|
|
||
|
Vezi și:DEȘTEPT,
DELICAT,
APOI,
HAVAN,
BUN,
MIZERIE,
BAZĂ,
DULCE,
OGLINDĂ
... Mai multe din DEX...
DE ACEEA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE ACEEARezultatele 1 - 10 din aproximativ 1274 pentru DE ACEEA. Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... ... Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș ... Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiş De vorbă cu un afiș de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , II, 577, 26 iulie 1910 p. 1. Un afiș uzat, găsit într-o carte, mi-aduce aminte de teatrul vechi și de actorii lui, și mă gîndesc cu ce plăcere mergea lumea la teatru pe vremea aceea, cînd toaleta era de rigoare și cucoanele se găteau ca de bal, ca să vadă și să fie văzute. Era o întrecere între frumoasele de atunci, și pregătirile începeau cu ceasuri înainte. Părul era pus în papiliote de dimineață, fierele de frizat pentru zuluf uri, cari se purtau de-a lungul tîmplelor, stau gata la locul lor. Inelele scumpe, cerceii și brățările erau scoase din bisactele, rochiile încercate și potrivite, și slujnicile ... dormea acum somnul cel din urmă. Mîni grațioase și înmănușate puteau să bată și să cheme, căci mortul ar fi rămas surd la aplauzele atît de iubite într-o vreme. O mască tragică, lipsită de carminul întineritor și de pudra dătătoare de aparențe, care era Madame Lașcu, apăru într-un gang, desenă o siluetă neagră și dispăru. Fața-i era plînsă de adevărate lacrimi, și nu de ... Mihai Eminescu - De-or trece anii... ... Mihai Eminescu - De-or trece anii... De-or trece anii... de Mihai Eminescu De-or trece anii cum trecură, Ea tot mai mult îmi va plăce, Pentru că-n toat-a ei făptură E-un "nu știu ... M-a fermecat cu vro scânteie Din clipa-n care ne văzum? Deși nu e decât femeie, E totuși altfel, "nu știu cum". De-aceea una-mi este mie De ar vorbi, de ar tăce; Dac-al ei glas e armonie, E și-n tăcere-i "nu știu ce". Astfel robit de Artur Stavri - De demult (Artur Stavri) ... Artur Stavri - De demult (Artur Stavri) De demult de Artur Stavri Un sat departe — așa departe - Și-n satu-acela-i vechea casă De-abea zărită-ntr-o frumoasă Livadă cu alei deșarte. Și plânge-o doină de cu sară, De cine știe unde, vagă... N-ajunge pănă-n sat întreagă Și-i jalnică de te omoară... Pe scări îmi par doi tineri stând; — Nu știu de i-am mai întâlnit. El pare-așa neliniștit, Ea-nspre apus, cată plângând... Prin nouri groși de colb, în drum, Cu cânii un copil se bate; — De mi-ar eși în cale poate Cu nu l-ași mai cunoaște-acum... ...Și mama-mi spune-n râs mereu. C-a noastră ... casa-ntre alei, Că tinerii de-atunci sunt iei, Copilu-acel nebun îs ieu. N-o cred și totuși o ascult Spunându-mi sara pe de rost Povești ce poate c-or fi fost Prin alte locuri, de Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații ... Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnaţii De cînd ploaia cu cîrnații de Anton Pann Demult, în vremea uitată, 0 muiere cînd dregea, De bărbatul ajutată, Cele de lipsă-n argea, Săpînd ei din întîmplare La iepe să facă loc, Au dat peste o căldăre Plină cu gălbinet foc. 0 scot d-acolo ... iar fără a se teme Îndată s-a-nfățișat, Căruia-ncepu să-i zică Cu un ton foarte răstit : - Cum tu de n-ai nici o frică Să ții ceea ce-ai găsit? Nu știi că de stăpînire Avem strașnice porunci Pentru așa tăinuire Ca să pedepsim cu munci? De aceea nu ascunde, Ci scoate tot la maidan, C-apoi de nu, vei răspunde În cazne pîn' la un ban. Iar el de aste cuvinte Fără a se-nfricoșa, Cu coraj stînd înainte, Urmează a zice-așa : - Boierule! mie năpaste, Poți să-mi faci ... orice urît, Eu pentru vorbele aste Cu greșală sînt pîrit Că de găseam vro comoară, Era altfel să mă port, Iar eu nu am nici de moară, Umblu Mihai Eminescu - De ce în al meu suflet ... Mihai Eminescu - De ce în al meu suflet De ce în al meu suflet de Mihai Eminescu De ce în al meu suflet De ani eu moartea port, De ce mi-e vorba sacă, De ce mi-e ochiul mort? De Vasile Alecsandri - Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar ... Vasile Alecsandri - Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar de Vasile Alecsandri Dlui l. Alecsandri Iubite frate ! --De 12 ani acum, de când călătoresc prin deosebitele părți ale lumii, tu mă urmărești cu ochii și cu sufletul. Dulcea iubire de frați, care ne leagă împreună, naște în inima ta o grijă tainică asupra soartei mele de călător, soartă expusă la tot soiul de întâmplări, și adeseori de pericole. De aceea preocuparea mea cea mai necontenită este de a-ți scrie din toate colțurile pământului unde mă aflu, pentru ca să-ți dau semn de viață și să te îndemn a fi liniștit în privirea mea, căci este un Dumnezeu priitor pentru călători. Eu acum am sosit la ... englezești; și peste câteva ore plec la Maroc, spre a vizita în grabă coastele Africii, pân-a nu intra în Spania. De vroiești a cunoaște cum am făcut drumul până aici, îți trimit jurnalul meu de călătorie. Adio; ia-ți copilița pe brațe și spune-i că moșul ei are să-i aducă de jucărie pe sultanul de Maroc. ( Gibraltar , 1853) Tovarășul meu de Mihai Eminescu - De ce n-aflăm în împlinirea... ... Mihai Eminescu - De ce n-aflăm în împlinirea... De ce n-aflăm în împlinirea... de Mihai Eminescu De ce n-aflăm în împlinirea dorințelor din astă lume, Acea sublimă fericire ce înainte-i am visat, De ce în cruda voluptate, de ce într-un strălucit nume N-afli nimic  nimic din ceea ce-n astă lume-ai căutat. Bacanta-ți dă corpul de neauă, ochirea desperată, clară. Ce pătrunzând nervii din tine, de voluptate tremuri tu; Sărutul ei poate fi dulce, cu toate-asta, gura-i e-amară, Nu-i dulce gura ce la mie nainte-ți li ... Nu împlinirea cea aievea a celor ce dorești în lume, Numai dorința după ceva e tot ce-i dulce pe pământ; Dorința, iubirea de Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... aceia care au iubit cu ,,amor" o viață-ntreagă. Există o femeie care a iubit așa o viață-ntreagă: e... într-o nuvelă de Maupassant; mai există una: e aceeași, zugrăvită de Maupassant într-unul din volumele sale de voiaj... 7. Amorul -- să-i zicem pe nume: amorul senzual, amorul tuturor vârstelor, afară de cea de 20 ani -- amorul acesta nu apropie sufletește. Pasiunea arzătoare de primitiv, îndoiala nedezlipită de amor, care enervează și ofensează, dorința de a acapara cu totul ființa iubită, transformarea ei în izvor de plăcere, cunoscuta netoleranță a ființei care iubește, gelozia fără motiv, sentimentul de teroare, că ea e ea, că e o ființă de sine stătătoare, asupra gândirii și voinței căreia n-ai nici o putere, toate aceste sentimente care caracterizează cel mai teribil egoism și pe care le ... estetic și moral. Sublimitățile astea clorotice n-ar putea explica tirania și demența lui. El este cu totul altceva. Este faptul fundamental al existenței, voința de a trăi sau, mai bine, de a nu muri (ceea ce, deși pare același lucru, e cu totul altceva). 16. În strigătul de iubire, bărbatul cere femeii ajutor împotriva morții. De Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi ... Ion Luca Caragiale - Varietăţi geografice. De la Zanzibar la Salonic şi înapoi Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi de Ion Luca Caragiale Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 7/19 iunie 1885: „De când d. Xenopol a luat direcția foii supuse, Zanzibarul a devenit o insulă. Nu ... 80 kil. pe 25; cam la 200.000 loc., capitala Zanzibar sau Sawoychel, port pe coasta V, cu aproape 85.000 loc. Clima plăcută, adieri de mare. Mare comerț cu insula Maurice și cu coasta Africei. Consulat francez. Această insulă a fost descoperită în 1503 de către Albuquerque. (Așa încât procopsiții noștri aveau destulă vreme să afle ceva despre fericita insulă — not. red.) ZANZIBAR (Sultanatul de) pe coastele Zanguebarului între regatele Melinda la N și Quiloa la S; își trage numirea de la insula Zanzibar, care se găsește lângă coasta sa. Independent de la 1858. Capitala Zanzibar.»" * De aci polemică geografică la toartă. Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 11/23 iunie: „Toată lumea știe — afară de redactorii Voinței naționale — că nu insula Zanzibarului este în cauză în momentul de față relativ la diferendul iscat între guvernul german și sultanul de Zanzibar. Știrea următoare va convinge — poate ! — pe geografii numitei foi că nu e vorba de Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F ... și sunt deci creștinești. Despre cuvântul Crăciun unii au spus că el este cuvânt păgânesc, alții, că-i creștinesc. Cei ce au zis că vine de la păgâni spun că-i împrumutat de moldovenii noștri de la slavoni, pe când au fost slavonii încă pâgini, și că vine de la numirea dumnezeului slavon Caranun, ce era un dumnezeu rău și, după credirile slavonilor, trimitea oamenilor fel de fel de nenorociri. Alții zic că Crăciun vine din cuvântul slavon kriciati „a țipa“, căci adică porcii tăiați de Crăciun amarnic mai țipă; în vechime acești porci se tăiau de jertfă dumnezeilor păgânești. Cei ce zic că cuvântul Crăciun este rostire creștinească arată că el seamănă cu cuvântul creștin și că este legat de marea sărbătoare creștinească, dar mai departe nu dovedesc nimic. Cum să fie dar? Cine are mai multă dreptate? Firește că cei ce spun că numele ... s-a schimbat dintâi în încărnăciune (precum a fost cu cuvântul rugăciune, din latinescul rogații, rogatio, rogațione, rugăciune; incarnațio, incarnațione, încărnăciune), de unde, pierzându-se în de la început și e de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DE ACEEARezultatele 1 - 10 din aproximativ 340 pentru DE ACEEA. ... Ieremia Capitol 23 Ieremia 22 Ieremia Capitol 23 1 ,,Vai de păstorii cari nimicesc și risipesc turma pășunei mele, zice Domnul.`` 2 ,,De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, împotriva păstorilor cari pasc pe poporul meu: ,Pentrucă Mi-ați risipit oile, le-ați izgonit, și nu v ... în țara lor.` 9 Asupra proorocilor. ,,Inima îmi este zdrobită în mine, toate oasele îmi tremură; sînt ca un om beat, ca un om amețit de vin, din pricina Domnului și din pricina sfintelor Lui cuvinte. 10 Căci țara este plină de preacurvii, și țara se jălește din pricina jurămintelor; cîmpiile pustiei sînt uscate.`` Toată alergătura lor țintește numai la rău, și toată vitejia lor este pentru ... trebuit să spună cuvintele Mele poporului Meu, și să -i întoarcă dela calea lor rea, dela răutatea faptelor lor!`` 23 ,,Sînt Eu numai un Dumnezeu de aproape, zice Domnul, și nu sînt Eu și un Dumnezeu de departe? 24 Poate cineva să stea într`un loc ascuns fără să -l văd Eu? zice Domnul. Nu umplu Eu cerurile și pămîntul? zice Domnul ... și rătăcesc pe poporul Meu, cu minciunile și cu îndrăzneala lor; nu i-am trimes Eu, nu Eu le-am dat poruncă, și nu sînt ... ... depărtate, fie apropiate. 25 Tăria Moabului este frîntă, și brațul lui zdrobit, zice Domnul.`` 26 ,,Îmbătați -l, căci s`a semețit împotriva Domnului! De aceea, prăvălească-se Moabul în vărsătura lui, și să ajungă de rîs și el! 27 N`a fost Israel de rîsul tău? A fost prins el oare printre hoți, de dai din cap, ori de cîte ori vorbești de el? 28 Părăsiți cetățile, și locuiți în stînci, locuitori ai Moabului! Și fiți ca porumbeii, cari își fac cuibul pe marginea peșterilor! 29 Am auzit ... înfumurarea lui, de trufia lui, de semețirea lui, și de inima lui îngîmfată.`` 30 ,,Cunosc, zice Domnul, înfumurarea lui, lăudăroșeniile lui deșarte, și faptele lui de nimic.`` 31 ,,De aceea gem pentru Moab, și mă jălesc pentru tot Moabul; oamenii suspină pentru cei din Chir-Heres. 32 Vie din Sibma, te plîng mai mult ... Pe toate acoperișurile Moabului și în piețe, sînt numai bocete, pentrucă am sfărîmat Moabul ca pe un vas fără preț, zice Domnul.`` 39 ,,Cît este de sfărîmat Moabul! Gemeți! Cît de rușinos întoarce Moabul spatele! Moabul ajunge astfel de rîs și ... Cînd a văzut Lea că nu mai naște, a luat pe roaba sa Zilpa, și a dat -o lui Iacov de nevastă. 10 Zilpa, roaba Leii, a născut lui Iacov un fiu. 11 ,,Cu noroc!`` a zis Lea. De aceea i -a pus numele Gad (Noroc). 12 Zilpa, roaba Leii, a născut un al doilea fiu lui Iacov. 13 ,,Ce ... i -a răspuns: ,,Știi cum ți-am slujit, și cum ți-au propășit vitele cu mine; 30 căci puținul pe care -l aveai înainte de venirea mea, a crescut mult, și Domnul te -a binecuvîntat ori încotro am mers eu. Acum, cînd am să muncesc și ... pe ele, și toți mieii cari erau negri. Le -a dat în mînile fiilor săi. 36 Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el și Iacov; și Iacov păștea celelalte oi ale lui Laban. 37 Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal și de platan; a despoiat de ... ... Dumnezeu: ,Da, pentrucă din toate părțile au voit să vă pustiiască și să vă înghită, ca să ajungeți moștenirea altor neamuri, și pentrucă ați fost de batjocura și de ocara popoarelor, 4 de aceea, munți ai lui Israel, ascultați Cuvîntul Domnului Dumnezeu! Așa vorbește Domnul Dumnezeu munților și dealurilor, rîurilor și văilor, dărîmăturilor pustii și cetăților părăsite, cari ... din toate țările, și vă voi aduce iarăș în țara voastră. 25 Vă voi stropi cu apă curată, și veți fi curățiți; vă voi curăți de toate spurcăciunile voastre și de toți idolii voștri. 26 Vă voi da o inimă nouă, și voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de ... printre neamuri. 31 Atunci vă veți aduce aminte de purtarea voastră cea rea, și de faptele voastre, cari nu erau bune; vă va fi scîrbă de voi înșivă, din pricina nelegiuirilor și urîciunilor voastre. 32 Și toate aceste lucruri nu le fac din pricina voastră, zice Domnul Dumnezeul, să știți! Rușinați ... sădit ce era pustiit. Eu, Domnul, am vorbit, și voi și face.`` 37 Așa vorbește Domnul dumnezeu: ,,Iată în ce privință Mă voi lăsa înduplecat de ... ... Fiul omului, frații tăi, da, frații tăi, cei din robie, și toată casa lui Israel, sînt aceia despre cari zic locuitorii Ierusalimului: ,Ei sînt departe de Domnul, țara ne -a fost dată nouă în stăpînire!...` 16 De aceea spune despre ei: ,Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Dacă -i țin depărtați printre neamuri, dacă i-am risipit în felurite țări, totuș le-am fost ... legile Mele; și ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor. 21 Dar acelora a căror inimă simte plăcere față de idolii și urîciunile lor, le voi întoarce faptele asupra capului lor, zice Domnul Dumnezeu.``` 22 După aceea, heruvimii și-au întins aripile, însoțiți de roți, și slava Dumnezeului lui Israel era sus deasupra lor. 23 Slava Domnului s`a înălțat din mijlocul cetății, și s`a ... mine însă m`a răpit Duhul și m`a dus iarăș, în vedenie, prin Duhul lui Dumnezeu, în Haldea, la prinșii de război. Și astfel vedenia, pe care o avusesem, a pierit de la mine. 25 Apoi am spus prinșilor ... întîmpla pentrucă ei rătăcesc pe poporul Meu, zicînd: ,Pace!` cînd nu este pace. Poporul Meu zidește un zid, și ei îl tencuiesc cu ipsos. 11 De aceea, spune celor ce -l acopăr cu ipsos că se va prăbuși, va veni o ploaie cu vifor, pietrele de grindină vor cădea, și se va deslănțui furtuna. 12 Iată, vi se prăbușește zidul! Și atunci vi se va zice: ,Unde este ipsosul cu care ... lor, și proorocește împotriva lor! 18 Spune: ,Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Vai de cele ce cos perinuțe pentru subsiori, și fac măhrame pentru capetele oamenilor de orice mărime, ca să prindă suflete! Socotiți că veți prinde sufletele poporului Meu, ca să vă păstrați cu viață sufletele voastre? 19 Voi Mă necinstiți ... trebui să moară, și făcînd să trăiască niște suflete cari n`ar trebui să trăiască, înșelînd astfel pe poporul Meu care ascultă minciunile voastre. 20 De aceea așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Iată, am necaz pe perinuțele voastre prin cari prindeți sufletele ca păsările; deaceea vi le voi smulge de la brațe și voi da drumul sufletelor, și anume sufletelor pe cari le prindeți ca păsările! 21 Vă voi rupe măhramele, și voi scoate pe ... ... a descoperit Domnul oștirilor: ,,Hotărît, aceste case multe vor fi pustiite, aceste case mari și frumoase nu vor mai fi locuite. 10 Chiar zece pogoane de vie nu vor da decît un bat, și un omer de sămînță nu va da decît o efă. 11 Vai de cei ce disdedimineață aleargă după băuturi amețitoare, și șed pînă tîrziu noaptea și se înferbîntă de vin! 12 Arfa și alăuta, timpana, flautul și vinul le înveselesc ospețele; dar nu iau seama la lucrarea Domnului, și nu văd lucrul mînilor Lui ... 20 Vai de cei ce numesc răul bine, și binele rău, cari spun că întunerecul este lumină, și lumina întunerec, cari dau amărăciunea în loc de dulceață, și dulceața în loc de amărăciune! 21 Vai de cei ce se socot înțelepți, și se cred pricepuți! 22 Vai de cei tari cînd este vorba de băut vin, și viteji cînd este vorba de amestecat băuturi tari; 23 cari scot cu fața curată pe cel vinovat, pentru mită, și iau drepturile celor nevinovați! 24 De aceea, cum mistuie o limbă de ... ... că -l voi sădi. 10 Dar dacă neamul acesta face ce este rău înaintea Mea, și n`ascultă glasul Meu, atunci Îmi pare rău și de binele, pe care aveam de gînd să i -l fac.`` 11 ,,De aceea, vorbește acum oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului, și zi: ,Așa vorbește Domnul: Iată, pregătesc o nenorocire împotriva voastră, și fac un plan împotriva ... urzim rele împotriva lui Ieremia! Căci doar nu va pieri Legea din lipsă de preoți, nici sfatul din lipsă de înțelepți, nici cuvîntul din lipsă de prooroci. Haidem să -l ucidem cu vorba, și să nu luăm seama la toate vorbirile lui!`` 19 ,,Ascultă-mă, Doamne, și auzi glasul protivnicilor mei ... groapă ca să-mi ia viața. Adu-Ți aminte că am stat înaintea Ta, ca să vorbesc bine pentru ei, și să abat mînia Ta de la ei. 21 De aceea, dă pe copiii lor pradă foametei, și doboară -i cu sabia! Nevestele lor să fie lipsite de copii și să rămînă văduve, și bărbații lor să fie luați de ciumă; tinerii lor să fie uciși de ... ... Amon. Așa vorbește Domnul: ,,N`are Israel fii? Și n`are moștenitori? Atunci pentruce stăpînește Malcom Gadul, și locuiește poporul lui în cetățile lui? 2 De aceea, iată că vin zile, zice Domnul, cînd voi face să răsune strigătul de război împotriva Rabei copiilor lui Amon. Ea va ajunge un morman de dărîmături, și satele sale vor fi arse de foc. Atunci Israel va izgoni, pe cei ce -l izgoniseră, zice Domnul.`` 3 ,,Gemi, Hesbonule, căci Ai este pustiit! Strigați, fiicele Rabei, îmbrăcați-vă cu ... groaza, îl apucă neliniștea și durerile, ca pe o femeie în durerile nașterii. - 25 ,,Ah! cum nu este cruțată cetatea slăvită, cetatea bucuriei mele!`` - 26 ,,De aceea tinerii ei vor cădea pe ulițe, și toți bărbații ei de război vor pieri în ziua aceea, zice domnul oștirilor.`` 27 ,,Voi pune foc zidurilor Damascului, și va mistui casele împărătești din ben-Hadad.`` 28 Asupra ... aduce nenorociri peste ei, mînia Mea aprinsă, zice Domnul, și -i voi urmări cu sabia, pînă ce îi voi nimici.` 38 Îmi voi așeza scaunul de domnie în Elam, și -i voi nimici împăratul și căpeteniile, zice Domnul.`` 39 ,,Dar în zilele de apoi voi aduce înapoi pe prinșii ... în locul acesta, despre mamele cari -i vor naște, și despre tații lor cari le vor da naștere în țara aceasta: 4 vor muri doborîți de boala rea. Nimeni nu -i va plînge, nici nu -i va îngropa, ci vor fi ca un gunoi pe pămînt; vor pieri de sabie și de foamete; și trupurile lor moarte vor sluji ca hrană păsărilor cerului și fiarelor pămîntului.`` 5 ,,Căci așa vorbește Domnul: ,Să nu intri în nici o ... s`au închinat înaintea lor; iar pe Mine M`au părăsit, și n`au păzit Legea Mea! 12 Și voi ați făcut și mai rău de cît părinții voștri; căci iată că fiecare umblați după pornirile inimii voastre rele, și nu m`ascultați. 13 De aceeea, vă voi muta din țara aceasta într`o țară, pe care n`ați cunoscut -o, nici voi, nici părinții voștri; și acolo, veți sluji ... 17 Căci ochii Mei sînt cu luare aminte la toate căile lor; ele nu sînt ascunse înaintea Feții Mele, și nelegiuirea lor nu este ascunsă de privirile Mele. 18 De aceea le voi răsplăti mai întîi îndoit nelegiuirea și păcatul lor, pentrucă Mi-au spurcat țara, pentrucă Mi-au umplut moștenirea cu trupurile moarte ale ... Domnului ca jertfe de mulțămire. 6 Preotul să le stropească sîngele pe altarul Domnului, la ușa cortului întîlnirii; și să ardă grăsimea, care va fi de un miros plăcut Domnului. 7 Să nu-și mai aducă jertfele lor la idolii cu cari curvesc. Aceasta va fi o lege vecinică pentru ei ... urmașii lor. 8 Să le spui dar: Dacă un om din casa lui Israel sau dintre străinii cari locuiesc în mijlocul lor, aduce o ardere de tot sau vreo altă jertfă, 9 și n`o aduce la ușa cortului întîlnirii, ca s`o aducă jertfă Domnului, omul acela să fie nimicit ... nimici din mijlocul poporului său. 11 Căci viața trupului este în sînge. Vi l-am dat ca să -l puneți pe altar, ca să slujească de ispășire pentru sufletele noastre, căci prin viața din el face sîngele ispășire. 12 De aceea am zis copiilor lui Israel: ,Nimeni dintre voi să nu mănînce sînge, și nici străinul care locuiește în mijlocul vostru să nu mănînce sînge ... se mănîncă, să -i verse sîngele și să -l acopere cu țărînă. 14 Căci viața oricărui trup stă în sîngele lui, care este în el. ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE ACEEARezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru DE ACEEA. DEȘTÉPT , DEȘTEÁPTĂ , deștepți , deștepte , adj . 1. Care nu doarme ; treaz . 2. ( Adesea substantivat ) Care înțelege cu ușurință și exact ceea ce citește , aude , vede ; ager la minte , ... 1. ( Despre ființe și lucruri , cu privire la forma , la aspectul lor ) Fin , gingaș , subțirel , grațios ; p . ext . fragil ; ( despre ființe ) plăpând , șubred , slăbuț . 2. De calitate bună ( în ceea ce privește finețea materialului și a execuției ) . 3. ( Despre oameni și despre manifestările lor ; adesea adverbial ) Plin de atenție , de grijă ; lipsit de asprime , de brutalitate , prevenitor . 4. ( Despre probleme , situații etc . ) Care cere mare băgare de ... APÓI adv . 1. După aceea , pe urmă . A venit apoi la mine . 2. ( De obicei precedat de conjuncții ; adesea cu valoare de ... HAVÁN , - Ă , havani , - e , adj . , s . f . 1. Adj . De culoare maro deschis ( ca aceea a tutunului ) . 2. S . f . Țigară de foi fabricată din tutun de calitate superioară , provenit din Cuba ; p . gener . țigară de foi . 3. S . f . Plută de mare alcătuită din trunchiuri de brad dispuse în forma unei țigări de ... adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu alții ; binevoitor . 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale ; corect , cuviincios ; frumos , milos . 3. ( Despre copii ) Cuminte , ascultător , îndatoritor ; care are grijă de părinți . 4. Caracteristic omului mulțumit , vesel , bine dispus . II. Adj . 1. Care face sau prinde bine ; plăcut , satisfăcător , agreabil . 2. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Gustos ... bine menirea . 2. ( Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor ) Care funcționează bine . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Care nu este uzat ; p . ext . nou , de sărbătoare . 4. De calitate superioară ; p . ext . de preț , scump , nou . 5. ( Despre bani ) Care are putere de circulație . IV. Adj . Înzestrat , talentat , priceput ; p . ext . dibaci , abil , iscusit . V. Adj . 1. Folositor , util ; avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor de ... p . ext . mai mult decât . . . , și mai bine . 3. ( În expr . ) Într - o bună zi ( sau dimineață ) = cândva , odată ; pe neașteptate . VII. Adj . ( Despre legături de rudenie ) De sânge , adevărat . Tată bun . VIII. S . m . și f . ( Înv . și pop . ) Bunic , bunică . IX. S . n . 1. Ceea ce este util sau necesar societății ... ... MIZÉRIE , mizerii , s . f . 1. Stare de extremă sărăcie , situație nenorocită , vrednică de plâns . - Loc . adj . De ... BÁZĂ , baze , s . f . I. 1. Parte care susține un corp , o clădire sau un element de construcție ; temei , temelie . 2. Fig . Ceea ce formează temeiul a ceva , elementul fundamental , esențial . 3. ( De obicei urmat de determinarea " economică " ) Totalitatea relațiilor de producție într - o etapă determinată a dezvoltării sociale . 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni , de materiale etc . , care servește ca punct de plecare pentru o anumită activitate . Bază de aprovizionare . Bază de recepție . Bază de atac . 5. ( În sintagma ) Baza craniului = partea craniului care închide cutia craniană înspre ceafă . II. Corp chimic alcătuit dintr - un atom metalic legat cu unul ... hârtia roșie de turnesol , are gust leșietic și , în combinație cu un acid , formează o sare . III. 1. Distanță între difuzoarele ( externe ) ale unui sistem de redare stereofonică . 2. ( Electron . ) Electrod corespunzător zonei cuprinse între cele două joncțiuni ale unui tranzistor . 3. ( Electron . ; în sintagma ) Bază de timp = unitate funcțională a unor aparate electronice , care generează impulsuri la intervale de ... n . A. Adj . I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului . 2. ( Despre lapte ) Proaspăt ; nefermentat . 3. ( Despre fructe ) Care este produs de un pom fructifer altoit , având gustul dulce ( A I 1 ) . 4. ( Despre apă ) De râu , de izvor , de fântână . II. Fig . 1. Frumos , drăguț , gingaș . Zâmbet dulce . 2. ( Despre somn ) Liniștit , calm , odihnitor . 3. ( Despre gesturi , acțiuni ) Ușor , delicat , gingaș . 4. ( Despre terenuri ... ... OGLÍNDĂ , oglinzi , s . f . 1. Un obiect cu o suprafață netedă și lucioasă de diferite forme , făcut din metal sau din sticlă , acoperit pe o față cu un strat metalic și având proprietatea de a reflecta razele de lumină și de a forma astfel , pe partea lucioasă , imaginea obiectelor . 2. P . anal . ( De obicei urmat de determinări ) Suprafață netedă și lucioasă ( în special a unei ape ) , care are proprietatea de a reflecta lumina . 3. Fig . Ceea ce înfățișează , reprezintă , simbolizează ceva ; icoană , imagine , tablou . 4. ( În sintagma ) Oglinda laptelui ( sau ugerului ) = porțiune de ... piele , netedă și lucioasă , la femelele bovinelor și ale altor animale , în dreptul perineului și al feselor , în care sensul firelor de păr este îndreptat de jos în sus . 5. ( Geol . ; în sintagmele ) Oglindă de falie ( sau de fricțiune , de |
||