|
|
||
|
Vezi și:ÎNCĂ,
IAR,
IPAC,
TIJ,
DEOSEBI,
DIRECT
... Mai multe din DEX...
DE ASEMENEA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE ASEMENEARezultatele 1 - 10 din aproximativ 314 pentru DE ASEMENEA. ... dușumea cu muchea unui capac de pian, pe care îl are înșurupat la spate, deasupra feselor, și pe care îl pune totdeauna în mișcare în asemenea ocaziuni, punând în nedumerire pe clienții săi și băgând în sperieți pe cei mai slabi de înger. Acest capac mai servă lui Cotadi și ca perete pe care se urinează mai ales iarna, când e frig afară și nu poate ieși ... prăvălie, deși trebuie să-i fie destul de dezagreabil aceasta, capacul fiind atașat la spate, iar nu în față. De asemenea, el servă la nevoie de urinar și pentru ceilalți clienți mai vechi ai magazinului și pentru intimii casei, deși, încă de la început, Cotadi, cu ocazia instalării mecanismului, nu era dispus să facă nici o concesie, probă că pusese pe un zugrav de firme să-i scrie pe acel capac: „Murdăria oprită". Se mai știe despre Cotadi că se hrănește numai cu ouă de furnici, pe care le introduce pe o pâlnie, dând în schimb afară sifon și că este astupat timp de șase luni pe an cu un dop de sticlă de șampanie, pe care Alexei Mateevici - Către Artur Gorovei ... de frații noștri cei mari și orișicând putem să ne gândim la încurajarea și sprijinul lor moral. Volumele trimise îmi sunt de mare trebuință, de asemenea trebuință mi-ar fi și cele ce lipsesc... N-ai putea oare d-ta să-mi arăți modul prin care aș putea să mi le ... De asemenea, mult m-ai îndatora, dacă mi-ai face cunoscute prin însemnare toate lucrările străine (franceze, germane și engleze, ba și ale noastre, afară de edițiile Academiei) despre folclorul românesc sau conținând paralele folcloristice din literaturile populare ale popoarelor romanice și germane. Călăuza unui folclorist, precum sunteți d-voastră, voi ... ceva, dar mi se pare că caietele cu culegeri (unele au fost tipărite anonim în ziarul „Basarabia“ din Chișinău) mi-au fost răpite de un coleg, iubitor și el de literatură populară. Trebuie însă să fac o observație că, pe cât am făcut până acuma cunoștință cu lucrările părintelui Marian, folclorul nostru este aproape identic ... cu folclorul moldovenesc și al Bucovinei, ceea ce nici nu-i de mirat. Spre nenorocire, în vremea de față n-am putință să mă ocup de ... George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii ... nevoie de bani, iar femeia are întotdeauna nevoie de protecție și călăuzire în viață. Totuși, oricât de ciudat s-ar părea, cine cunoaște lucrurile mai de aproape știe că aceste soiuri de concubinaje au întotdeauna la baza lor și un fel de dragoste sui generis, care se manifestează prin terorizare și bătaie din partea bărbatului, frică și supunere lașă din partea femeii. Margareta părăsește pe Gonea când ... â€� suspină ea cu voce mustrătoare. Bătaia e oarecum simbolul virilității și al iubirii bărbatului, nu numai pentru Margareta, dar și pentru altă eroină, cam de același fel, a autorului nostru. Didina din Culcușul mănâncă bătaie cu un fel de voluptate sadică. Și ce bătaie! — „Omoară-mă, tăticule!... Aș vrea să mor de mâna ta!...â€� șoptește ea, cu voce tremurătoare de plăcere. „Tăticulâ€�, de rândul acesta, e un pușcăriaș respingător, care împreună cu alți golani și cu amanta lui își trece nopțile și mare parte din zi în â ... de ce nu „elâ€�?), „să se hoalbeâ€�, „se răpștiâ€�, „lanurile gălbejite de soareâ€� (de ce nu „îngălbeniteâ€�?), „o beteală ... ... Grigore Alexandrescu - Cucul Cucul de Grigore Alexandrescu Cucul, pasere proastă, dar plină de mîndrie, Socotind c-al său nume Este vestit în lume, Hotărî să mai facă vreo călătorie, Ca s-adune respecturi, și însuși să privească Cu ... îi cerură iertare Că nu-i dau ascultare: Îi ziseră: „Taci, soro, te roagă obștea noastră: Despre cîntec, ne iartă, ești ca un cuc de proastă“. Asfel păți și cioara; în rîs ea fu luată, Și cu un cuc nemernic de toate comparată. De asemenea cinste cucul supărat foarte, Se duse mai departe; Dar oriunde mergea, Nimic alt n-auzea. În sfîrșit obosit, Și desnădăjduit, La cuibul său veni, Făr ... îl zăriră Pe loc îl ocoliră; Apoi îl întrebară: „Ce mai veste p-afară?“ „Urîtă — le răspunse — și vrednică de jale: Am umblat multe locuri, dar nu m-am mulțumit. Toate îmi par schimbate și toate merg la vale, Păsările sînt bete și lumea-a ... ... gulos (lacom) etc., etc. nu pot avea speranță să primească vreodată drept de cetățenie în limba română. Cu atât mai puțin avem să ne temem de franțozismele unui deputat cunoscut din Camera română, d. N. Blaramberg, care nu se sfiește să zică și să scrie: Sunt incapabil de asemenea anguementuri. Nu voesc de o înălțare (Je ne veux pas de...) Mă părăsesc la personalități (Je m’abandonne aux...) Speranța apoteozei și temerea potenței (adică a furcilor de spânzurătoare, franț. potence). Efasment momentan. O îmbrățișare prea tandră. A pune la profit historia. A da schimbul (donner le change) etc ... popular. Pentru ce să zicem, d. e.: este suficient, cuvânt pe care nu-l înțelege nici un țăran român, și să nu zicem „este de-ajuns“, cuvânt de origine asemenea latină, însă înțeles de toată lumea? Tot așa va trebui să zicem „a ajunge la ceva“ în loc de a parveni, sau, cum scrie dl I. Popescu din Sibiu, a perveni la ceva; „agerime“ în loc de sagacitate; „adâncit“ în loc de aprofundat; „dinadins“ în loc de cu intențiune; „deșertăciune“ în loc Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului ... Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului Fiica haosului de Duiliu Zamfirescu A fost odată un voinic, Coborâtor din ginte veche, Crescut pe cal încă de mic Și vânător făr’ de pereche. Era din mamă, pământean, Iar despre tată, spuneau unii Că se trăgea de la Traian Și amintea, prin chip, străbunii. Trăit în munți de mititel, Crescuse chipeș și voios, Încât vorbea lumea de el Ca de un nou Făt-Frumos. Când se pornea la vânătoare Cu șoimi aduși de prin străini, Țipau vultanii la izvoare Și puii de prin vizuini, Și dau năvală neam de neamuri Prin văgăunile adânci: Vânatul ușurel prin ramuri Iar vulturii pe vârf de stânci. Și rămâneau să-i steie-n cale Doar băietanele din sat. Dar nu-i ardea măriei-sale De un asemenea vânat. Prin munții plaiului vecin De-un cârd de vreme se zvonise De Filip de la Severin Că dintr-un vis înnebunise, De ani întregi venea mereu La curtea sa împărătească O Pajură cu chip de zmeu, Cu cioc și limbă păsărească, Și-n miezul nopții croncănea Pe-un ciot din turla cea bătrână, Și-l tot chema, l-ademenea Să ... mort Torcea din mintea lui un fir, Un subțiratic fir ... domnează pre pământ, La ea oamenii și toate animale-s osândite, Acel mic să face prada celor ce puternici sânt, Precum cel mai mănunt pește de cel mare să înghite Ș-operația asta-n lume tot asemenea s-a face, Dacă cel ce au urzit-o în alt feli n-o va preface. Dar precum în toate zile nime nu ... a îndoi Că abuzuri învechite și deprinderile răle, De ar fi nepedepsite, într-atâta ar spori, Încât nu numai de lână, ce ni-ar dispoia de piele; Când asemenea sisteme pe la oameni aplicate, Între ii ar stârpi o parte pe celaltă giumătate. Așa deci, precum cerusă interesul general A lua-se ... toți ar fi fatal, Dizvălindu-se o cvestie de asemenea natură, Au voit să se consulte în obșteasca Adunare În ce mod să se ferească de acel pericol mare. A să ști se mai cuvine că în secolul antic Societatea primitivă ce au fost încă sălbatică De guvern avea o formă, precum cronografii zic, Parte aristocratică, iar parte democratică, Și-n congres când chema legea, neputând toți merge deci, Trimiteau din sânul ... ... Alexei Mateevici - Cumătriile Cumătriile de Alexei Mateevici În zorile vieții, ca și la apusul ei, sunt la românii țărani o seamă de obiceiuri și credințe, vrednice de luat aminte. În ceasul nașterii niște ființe nevăzute, numite ursitoarele, sunt de față și menesc copilului soarta vieții lui. De aceea, în cursul vieții, când sosește cineva la o primejdie de boală, îi fac bătrânele satului de ursită pe o frigare nouă; tot asemenea mai fac și fetelor de măritat, ca să le sosească ceasul mai curând. Când intră tatăl în casă, baba (moașa), pe a carei zbârcită față, deprinsă cu posomorât ... de obicei, este nuna cea mare. Câte prietenii nu se leagă și se întăresc cu asemenea prilejuri! Dar vremea întârzie și bărbații au să vina de la moară, de la pădure, din târg sau de la câmp; una mai grijulie le vestește aceasta, și atunci se deschide vorba despre apriga purtare și chiar năzălnicia bărbaților. Fiecare zice câte ceva despre ... se poftesc la asemenea petreceri. Sosind la casa de cumătrie, bărbații se strâng grămadă de o parte, și femeile de altă parte, fiecare ceată vorbind de ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea și morala în artă ... acesteia este de a fi o ficțiune ideală, care scoate pe omul impresionabil în afară și mai presus de interesele lumii zilnice, oricât de mari ar fi în alte priviri. Chiar patriotismul, cel mai important simțământ pentru cetățeanul unui stat în acțiunile sale de cetățean, nu are ce căuta în artă ca patriotism ad-hoc, căci orice amintire reală de interes practic nimicește emoțiunea estetică. Există în toate dramele lui Corneille un singur vers de patriotism francez? Este în Racine vreo declamare națională? Este în Moliere? Este în Shakespeare? Este în Goethe? Și dacă nu le are Corneille și Goethe ... sunt în general cât se poate de personale, pentru că sunt urmarea unei ațâțări nervoase care se petrece într-un organism individual, într-o persoană. De asemenea și ,,lume impersonală" , ,,inspirare nepersonală a ficțiunilor" ar fi trebuit mai bine lăsate nemților, cărora le plac atât de mult vorbe și fraze nebuloase. Nu e adevărată nici fraza că ,,egoismul e rădăcina oricărui rău". Dacă simțămintele și faptele altruiste sunt trebuitoare pentru păstrarea ... Să analizăm mai departe. ,,Esența acesteia este de a fi o ficțiune ideală, care scoate pe omul impresionabil în afară și mai presus ... George Topîrceanu - Rapsodii de primăvară ... George Topîrceanu - Rapsodii de primăvară Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu I Sus prin crângul adormit, A trecut în taină mare, De cu noapte, risipind Șiruri de mărgăritare Din panere de argint, Stol bălai De îngerași Cu alai De toporași. Primăvară, cui le dai? Primăvară, cui le lași? II Se-nalță abur moale din grădină. Pe jos, pornesc furnicile la drum. Acoperișuri veștede-n ... zarzăr mic, în mijlocul grădinii, Și-a răsfirat crenguțele ca spinii De frică să nu-i cadă la picioare, Din creștet, vălul subțirel de floare. Că s-a trezit așa de dimineață Cu ramuri albe — și se poate spune Că-i pentru-ntâia oară în viață Când i se-ntâmplă-asemenea minune. Un nor sihastru Și-adună-n poală Argintul tot. Cerul e-albastru Ca o petală De miozot. III Soare crud în liliac, Zbor subțire de gândac, Glasuri mici De rândunici, Viorele și urzici... Primăvară, din ce rai Nevisat de pământeni Vii cu mândrul tău alai Peste crânguri și poieni? Pogorâtă pe pământ În mătăsuri lungi de vânt, Lași în urmă, pe câmpii, Galbeni vii De păpădii, Bălți albastre și-nsorite Vasile Alecsandri - Cucul și turturica ... drăgostim La nouri, la soare, În frunzi, la răcoare, La stele, la lună În veci împreună!" [1] Turturica figurează ades în cântecele poporale ca simbol de iubire și de credință. Cucul, asemenea în crederea românului, e o pasăre misterioasă ce are tainice legături cu soarta omului. Glasul său menește a bine când răsună de-a dreapta auzului și, dimpotrivă, menește a rău când răsună în stânga. [2] Poporul crede în puterea farmecelor și atribuie babelor ... este expus a încăleca pe o prăjină și a se duce prin văzduh după glasul fermecătoarei care, bătând cu o vărguță de alun peste o ulcică din vatră, cheamă necontenit pe iubitul ei. Sunt oameni care pretind că au văzut asemenea călăreți fantastici trecând ca săgeata prin aer. Nimica nu-i poate opri din călătoria lor, decât numai înfigerea unui cuțit în pământ. Vrăjitoarele știu a ... e urât. Vrăjitoarele au putere a închega apa, a lega ploile, a ghici soarta oamenilor trăgând în 41 bobi de porumb, a vindeca de feluri de boale prin descântece și prin apă ne-ncepută. Descântecele sunt foarte numeroase și unele din ele prea originale, precum acela de mușcarea șerpilor, de deochi, de săgetătură, Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DE ASEMENEARezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru DE ASEMENEA. ... 13 Dacă trăiți după îndemnurile ei, veți muri; dar dacă, prin Duhul, faceți să moară faptele trupului, veți trăi. 14 Căci toți ceice sînt călăuziți de Duhul lui Dumnezeu sînt fii ai lui Dumnezeu. 15 Și voi n`ați primit un duh de robie, ca să mai aveți frică; ci ați primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: ,,Ava! adică: Tată!`` 16 Însuș Duhul adeverește împreună cu duhul nostru că sîntem copii ai lui Dumnezeu. 17 Și ... moștenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim și proslăviți împreună cu El. 18 Eu socotesc că suferințele din vremea de acum nu sînt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită față de noi. 19 De asemenea, și firea așteaptă cu o dorință înfocată descoperirea fiilor lui Dumnezeu. 20 Căci firea a fost supusă deșertăciunii-nu de voie, ci din pricina celui ce a supus -o-cu nădejdea însă, 21 că și ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca ... Ba mai mult, El a și înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu, și mijlocește pentru noi! 35 Cine ne va despărți pe noi ... zis: ,,Eu sînt Domnul. 3 Eu M`am arătat lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, ca Dumnezeul Cel Atotputernic; dar n-am fost cunoscut de el subt Numele Meu ca ,Domnul.`` 4 De asemenea Mi-am încheiat legămîntul Meu cu ei, ca să le dau țara Canaan, țara călătoriilor lor sfinte, în care au locuit ca străini. 5 Acum ... 16 Iată numele fiilor lui Levi, după spița neamului lor: Gherșon, Chehat și Merari. Anii vieții lui Levi au fost o sută treizeci și șapte de ani. 17 Fiii lui Gherșon: Libni și Șimei, și familiile lor. - 18 Fiii lui Chehat: Amram, Ițehar, Hebron și Uziel. Anii vieții lui Chehat au ... trei de ani. - 19 Fiii lui Merari: Mahli și Muși. -Acestea sînt familiile lui Levi, după spița neamului lor. 20 Amram a luat de nevastă pe mătușă-sa Iochebed; și ea i -a născut pe Aaron și pe Moise. Anii vieții lui Amram au fost o sutătreizeci ... șapte de ani. - 21 Fiii lui Ițehar: Core, Nefeg și Zicri. - 22 Fiii lui Uziel: Mișael, Elțafan și Sitri. 23 Aaron a luat ... ... Matei Capitol 4 Matei 3 Matei Capitol 4 1 Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul. 2 Acolo a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți; la urmă a flămînzit. 3 Ispititorul s`a apropiat de El, și i -a zis: ,,Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se facă pîni.`` 4 Drept răspuns, Isus i ... scris: ,El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; și ei Te vor lua pe mîni, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră.`` 7 ,,De asemenea este scris``, a zis Iisus: ,,Să nu ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău.`` 8 Diavolul L -a dus apoi pe un munte ... Andrei, cari aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. 19 El le -a zis: ,,Veniți după Mine, și vă voi face pescari de oameni.`` 20 Îndată ei au lăsat mrejile, și au mers după El. 21 Deacolo a mers mai departe, și a văzut ... ... ... a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai mare și mai desăvîrșit, care nu este făcut de mîni, adică nu este din zidirea aceasta; 12 și a intrat, odată pentru totdeauna, în Locul prea sfînt, nu cu sînge de țapi și de viței, ci cu însuș sîngele Său, după ce a căpătat o răscumpărare vecinică. 13 Căci dacă sîngele taurilor și al țapilor și cenușa ... lui Hristos, care, prin Duhul cel vecinic, S`a adus pe Sine însuș jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăți cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiți Dumnezeului cel viu! 15 Și tocmai de aceea este El mijlocitorul unui legămînt nou, pentru ca, prin moartea Lui pentru răscumpărarea din abaterile făptuite supt legămîntul dintîi, cei ce au fost chemați ... și tot norodul, 20 și a zis: ,,Acesta este sîngele legămîntului, care a poruncit Dumnezeu să fie făcut cu voi.`` 21 De asemenea, a stropit cu sînge cortul și toate vasele pentru slujbă. 22 Și, după Lege, aproape totul este curățit cu sînge; și fără vărsare ... ... ... va muri un om într`un cort: oricine va intra în cort, și oricine se va afla în cort, va fi necurat șapte zile. 15 De asemenea, orice vas descoperit, care nu va avea un capac bine strîns pe el, va fi necurat. 16 Oricine se va atinge, pe cîmp, de un om ucis de sabie, sau de un mort, sau de oase omenești, sau de vre un mormînt, va fi necurat timp de șapte zile. 17 Pentru cel necurat, să se ia cenușă dela jertfa de ispășire care a fost arsă, și să toarne peste ea apă de izvor într`un vas. 18 Un om curat să ia isop, și să -l moaie în apă; să stropească apoi cu el cortul, toate uneltele ... va fi nimicit din mijlocul adunării, căci a spurcat sfîntul locaș al Domnului; fiindcă n`a fost stropită peste el apa de curățire, este necurat. 21 Aceasta să fie o lege vecinică pentru ei. Cel ce va stropi pe altul cu apa de curățire, să-și spele hainele, și cel ce se va atinge de apa de curățire, să fie necurat pînă seara. 22 Orice lucru ... cetățile și împrejurimile lor, ca să se strîngă la noi, 3 și să aducem la noi chivotul Dumnezeului nostru, căci nu ne-am mai îngrijit de el de pe vremea lui Saul.`` 4 Toată adunarea a hotărît să facă așa, căci lucrul acesta a părut bun întregului popor. 5 ... 6 Și David, împreună cu tot Israelul, s`a suit la Baala, la Chiriat-Iearim, care este al lui Iuda, ca să ridice de acolo chivotul lui Dumnezeu, înaintea căruia este chemat Numele Domnului care șade între heruvimi. 7 Au pus într`un car nou chivotul lui Dumnezeu, pe ... lui Chidon, Uza a întins mîna să apuce chivotul, pentru că boii erau să -l răstoarne. 10 Domnul S`a aprins de mînie împotriva lui Uza, și Domnul l -a lovit, pentrucă întinsese mîna pe chivot. Uza a murit acolo înaintea lui Dumnezeu ... mîniat că Domnul făcuse o spărtură, lovind pe Uza cu o asemenea pedeapsă. De aceea locul acesta a fost numit pînă în ziua de ... ... umbletele și faptele!`` 12 ,,Dar ei zic: ,Degeaba! Căci noi ne vom urma gîndurile noastre, și vom lucra fiecare după pornirile inimii noastre rele!`` 13 ,,De aceea, așa vorbește Domnul: ,Întrebați pe neamuri! Cine a auzit vreodată asemenea lucruri? Fecioara lui Israel a făcut grozave blestemății. 14 Părăsește zăpada Libanului stînca ogoarelor? Sau se văd secînd apele cari vin de departe proaspete și curgătoare? 15 Totuș poporul Meu M`a uitat și aduce tămîie idolilor; s`a abătut din căile lui ... urzim rele împotriva lui Ieremia! Căci doar nu va pieri Legea din lipsă de preoți, nici sfatul din lipsă de înțelepți, nici cuvîntul din lipsă de prooroci. Haidem să -l ucidem cu vorba, și să nu luăm seama la toate vorbirile lui!`` 19 ,,Ascultă-mă, Doamne, și auzi glasul protivnicilor mei ... groapă ca să-mi ia viața. Adu-Ți aminte că am stat înaintea Ta, ca să vorbesc bine pentru ei, și să abat mînia Ta de la ei. 21 De aceea, dă pe copiii lor pradă foametei, și doboară -i cu sabia! Nevestele lor să fie lipsite de copii și să rămînă văduve, și bărbații lor să fie luați ... ... încoace și încolo, fiecare nechează după nevasta aproapelui său.`` 9 ,,Să nu pedepsesc Eu aceste lucruri, zice Domnul, să nu-Mi răzbun Eu pe un asemenea popor?`` 10 ,,Suiți-vă pe zidurile ei și dărîmați, dar nu nimiciți de tot! Luați -i butucii aceștia, căci nu sînt ai Domnului! 11 Căci casa lui Israel și casa lui Iuda Mi-au fost necredincioase, zice Domnul ... Ascultați lucrul acesta, popor fără minte, și fără inimă, care are ochi și nu vede, urechi și n`aude! 22 ,Nu voiți să vă temeți de Mine, zice Domnul, nu voiți să tremurați înaintea Mea?` Eu am pus mării ca hotar nisipul, hotar vecinic, pe care nu trebuie să -l treacă ... trec. 23 Poporul acesta însă are o inimă dîrză și răzvrătită; se răscoală, și pleacă, 24 și nu zic în inima lor: ,Să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru, care dă ploaie la vreme, ploaie timpurie și tîrzie, și ne păstrează săptămînile hotărîte pentru seceriș. 25 ,Din pricina nelegiuirilor voastre n ... Căci în poporul Meu sînt oameni răi; ei pîndesc ca păsărarul care întinde lațuri, întind curse, și prind oameni. 27 Cum se umple o colivie de ... ... la degete, scrie-le pe tăblița inimii tale. 4 Zi înțelepciunii: ,,Tu ești sora mea!`` Și numește priceperea prietena ta, - 5 ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuințează cuvinte ademenitoare. 6 Stăteam la fereastra casei mele, și mă uitam prin zăbrele. 7 Am zărit printre cei neîncercați, am văzut printre ... a îmbrățișat și l -a sărutat, și cu o față fără rușine i -a zis: 14 ,,Eram datoare cu o jertfă de mulțămire, azi mi-am împlinit juruințele. 15 De aceea ți-am ieșit înainte, să te caut, și te-am și găsit. 16 Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu așternut de pînzeturi din Egipt; 17 mi-am stropit așternutul cu smirnă, aloe și scorțișoară. 18 Vino, să ne îmbătăm de dragoste pînă dimineață, să ne desfătăm cu desmierdări! 19 Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într`o călătorie lungă, 20 a ... străpunge ficatul. 24 Și acum, fiilor, ascultați-mă, și luați aminte la cuvintele gurii mele. 25 Să nu ți se abată inima spre calea unei asemenea ... ... socotită ca neprihănire. 6 Tot astfel, și David numește fericit pe omul acela, pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socotește neprihănit. 7 ,,Ferice``, zice el, ,,de aceia ale căror fără de legi sînt iertate, și ale căror păcate sînt acoperite! 8 Ferice de omul, căruia nu -i ține Domnul în seamă păcatul!`` 9 Fericirea aceasta este numai pentru cei tăiați împrejur sau și pentru cei netăiați împrejur? Căci ... a fost făcută pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihăniri, care se capătă prin credință. 14 Căci, dacă moștenitori sînt ceice se țin de Lege, credința este zădarnică, și făgăduința este nimicită; 15 pentrucă Legea aduce mînie; și unde nu este o lege, acolo nu este nici călcare de ... n`a fost slab în credință, el nu s`a uitat la trupul său, care era îmbătrînit, -avea aproape o sută de ani, -nici la faptul că Sara nu mai putea să aibă copii. 20 El nu s`a îndoit de făgăduința lui Dumnezeu, prin necredință, ci, întărit prin credința lui, a dat slavă lui Dumnezeu, 21 deplin încredințat că El ce făgăduiește, poate ... ... ... Mica Capitol 2 Mica 1 Mica Capitol 2 1 Vai de ceice cugetă nelegiuirea și făuresc rele în așternutul lor; cînd se crapă de ziuă o înfăptuiesc, dacă le stă în putere. 2 Dacă poftesc ogoare, pun mîna pe ele, dacă doresc case, le răpesc; asupresc pe om și ... lui, pe om și moștenirea lui. 3 Deaceea, așa vorbește Domnul: ,,Iată, Eu am de gînd să aduc o nenorocire împotriva acestui leat de oameni, de care nu vă veți feri grumazii, și nu veți mai umbla cu capul atît de sus, căci vremile vor fi rele. 4 În ziua aceea, veți ajunge de pomină, veți boci, și veți zice: ,,S -a isprăvit! Sîntem pustiiți cu desăvîrșire! Partea de moștenire a poporului meu trece în mîna altuia! Vai! cum mi -o ia! Ogoarele noastre le împarte vrăjmașului...!`` 5 Deaceea nu vei avea ... tău, în adunarea Domnului.`` 6 ,,Nu proorociți!`` zic ei. ,,Să nu se proorocească asemenea lucruri. Căci altminteri ocările nu mai încetează!`` - 7 ,,Este Domnul atît de grabnic la mînie, casa lui Iacov? Acesta este felul Lui de a lucra?`` ,,Da, cuvintele Mele sînt prielnice celui ce umblă cu neprihănire! 8 ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE ASEMENEARezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru DE ASEMENEA. ... ÎNCĂ adv . I. ( Cu sens modal ) 1. în plus , pe deasupra . Au venit încă două persoane . 2. ( Reg . ) De asemenea . 3. ( Reg . ) Chiar . II. ( Cu sens temporal ) 1. ( Arată repetarea acțiunii ) Din nou , iarăși . 2. Și acum , în continuare , mai . Încă durează . 3. ( În propoziții ... ... IAR adv . , conj . I. Adv . 1. Încă o dată , din nou ; iarăși . 2. De asemenea ... IPÁC adv . ( Înv . ) De asemenea ... TIJ adv . ( Înv . ) De asemenea ... DEOSEBÍ , deosebesc , vb . IV . 1. Refl . A se diferenția ( de cineva sau de ceva ) , a nu ( mai ) fi la fel . 2. Refl . A se ridica deasupra ( celorlalți ) ; a se distinge , a ... Tranz . A recunoaște un lucru sau o ființă dintre altele asemenea ; a desluși , a discerne , a distinge . [ Pr . : de - o - ] - De ... DIRÉCT , - Ă , direcți , - te , adj . , s . f . , adv . 1. Adj . Care duce la țintă , de - a dreptul , fără ocol ; drept . 2. S . f . Lovitură dată de un boxer cu mâna întinsă drept înainte . 3. Adv . De - a dreptul , fără ocol . 4. Adj . Care se face , are loc fără intermediar sau fără ascunzișuri , fățiș ; nemijlocit . 5. Adv . Fără intermediar , în ... mod nemijlocit ; fără ascunzișuri , fățiș . 6. Adv . ( În sintagma ) Mărimi direct proporționale = mărimi al căror raport este de asemenea natură încât creșterea sau scăderea uneia de un număr de ori provoacă creșterea sau scăderea celeilalte de același număr de |
||