|
|
||
|
Vezi și:DUCĂ,
CLASĂ
... Mai multe din DEX...
DE CĂLĂTORIE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE CĂLĂTORIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 138 pentru DE CĂLĂTORIE. Vasile Alecsandri - Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar ... Vasile Alecsandri - Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar de Vasile Alecsandri Dlui l. Alecsandri Iubite frate ! --De 12 ani acum, de când călătoresc prin deosebitele părți ale lumii, tu mă urmărești cu ochii și cu sufletul. Dulcea iubire de frați, care ne leagă împreună, naște în inima ta o grijă tainică asupra soartei mele de călător, soartă expusă la tot soiul de întâmplări, și adeseori de pericole. De aceea preocuparea mea cea mai necontenită este de a-ți scrie din toate colțurile pământului unde mă aflu, pentru ca să-ți dau semn de viață și să te îndemn a fi liniștit în privirea mea, căci este un Dumnezeu priitor pentru călători. Eu acum am sosit la ... englezești; și peste câteva ore plec la Maroc, spre a vizita în grabă coastele Africii, pân-a nu intra în Spania. De vroiești a cunoaște cum am făcut drumul până aici, îți trimit jurnalul meu de călătorie. Adio; ia-ți copilița pe brațe și spune-i că moșul ei are să-i aducă de jucărie pe sultanul de Maroc. ( Gibraltar , 1853) Tovarășul meu ... Anton Pann - Călătoria Călătoria de Anton Pann Ah! cu ce dor, cu ce jale De tine m-am depărtat, Că-n toat-a mea lungă cale Nencetat am suspinat. Nu voi da în veac uitării, Nici îmi vor ... rămîi, Și peste zile puține Iarăși viu să te mîngîi. Că silit sînt a mă duce Ș-în mîhnire să te las. Dar de amoru-ți cel dulce Voi dori în orce ceas. Al meu suflet niciodată De oftat nu va-nceta, Ci fii pe parola-ți dată, Și te rog nu mă uita. Această lucrare se află în domeniul public în întreaga ... Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie ... Calistrat Hogaş - Amintiri dintr-o călătorie Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat Hogaș Prima parte din volumul „Drumuri de munteâ€�. Apare în 1912. Cuprins 1 SPRE MÂNĂSTIRI 2 DE LA VĂRATIC LA SĂCU 3 LA AGAPIA 4 SPRE PIPIRIG 5 HĂLĂUCA 6 ÎN VALEA SABASEI 7 PE ȘEȘTINA 8 JUPÂNEASA ZAMFIRA 9 ION RUSU ... și a vedea numai ceea ce ți se dă, nu însă și tot ce ai voi. Iată pentru ce eu și tânărul meu tovarăș de călătorie ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare. În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta ... opinci de piele roșie, legate cu șferi negre de lână de capră, care ne înfășurau în spirală pulpa până la genunchi peste un colțun negru de ... Enache Gane - Călătoria m%C3%A8 la munte ... Enache Gane - Călătoria m%C3%A8 la munte Călătoria mè la munte de Enache Gane Informații despre această ediție Fragment Luna ce este planetă mult mai gios decît de alte, Tîrziu după ce răsare să ivește pe drept munte Cu așa apropiere a lor vîrfuri atingînd, Încît la sănin curat ea să ... o lumină pe vîrf de munte născută, De unde ca în oglindă în Bistriță să arată. Toți copacii sînt sălbatici și numai cît înverzesc, Afară de puțîn număr de mălini ce înfloresc. Muzica acestor locuri, fără talanturi firești, Iaste sîngură cîntarea fluierilor păstorești, A cărora jelnic glas și firii mărturisăște De soarta pustietății încît ea de tristă este. Zefirii trecînd prin frunze lunică cu întristare Iho, acè dintre stînci, iaste lor răspunzătoare. Cînd noorii să adună, orizontul de închide Piste văi ca și o noapte, negura atunce cade, Și tunetul pintre munți, înfocat răspunde tare, Acel om întocma tartar la un nedeprins să ... ceriului albăstrime cîte puțin să ivește, Atuncea inima lui are ace mare bucurie Ci sîmțește un închis și supus la tirănie, Cînd îl mîngîie lumina de la vreo ferestruică Întru acel întuneric a temniții, cît ... Constantin Negruzzi - Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva ... Macarie plecase din ierarhia sa cu totul pentru alt scop și poftirea marelui Alexie la sobor o priimi când acum se afla în Rusia. Nevoia de a aduna mile de la creștini pentru plata dărilor și a datoriilor bisericei patriarhale din Antiohia îl silise a întreprinde o călătorie în depărtatele țări a creștinilor ortodoxi. Tovarășul său, arhidiaconul Pavel născut la Allep, ținu jurnal în toată vremea călătoriei lor, însemnând în el ... limba lor sanie. Era ger și căzuse mult omăt; nu îmbla cu căruțe sau care, ce cu sănii, pentru că pe așa vreme acest fel de trăsuri sunt mult mai grabnice și mai sigure, înaintați de străjeri am ajuns la curte, unde am găsit pre beiul singur în apartamentul său. Patriarhul îi dete scrisorile trimise de Paisie, patriarhul Constantinopolii, de la cel ce fusese mai nainte Evanichie și de la patriarhul Ierusalimului. Cum sfârși logofătul de cetit scrisorile, beiul se sculă și își luă calpacul. Apoi patriarhul îi prezentă daruri de mare preț, falca de jos a sfântului marelui Vasilie, de Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului ... pierdut-o toată Căci compania ce-acolo spre odihnă poposise, Neștiindu-mi răzlețirea, demult nainte pornise. Sar de jos, cat împregiuru-mi, dar, vai, afară de turme Nu văd alta decît numai ale trăsurilor urme. O ! ce necaz mă cuprinse dintr-a unui somn pricină ! Și de-noptare pe-a cel munte, mă făceam urșilor cină. Îngrozit peste măsură de-așa dosnică-ntîmplare, Blastem somnul, apuc drumul, ș-alerg tot în fuga mare, Străbat mii de locuri grele, de cotituri fioroase, De vizunii adîncate, mistuiri primejdioase. Tot părîndu-mi că m-alungă urșii cu cîrdul de goană, Dar noroc că în vreo trei ceasuri am dat peste cărăvană. Ajungîndu-mi deci trăsura, ce-mi fusese însemnată, Jur că din ea pîn ... odihnă într-un sfert făgăduiește ; Așadar într-o unire ne-am pornit cu bucurie Dar, ah, Doamne, ce necazuri ! ce spaime ! ce grozăvie! Sfertul zis de călăuzul într-un veac se prefăcuse Și al nopții întunerec la peire ne supuse ! Roatele pe de o parte de mii de stînci se rădică Poclitul în cap lovește cît puțin de ... Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri ... Doina haiducească 2 Doina haiducească 3 Doina haiducească 4 Haidulul rănit Voinicii Bucovii Vrăbiuța Florea Șchiopan Lelea vitează Hore Ileana Tița Moș bătrân Frunză verde de alună Frunză verde de piperi Frunză verde de căpșune Ungureanul Puișorul Rândunica Ilenuța de la Piatră Hora țigănească Barbu Baba și fata Lelițele Baba și moșneagul Fugi încolo Floarea din pârleaz Busuiocul Ian sui, leleo... Femeia temută Sultana Lelița ... bătută Răzbunarea nevestei Decât ruda și vecinul Dorule, odorule Este bine, nu e bine Aolică, dodo, fa Zis-a badea Arză-l focul de bărbat Lelețico, draga mea Însura-m-aș Pe sub poale de pădure Fa leliță rotiliță Pentru mândra care-mi place Trecui valea Bade Trandafir Măi bădiță, păr sucit Poruncitu-mi-a mândra Trandafir cu ... galbenă Răvaș, puică.. Proză Biografii Nicolae Bălcescu în Moldova Constantin Negruzzi Prosper MĂ©rimĂ©e Călătorii și studii Istoria unui galben Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența Iașii în 1844 Un salon din Iași Românii și poezia lor O primblare la munți Borsec Balta-albă Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar Tovarășul meu de drum Malposta Tuluza, Nima, Marsilia Pe mare Muntele de ... Alexei Mateevici - Atâtea chipuri ... Alexei Mateevici - Atâtea chipuri Atâtea chipuri de Alexei Mateevici Atâtea chipuri mi se scoală Din vraja nopților de vară, Când frunza tremură de-aseară De-un vânt ușor, plin de sfială. Iar nourii îmi prind în mreajă Stropiri de aur de pe sus, La ușă plopu-mi stă de strajă Ca un ostaș la slujbă pus. Atâtea chipuri — rânduri, rânduri În minte îmi răsar, învie, Pornesc într-o călătorie, Tovarăși cu-ale mele gânduri, De nu mai pot de-nviforare Și cad, sfârșit de Vasile Alecsandri - Holera (Alecsandri) ... Vasile Alecsandri - Holera (Alecsandri) Jos, pe malul Prutului, La casele Vâlcului, Vâlcul bea, se veselește, Cu trei fete se-ndrăgește, De holeră nici gândește; Maică-sa grija-i ducea Și cu lacrimi îi zicea: ,,Dragul mamei Vâlcule, Mândrule, voinicule! Tu tot bei și veselești, De holeră nici gândești, Lasă-mi-te de beție Și de dalba veselie, Că holera-i chiar la Prut Și chiar dincoace-a trecut!" Vâlcul ei se supunea, Patru boi la car punea Și ... iar râdea, Cu zilele purcedea, Și voinicul mort cădea Jos la cotul Prutului, În mijlocul câmpului! [1] Carul a fost adus în Dacia de coloniștii romani. Ei aveau deosebite trăsuri. Acea de care se serveau cetățenii avuți se numea biga . Trăsura matroanelor se chema carpentium și era cu două roți, însă la serbările publice ele se suiau ... Afară de acestea, romanii aveau pentru țară o trăsură carruca . Vizitiul se numea carricarius , cărucier. [2] Imagine antică. Furiile iadului, după mitologia romană, poartă plete de șerpi. [3] Adeseori se văd în basmele românilor figurând arme și unelte de foc. Îngerii au în mâna dreaptă sabie de foc: o calamitate publică e numită bici de foc; vânturile de Vasile Alecsandri - Fata cadiului ... Vasile Alecsandri - Fata cadiului La grădină, la cerdac Lui Hagi Baba-Novac Care poartă comănac, [1] Lungă masă e întinsă Și de oaspeți mulți cuprinsă. Dar la masă cine șede? Pe-mprejur cine se vede? Șede bătrânul Novac Ce trăiește-acum de-un veac, Cu cincizeci de finișori, Tinerei, mândri bujori, Și cincizeci de finișoare, Tinerele garofioare. Toți cu bine petreceau, Pe Novac îl fericeau, Numai tânărul Ioviță, Copilaș de Novăciță, Nici nu bea, nici nu mânca: De la inimă ofta. ,,Nepoțele hăi, Ioviță, Copilaș de Novăciță, Șoimuleț, pui de român Ce nu știe de stăpân! Nici nu bei, nici nu mănânci. Ce stai pe gânduri adânci?" ,,Eu pe gânduri am căzut De când, moșule,-am văzut Pe fata cadiului [2] Din satul Odriului." [3] ,,Fecioraș pui de român Ce nu știe de stăpân! Dacă este mări,-așa, Încetează de-a ofta Și te du în grajdul meu De-ți alege-un pui de zmeu Din cincizeci de bahameți, Bahameți cu perii creți, Și-ți fă singur izbânda Ca să-ți capeți dobânda." Tinerelul se scula, Lui Novac se închina, Mâna dreaptă-i ... îndrepta. Iar la grajd dacă mergea, El un mânz își alegea, Mânz ... Vasile Alecsandri - Cucul și turturica ... Dacă nu de milă, Tu mă-i îndrăgi Și ne vom iubi. TURTURICA Eu n-aș zice ba Pentru dumneata, Dar cumplit mi-e teamă De cumplita-ți mamă Că-i bănuitoare Și fermecătoare. Decât m-a mustra Că te-oi dezmierda Și mi-a bănui Că ... drăgostim La nouri, la soare, În frunzi, la răcoare, La stele, la lună În veci împreună!" [1] Turturica figurează ades în cântecele poporale ca simbol de iubire și de credință. Cucul, asemenea în crederea românului, e o pasăre misterioasă ce are tainice legături cu soarta omului. Glasul său menește a bine când ... Nimica nu-i poate opri din călătoria lor, decât numai înfigerea unui cuțit în pământ. Vrăjitoarele știu a face de dragoste cu oase de lilieci prinși în ajunul Crăciunului și îngropați de vii într-un furnicar. Din scheletul liliacului nu rămâne decât un cârligel și o lopățică. Cel întâi servă a atrage pe cine ți ... e urât. Vrăjitoarele au putere a închega apa, a lega ploile, a ghici soarta oamenilor trăgând în 41 bobi de porumb, a vindeca de feluri de boale prin descântece și prin apă ne-ncepută. Descântecele sunt foarte numeroase și unele din ele prea originale, precum acela de mușcarea șerpilor, Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DE CĂLĂTORIERezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru DE CĂLĂTORIE. ... Capitol 12 Ezechiel 11 Ezechiel Capitol 12 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, tu locuiești în mijlocul unei case de îndărătnici, cari au ochi să vadă și nu văd, urechi de auzit și n`aud; căci sînt o casă de răzvrătiți. 3 De aceea, fiul omului, pregătește-ți lucrurile de călătorie, și pleacă ziua, supt ochii lor! Pleacă, în fața lor, din locul unde ești și du-te în alt loc: poate că vor vedea că ... cînd îi voi împrăștia printre neamuri, și îi voi risipi în felurite țări. 16 Dar voi lăsa din ei vreo cîțiva oameni cari vor scăpa de sabie, de foamete și de ciumă, ca să istorisească toate urîciunile lor printre neamurile la cari vor merge, și să știe că Eu sînt Domnul.``` 17 Cuvîntul Domnului mi -a ... Fiul omului, ce înseamnă acest cuvînt de batjocură, pe care -l întrebuințați în țara lui Israel: ,Zilele se lungesc, și toate vedeniile rămîn neîmplinite?` 23 De aceea spune-le: ,Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Voi face să înceteze acest cuvînt de batjocură, și nu se va mai întrebuința în Israel. Deaceea spune-le: ,Se apropie zilele, și toate vedeniile se vor împlini!` 24 Căci nu vor ... ... la capătul Cretei, alături de Salmona. 8 De abia am mers cu corabia pe marginea insulei, și am ajuns la un loc numit ,,Limanuri bune``, de care era aproape cetatea Lasea. 9 Trecuse destul de multă vreme, și călătoria pe mare se făcea primejdioasă, pentrucă trecuse chiar și vremea ,,postului``. De aceea Pavel a înștiințat pe ceilalți, 10 și le -a zis: ,,Oamenilor, călătoria văd că nu se va face fără primejdie ... și fără multă pagubă, nu numai pentru încărcătură și pentru corabie, dar chiar și pentru viețile noastre. 11 Sutașul a ascultat mai mult de cîrmaci și de stăpînul corăbiei de cît de vorbele lui Pavel. 12 Și fiindcă limanul nu era bun de iernat, cei mai mulți au fost de părere să plece cu corabia de acolo, ca să încerce să ajungă la Fenix, liman din Creta, așezat spre miazăzi-apus și spre miazănoapte-apus, ca să ierneze acolo. 13 Începuse ... noaptea a patrusprezecea, pe cînd eram împinși încoace și încolo cu corabia pe marea Adriatică, pela miezul nopții, marinarii au bănuit că se apropie de pămînt. 28 Au măsurat adîncimea apei, și au găsit douăzeci de ... ... zis: ,,Eu sînt Domnul. 3 Eu M`am arătat lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, ca Dumnezeul Cel Atotputernic; dar n-am fost cunoscut de el subt Numele Meu ca ,Domnul.`` 4 De asemenea Mi-am încheiat legămîntul Meu cu ei, ca să le dau țara Canaan, țara călătoriilor lor sfinte, în care au locuit ca străini. 5 ... 16 Iată numele fiilor lui Levi, după spița neamului lor: Gherșon, Chehat și Merari. Anii vieții lui Levi au fost o sută treizeci și șapte de ani. 17 Fiii lui Gherșon: Libni și Șimei, și familiile lor. - 18 Fiii lui Chehat: Amram, Ițehar, Hebron și Uziel. Anii vieții lui Chehat au ... trei de ani. - 19 Fiii lui Merari: Mahli și Muși. -Acestea sînt familiile lui Levi, după spița neamului lor. 20 Amram a luat de nevastă pe mătușă-sa Iochebed; și ea i -a născut pe Aaron și pe Moise. Anii vieții lui Amram au fost o sutătreizeci ... șapte de ani. - 21 Fiii lui Ițehar: Core, Nefeg și Zicri. - 22 Fiii lui Uziel: Mișael, Elțafan și Sitri. 23 Aaron a luat de ... ... la degete, scrie-le pe tăblița inimii tale. 4 Zi înțelepciunii: ,,Tu ești sora mea!`` Și numește priceperea prietena ta, - 5 ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuințează cuvinte ademenitoare. 6 Stăteam la fereastra casei mele, și mă uitam prin zăbrele. 7 Am zărit printre cei neîncercați, am văzut printre ... și întunecoasă. 10 Și, iată că, i -a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă și cu inima șireată. 11 Era bună de gură și fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă: 12 cînd în uliță, cînd în piețe, pela toate colțurile stătea la pîndă. 13 Ea ... a îmbrățișat și l -a sărutat, și cu o față fără rușine i -a zis: 14 ,,Eram datoare cu o jertfă de mulțămire, azi mi-am împlinit juruințele. 15 De aceea ți-am ieșit înainte, să te caut, și te-am și găsit. 16 Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu așternut de pînzeturi din Egipt; 17 mi-am stropit așternutul cu smirnă, aloe și scorțișoară. 18 Vino, să ne îmbătăm de ... ... voi; dar să vă păziți bine. 5 Să nu vă încăierați cu ei; căci nu vă voi da în țara lor nici măcar o palmă de loc: muntele Seir l-am dat în stăpînire lui Esau. 6 Să cumpărați de la ei cu preț de argint, hrana pe care o veți mînca, și să cumpărați dela ei cu preț de argint, chiar și apa pe care o veți bea. 7 Căci Domnul, Dumnezeul tău, te -a binecuvîntat în tot lucrul mîinilor tale și ... a cunoscut călătoria în această mare pustie. Iată, de patruzeci de ani de cînd Domnul Dumnezeul tău este cu tine, și n`ai dus lipsă de nimic.`` 8 Am trecut pe departe de frații noștri, copiii lui Esau, cari locuiesc în Seir, și pe departe de drumul care duce în cîmpie, departe de Elat și de Ețion-Gheber; apoi ne-am întors și am apucat spre pustia Moabului. 9 Domnul mi -a zis: ,,Nu face război cu Moab, și ... Hesbonului, Amoritul, și țara lui. Începe cucerirea, fă război cu el! 25 De azi încolo voi băga groaza și frica de ... credincioșie în tot ce faci pentru frați; și pentru străini totodată. 6 Ei au mărturisit despre dragostea ta înaintea Bisericii. Vei face bine să îngrijești de călătoria lor, într`un chip vrednic de Dumnezeu; 7 căci au plecat pentru dragostea Numelui Lui, fără să primească ceva dela Neamuri. 8 Este datoria noastră dar, să primim bine pe astfel ... ca să lucrăm împreună cu adevărul. 9 Am scris ceva Bisericii, dar Diotref, căruia îi place să aibă întîietatea între ei, nu vrea să știe de noi. 10 De aceea, cînd voi veni, îi voi aduce aminte de faptele pe cari le face, căci ne clevetește cu vorbe rele. Nu se mulțămește cu atît; dar nici el nu primește pe frați, și împiedecă ... ... praful din cetatea voastră, care s`a lipit de picioarele noastre; totuș să știți că Împărăția lui Dumnezeu s`a apropiat de voi.`` 12 Eu vă spun că, în ziua judecății va fi mai ușor pentru Sodoma decît pentru cetatea aceea. 13 Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tir și Sidon lucrările puternice cari au fost făcute în voi, de mult s`ar fi pocăit stînd în sac și cenușă. 14 De aceea, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru Tir și Sidon decît pentru voi. 15 Și tu, Capernaume, vei fi înălțat oare pînă la ... și pricepuți, și le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă așa ai găsit cu cale Tu.`` 22 Toate lucrurile Mi-au fost date în mîni de Tatăl Meu; și nimeni nu știe cine este Fiul, afară de Tatăl, nici cine este Tatăl, afară de Fiul și acela căruia vrea Fiul să i -L descopere.`` 23 Apoi S`a întors spre ucenici, și le -a spus ... el prin locul acela; și cînd l -a văzut, a trecut înainte pe alături. 33 Dar un Samaritean, care era în ... ... trei zile în temniță. 18 A treia zi, Iosif le -a zis: ,,Faceți lucrul acesta, și veți trăi. Eu mă tem de Dumnezeu! 19 Dacă sînteți oameni de treabă, să rămînă unul din frații voștri închis în temnița voastră; iar ceilalți plecați, luați grîu ca să vă hrăniți familiile, 20 și aduceți-mi ... astfel la încercare și să scăpați de moarte.`` Și așa au făcut. 21 Ei au zis atunci unul către altul: ,,Da; am fost vinovați față de fratele nostru; căci am văzut neliniștea sufletului lui, cînd ne ruga, și nu l-am ascultat! Pentru aceea vine peste noi necazul acesta.`` 22 Ruben ... luați merinde pentru familiile voastre, plecați, 34 și aduceți-mi pe fratele vostru cel tînăr. Voi ști astfel că nu sînteți iscoade, ci sînteți oameni de treabă; apoi vă voi da înapoi pe fratele vostru, și veți putea să străbateți țara în voie.`` 35 Cînd și-au golit sacii, iată că ... Ei și tatăl lor au văzut legăturile cu argintul, și s`au temut. 36 Tatăl lor Iacov le -a zis: ,,Voi mă lipsiți de ... ... a găsit. 11 Și acum zici: ,Du-te, și spune stăpînului tău: ,Iată că a venit Ilie`! 12 Și apoi, cînd voi pleca de la tine, Duhul Domnului te va duce nu știu unde. Dacă m`aș duce să dau de știre lui Ahab, și nu te-ar găsi, mă va omorî. Și totuș robul tău se teme de Domnul din tinereța lui. 13 Nu s`a spus oare domnului meu ce am făcut cînd a ucis Izabela pe proorocii ... a bătut joc de ei, și a zis: ,,Strigați tare, fiindcă este dumnezeu; se gîndește la ceva, sau are treabă, sau este în călătorie, sau poate că doarme, și se va trezi.`` 28 Ei au strigat tare, și, după obiceiul lor, și-au făcut tăieturi cu săbiile și cu ... pînă ce a curs sînge pe ei. 29 Cînd a trecut ameaza, au aiurat, pînă în clipa cînd se aducea jertfa de seară. Dar nu s`a auzit nici glas, nici răspuns, nici semn de luare aminte. 30 Ilie a zis atunci întregului popor: ,,Apropiați-vă de ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE CĂLĂTORIERezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru DE CĂLĂTORIE. ... DÚCĂ^2 , duci , s . m . ( Înv . ) Duce ^2 . DÚCĂ^1 s . f . ( De obicei precedat de prep . " de " , " la " , " pe " ) Plecare , drum , călătorie ... CLÁSĂ , clase , s . f . 1. Grup ( mare ) de obiecte , de elemente , de ființe , de fenomene care au însușiri comune . 2. ( De obicei cu determinarea " socială " ) Ansamblu de persoane grupate după criterii economice , istorice și sociologice . 3. Fiecare dintre diviziunile fundamentale ale regnului animal sau vegetal , mai mică decât încrengătura și mai mare ... compusă dintr - un număr de elevi care au aceeași vârstă , o pregătire școlară egală și învața împreună în cursul unui an pe baza aceleiași programe de învățământ . 5. Fiecare dintre grupele de câte trei cifre ale unui număr cu mai multe cifre . Clasa miilor . 6. Categorie ( după confort și tarif ) a vagoanelor , compartimentelor , cabinelor etc ... cu trenul , cu tramvaiul , cu vaporul . 7. Categorie , grad , rang , care se acordă unui salariat potrivit funcției avute . 8. ( În expr . ) De ( mare ) clasă sau ( de ) clasa întâi = de calitate superioară , de prima calitate , de |
||