntare ținută la Galați, la dezvălirea monumentului lui Eminescu. A te urca pe un soclu înseamnă a înstăpîni un fragment de univers de unde alungi viața ; înseamnă a pedepsi o marmură să ia o formă ce n-o mulțumește poate ; înseamnă a adăoga o umbră mai mult pe pămînt, o umbră care de cele mai multe ori nu e decît umbra unei umbre. Cugetare de iconoclast, veți zice, și nu veți fi departe de adevăr. Dar cine și-a plimbat ca mine reveriile prin grădinile, piețele și parcurile noastre, căutînd o rimă sau o imagine, a trebuit să gîndească așa. De pretutindeni, de la roata oricărei răscruci și din afundul oricărei cărări, un om de piatră sau de bronz și-a întins brațele acoperindu-mi orizontul. O armată de piedestaluri baricadează trecutul; un norod de anonimi îmbrăcați în redingote, ori în fracuri impecabile, sfidează ; o pleiadă de morți, a căror pleoapă trebuie închisă pentru a doua oară, privește cu încredere viitorul... Forma aceasta nouă de idolatrie a mers ... Ion Creangă - Acul şi barosul Acul și barosul de Ion Creangă Povestire publicată prima oară în Învățătorul copiilor... , ed. a III-a, Iași, 1874 Acul: — Moșule, de ce ești zurbagiu? Te sfădești necontenit cu soră-ta nicovala, țipați și faceți larmă, de-mi țiuie urechile. Eu lucrez toată ziua, și nime nu-mi aude gura. — Iaca, mă!... da de unde-ai ieșit, Pâcală? — De unde-am ieșit, de unde n-am ieșit, eu îți spun că nu faci bine ceea ce faci. — Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decât găina. Măi băiete, trebuie să știi că din sfădălia noastră ai ieșit; ș-apoi tu ni cauți pricină? — Mă rog, iertați-mă! că dacă n-ar fi fost focul, foile, pleafura și omul care să vă facă să vă deie nume, ați fi rămas mult și bine în fundul pământului, ruginite ca vai de voi. — Măsură-ți vorbele, băiete! Auzi, soră nicovală, cum ne râde acușorul? — Aud, dar n-am gură să-i răspund; și văd, dar trebuie să rabd. — Vorba ceea, soro: "Șede hârbu-n cale și râde de oale". Măi pușchiule! ... Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters Concertele simfonice Peters de Ion Luca Caragiale În Epoca , 1869, 4 decembrie, p. 2, la rubrica „Litere-Artă-ȘtiinÈ›ăâ€�, cu semnătura: Ion . În Opere , III, 1932, la Addenda , p.231. Duminica viitoare începe în sata Ateneului o serie de concerte simfonice sub direcÈ›ia cunoscutului È™ef de orchestră d.Peters. Ne putem recomanda îndestul publicului amator de muzică bună aceste producÈ›iuni artistice. La Peters e vădit că interesul succesului artistic domneÈ™te, iar nu succesul intereselor materiale. Peters e înainte de toate un artist în adevăratul sens al cuvîntului, un artist conÈ™tiincios, capabil È™i pasionat de arta lui. El începe modest È™i fără multă reclamă, È™i nu mă îndoiesc că va găsi ceea ce caută — aprobarea amatorilor inteligenÈ›i. Iată, avem, prin urmare, la BucureÈ™ti, două orchestre pentru concerte simfonice: Una Peters È™i alta Wachmann. Asta e bine. DeÈ™i, în mare parte, compuse de aceleaÈ™i elemente, cele două orchestre se vor deosebi, în producÈ›iile lor, prin gustul de alegere a repertoriului È™i mai ales prin modul de interpretare. Fără îndoială, concertele d-lui Wachmann au lăsat ... Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoși calde Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoşi calde Ultimele gogoși calde de Ion Luca Caragiale Ultimele gogoși calde [I] (Serviciul telegrafic particular) Țarigrad, marți, Ședința Parlamentului. - Deputatul Gianabet interpelează pe ministrul de resbel, în privința bombelor cu cari se bombardează orașele românești. Interpelatorul întreabă, dacă ministrul știe pentru ce ghiulelele nu bat la țintă și nu fac explozie, spre rușinea lui Abdul-Kerim. Ministrul răspunde: ioc ! Dupe răspunsul ministrului, Parlamentul votează o moțiune de sictir ministerului, formulată de interpelator. Anasini-Zavrac, capul centrului drept, este chemat a forma noul cabinet. Vidin, marți seara. Materialul de artilerie din cetate a tras reveneală. Bombardarea cetății a început. Ghiulelele din Calafat fac stricăciuni mari. Lui Hogea din Vidin, o ghiulea i-a luat ceașca cu cafea din mână tocmai când o aducea la gură. Unui cadiu, o altă ghiulea i-a spart luleaua ciubucului. Pe ulițele Vidinului au rămas multe perechi de papuci fără stăpân. De trei zile câinii din cetate urlă a pustiu. Agenția Havas a trimis din București către ziarele din străinătate următoarea depeșe: Toate silințele guvernului român, de a opri ca teritoriul său să devie ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DATORITRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru DATORIT. Genesa Capitol 12 Genesa 11 Genesa Capitol 12 1 Domnul zisese lui Avram: ,,Ieși din țara ta, din rudenia ta, și din casa tatălui tău, și vino în țara pe care ți -o voi arăta. 2 Voi face din tine un neam mare, și te voi binecuvînta; îți voi face un nume mare, și vei fi o binecuvîntare. 3 Voi binecuvînta pe ceice te vor binecuvînta, și voi blestema pe cei ce te vor blestema; și toate familiile pămîntului vor fi binecuvîntate în tine. 4 Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, și a plecat și Lot împreună cu el. Avram avea șaptezeci și cinci de ani, cînd a ieșit din Haran. 5 Avram a luat pe Sarai, nevastă-sa, și pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile, pe cari le strînseseră și cu toate slugile pe cari le cîștigaseră în Haran. Au plecat în țara Canaan, și au ajuns în țara Canaan. 6 Avram a străbătut țara pînă la locul numit Sihem, pînă la stejarul lui More. Cananiții erau atunci în țară. 7 Domnul S`a arătat lui Avram, și i -a ... Habacuc Capitol 1 Naum 3 Habacuc Capitol 1 1 Proorocia descoperită proorocului Habacuc. 2 Pînă cînd voi striga către Tine, Doamne, fără s`Asculți? Pînă cînd mă voi tîngui Ție, fără să dai ajutor? 3 Pentru ce mă lași să văd nelegiuirea, și Te uiți la nedreptate? Asuprirea și sîlnicia se fac supt ochii mei, se nasc certuri, și se stîrnește gîlceavă. 4 Deaceea legea este fără putere, și dreptatea nu se vede, căci cel rău biruiește pe cel neprihănit, de aceea se fac judecăți nedrepte. - 5 Aruncați-vă ochii printre neamuri, și priviți, uimiți-vă, și îngroziți-vă! Căci în zilele voastre voi face o lucrare, pe care n`ați crede -o dacă v`ar povesti -o cineva! 6 Iată, voi ridica pe Haldei, popor turbat și iute, care străbate întinderi mari de țări, ca să pună mîna pe locuințe cari nu sînt ale lui. 7 El este grozav și înfricoșat; numai din el însuș îi iese dreptul și mărirea lui. 8 Caii lui sînt mai iuți decît leoparzii, mai sprinteni decît lupii de seară, și călăreții lui înaintează în galop de departe, sboară ca vulturul care se repede asupra prăzii. 9 Tot poporul acesta vine numai ca ... Romani Capitol 11 Romani 10 Romani Capitol 11 1 Întreb dar: ,A lepădat Dumnezeu pe poporul Său?` Nicidecum! Căci și eu sînt Israelit, din sămînța lui Avraam, din seminția lui Beniamin. 2 Dumnezeu n`a lepădat pe poporul Său, pe care l -a cunoscut mai dinainte. Nu știți ce zice Scriptura, în locul unde vorbește despre Ilie? Cum se plînge el lui Dumnezeu împotriva lui Israel, cînd zice: 3 ,,Doamne, pe proorocii Tăi i-au omorît, altarele Tale le-au surpat; am rămas eu singur, și caută să-mi ia viața?`` 4 Dar ce -i răspunde Dumnezeu? ,,Mi-am păstrat șapte mii de bărbați, cari nu și-au plecat genunchiul înaintea lui Baal.`` 5 Tot așa, și în vremea de față, este o rămășiță datorită unei alegeri, prin har. 6 Și dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altmintrelea, harul n`ar mai fi har. Și dacă este prin fapte, nu mai este prin har; altmintrelea, fapta n`ar mai fi faptă. 7 Deci, ce urmează? Că Israel n`a căpătat ce căuta, iar rămășița aleasă a căpătat; pe cînd ceilalți au fost împietriți, 8 după ... 1 Corinteni Capitol 12 1 Corinteni 11 1 Corinteni Capitol 12 1 În ce privește darurile duhovnicești, fraților, nu voiesc să fiți în necunoștință. 2 Cînd erați păgîni, știți că vă duceați la idolii cei muți, după cum erați călăuziți. 3 De aceea vă spun că nimeni, dacă vorbește prin Duhul lui Dumnezeu, nu zice: ,,Isus să fie anatema!`` Și nimeni nu poate zice: ,,Isus este Domnul``, decît prin Duhul Sfînt. 4 Sînt felurite daruri, dar este acelaș Duh; 5 sînt felurite slujbe, dar este acelaș Domn; 6 sînt felurite lucrări, dar este acelaș Dumnezeu, care lucrează totul în toți. 7 Și fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora. 8 De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înțelepciune; altuia, să vorbească despre cunoștință, datorită aceluiaș Duh; 9 altuia credința, prin acelaș Duh; altuia, darul tămăduirilor, prin acelaș Duh; 10 altuia, puterea să facă minuni; altuia, proorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; și altuia, tîlmăcirea limbilor. 11 Dar toate aceste lucruri le face unul și acelaș Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voiește. 12 Căci, după cum trupul este unul și are multe mădulare, și după cum toate mădularele trupului, măcar că ... Filimon Capitol 1 Tit 3 Filimon Capitol 1 1 Pavel, întemnițat al lui Isus Hristos, și fratele Timotei, către prea iubitul Filimon, tovarășul nostru de lucru, 2 către sora Apfia și către Arhip, tovarășul nostru de luptă, și către Biserica din casa ta: 3 Har și pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, și dela Domnul Isus Hristos! 4 Mulțămesc totdeauna Dumnezeului meu, oride cîte ori îmi aduc aminte de tine în rugăciunile mele, 5 pentrucă am auzit despre credința pe care o ai în Domnul Isus și dragostea față de toți sfinții. 6 Îl rog ca această părtășie a ta la credință să se arate prin fapte, cari să dea la iveală tot binele ce se face între noi în Hristos. 7 În adevăr, am avut o mare bucurie și mîngîiere, pentru dragostea ta, fiindcă, frate, inimile sfinților au fost înviorate prin tine. 8 De aceea, măcar că am toată slobozenia în Hristos să-ți poruncesc ce trebuie să faci, 9 vreau mai de grabă să-ți fac o rugăminte în numele dragostei, eu, așa cum sînt, bătrînul Pavel; iar acum întemnițat pentru Hristos Isus. 10 Te rog pentru copilul meu, pe care l-am născut în lanțurile ... Ezechiel Capitol 16 Ezechiel 15 Ezechiel Capitol 16 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, arată Ierusalimului urîciunile lui! 3 Și spune -i: ,,Așa vorbește Domnul Dumnezeu, către cetatea Ierusalimului: ,,Prin obîrșia și nașterea ta ești din țara Cananiților; tatăl tău era Amorit, și mama ta Hetită. 4 La naștere, în ziua cînd te-ai născut, buricul nu ți s`a tăiat, n`ai fost scăldată în apă, ca să fii curățită, nici n`ai fost frecată cu sare, și nici n`ai fost înfășată în scutece. 5 Ochiul nimănui nu s`a îndurat de tine, ca să-ți facă măcar unul din aceste lucruri, din milă pentru tine; ci ai fost aruncată pe cîmp, așa de scîrbă le era de tine, în ziua nașterii tale. 6 Atunci Eu am trecut pe lîngă tine, te-am văzut tăvălită în sîngele tău, și am zis: ,,Trăiește chiar și în sîngele tău!`` Da, ți-am zis: ,,Trăiește chiar și în sîngele tău!`` 7 Te-am înmulțit cu zecile de mii,, ca iarba de pe cîmp. Și ai crescut, te-ai făcut mare, ai ajuns de o frumuseță desăvîrșită; ți s`au rotunjit ... Luca Capitol 1 Marcu 16 Luca Capitol 1 1 Fiindcă mulți s`au apucat să alcătuiască o istorisire amănunțită despre lucrurile cari s`au petrecut printre noi, 2 după cum ni le-au încredințat ceice le-au văzut cu ochii lor dela început, și au ajuns slujitori ai cuvîntului, 3 am găsit și eu cu cale, prea alesule Teofile, după ce am făcut cercetări cu deamăruntul asupra tuturor acestor lucruri dela obîrșia lor, să ți le scriu în șir unele după altele, 4 ca să poți cunoaște astfel temeinicia învățăturilor, pe cari le-ai primit prin viu grai. 5 În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot, numit Zaharia, din ceata lui Abia. Nevasta lui era din fetele lui Aaron, și se chema Elisaveta. 6 Amîndoi erau neprihăniți înaintea lui Dumnezeu, și păzeau fără pată toate poruncile și toate rînduielile Domnului. 7 N`aveau copii, pentrucă Elisaveta era stearpă; și amîndoi erau înaintați în vîrstă. 8 Dar, pe cînd slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rîndul cetei lui, 9 după obiceiul preoției, a ieșit la sorți să intre să tămîieze în Templul Domnului. 10 În ceasul tămîierii, toată mulțimea norodului se ruga afară. 11 Atunci un ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DATORITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 185 pentru DATORIT. EXOGÉN , - Ă , exogeni , - e , adj . 1. ( Med . ) Care se formează , se dezvoltă la exterior ; care se datorește unor cauze din afara organismului . 2. ( Despre procese geologice ) Care rezultă , care se datorește unor cauze din afara pământului și în special energiei solare captate de GINANDRÍE s . f . 1. ( Med . ) Masculinizare a femeii datorită lipsei hormonilor estrogeni și dominației celor androgeni . 2. ( Bot . ) Formă sub care se prezintă , la unele flori , androceul și gineceul ( 3 ) , datorită concreșterii staminelor și pistilului ^ HEMOGLOBINEMÍE s . f . ( Med . ) Prezență a hemoglobinei în sânge datorită distrugerii globulelor roșii ; cantitate de hemoglobină prezentă în sânge datorită distrugerii globulelor IMPONDERABILITÁTE s . f . Caracterul sau starea unui corp a cărui greutate se reduce datorită ieșirii sale din câmpul gravitației terestre sau se anulează datorită intervenției unei forțe de sens TURGESCÉNȚĂ s . f . 1. ( Med . ) Umflare locală a unui țesut , datorită acumulării de lichide . 2. ( Bot . ) Umflare a celulei vegetale , datorită apei care a pătruns în interiorul ABAZÍE s . f . Imposibilitate de a merge , datorită unei tulburări a automatismului actului motor al ADEZIÚNE , adeziuni , s . f . 1. Aderare , atașare ( la ceva ) , solidarizare conștientă ( cu ceva ) . 2. Fig . Atracție între două suprafețe aflate în contact foarte strâns , datorită forțelor intermoleculare , care acționează la distanțe relativ mici . [ Pr . : - zi - ADRENALÍNĂ s . f . Hormon produs de glandele suprarenale sau fabricat pe cale sintetică , utilizat ca medicament datorită proprietăților vasoconstrictoare și stimulatoare ale mușchiului cardiac ; AFINITÁTE , afinități , s . f . 1. Potrivire între oameni sau între manifestările lor , datorită unor înclinații comune . 2. ( Chim . ) Proprietate a două substanțe de a se combina . 3. Proprietate a unui material textil de a se vopsi cu un anumit colorant . 4. ( Jur . ) Legătură de rudenie creată prin căsătorie între unul dintre soți și rudele celuilalt AFLORIMÉNT , aflorimente , s . n . Loc unde apar la suprafața pământului rocile sau mineralele , datorită eroziunii sau descoperirii lor artificiale ; deschidere geologică . - După fr . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||