|
|
||
|
Vezi și:SCURT,
ÎNCĂ,
DEOSEBI
... Mai multe din DEX...
DE DEASUPRA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE DEASUPRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 335 pentru DE DEASUPRA. Alexei Mateevici - Deasupra Târgului Bârlad ... Alexei Mateevici - Deasupra Târgului Bârlad Deasupra Târgului Bârlad de Alexei Mateevici Deasupra târgului Bârlad Trecut-a un aeroplan Ș-un snop de pâine-a aruncat Cules din lanuri de german: ,,Noi semănat-am primăvara Cu pâinea voastră toată țara, Grădină, vale, deal și șes, -- Ș-acuma roada am cules. Mai mult de foame nu ni-i frică, Sătui ne ține Muntenia, Degeaba oastea se ridică, Și prinde toată România". Așa hârtie-a fost legată De ... tu îl aprinzi. Afurisirea cadă, Sfinte, Judecătorule Părinte, Pe cei ce țara ne-au vândut Și robi năvalei ne-au făcut. Dar milă fie-ți de creștini, Ce spicul din sudori îl crește, De-un biet, nevinovat român, Ce-și spune-amarul românește. Vezi, Sfinte, țara-i țintirim, Ne izbăvește de Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... Mihai Eminescu - De-a născoci noi ipoteze... ... Mihai Eminescu - De-a născoci noi ipoteze... De-a născoci noi ipoteze... de Mihai Eminescu De-a născoci noi ipoteze doi filozofi s-au dus Ca să găsească ce cătau în aer gol  în sus. Ast-o făcuse ... lumii mare zvon Pământu-ntreg li se părea un plan pestriț departe. Și fericit unul din ei exclamă:  Frate, frate, Mă simt acuma desfăcut, deasupra noastră nime. Celalt se uită supărat la goala adâncime:  Eu, zău că nu  zise apoi  Nu văd pe nime nici sub noi ... Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... aceia care au iubit cu ,,amor" o viață-ntreagă. Există o femeie care a iubit așa o viață-ntreagă: e... într-o nuvelă de Maupassant; mai există una: e aceeași, zugrăvită de Maupassant într-unul din volumele sale de voiaj... 7. Amorul -- să-i zicem pe nume: amorul senzual, amorul tuturor vârstelor, afară de cea de 20 ani -- amorul acesta nu apropie sufletește. Pasiunea arzătoare de primitiv, îndoiala nedezlipită de amor, care enervează și ofensează, dorința de a acapara cu totul ființa iubită, transformarea ei în izvor de plăcere, cunoscuta netoleranță a ființei care iubește, gelozia fără motiv, sentimentul de teroare, că ea e ea, că e o ființă de sine stătătoare, asupra gândirii și voinței căreia n-ai nici o putere, toate aceste sentimente care caracterizează cel mai teribil egoism și pe care le ... acoperă trunchiul inestetic care hrănește coroana. 20. Hm! Amor platonic?.... Trubaduresc? Comuniune între suflete? (,,Androgin și ginandru?"). Autosofisticare! Ipocrizie! Strugurii acri! Ori (sau: și) perversitate de blazat, în care iubirea și actul final [...] s-au disociat. Ori pretenții impertinente de supraom, care vrea să-și deșurubeze creierul de ... încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina casei, cântând mereu... Dar într-o dimineață raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăștia puternic, umed ... ea! Ramurile goale se loveau unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac; în largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în șir; atunci băgă de seamă că și cuiburile rândunelelor rămăseseră goale. Un fior o străbătu și se gândi la pasărea care nu o văzuse de ... Mihai Eminescu - Miradoniz Miradoniz de Mihai Eminescu Miradoniz avea palat de stânci. Drept streșină era un codru vechi Și colonadele erau de munți în șir, Ce negri de bazalt se înșirau, Pe când deasupra, streșina antică, Codrul cel vechi fremea îmflat de vânt. O vale-adâncă ce-ngropa în codri, Vechi ca pământul jumeta din munte, Mâncând cu trunchii rupți scările negre De stânci, care duceau sus în palat  O vale-adâncă și întinsă, lungă, Tăiată de un fluviu adânc bătrân, Ce pe-a lui spate văluroase pare A duce insulele ce le are-n el  O ... curge-n valea mare Care-i grădina cea din codri vechi A lui Miradoniz.  Insule sfinte Se nalță-n el ca scorburi de tămâie. Copile sunt cu ochi rotunzi și negri, Cu flori de aur, de smarald  cu stânce De smirnă risipită și sfărmată În bulgări mari. Pe mândrele cărări, Ce trec prin verzile și mândre plaiuri, E pulbere de-argint. Pe drumuri Cireși în floare scutură zăpada Trandafirie a-nfloririi lor, Vântul le mână, văluros le nalță, De flori troiene în loc de ... deodată parcă și mai întuneric. Ieslea era în față, odinioară o mai zărise, așa ca prin sită, și peste o clipă se șterse dinaintea ei. Deasupra capului era fereastra; ridică ochii și stete așa până când glasurile oamenilor, ciripitul rândunelelor, ceși aveau cuibul chiar deasupra, lipit de-o grindă, îi vesti dimineața. Dar fereastra tot nu se lumina. Și-ntunecată a rămas de-atunci! Acuma se deprinsese. De trei-patru ani parcă au uitat-o toți. Pleacă singură din grajd și se întoarce singură. Ceilalți cai, îndată ce ajung în câmp, o iau ... a doua zi glasul unui om... În dimineața aceasta o luă încet-încet din grajd. Se simțea slabă; când intră în câmp, în nemărginirea înecată de flori dese, aerul parcă era mai greu; se înăbușea, vroi să pască, smulse câteva fire de iarbă și se așeză, ca niciodată, jos. Întinse botul, adulmecă, o greutate parcă o apăsa deasupra creștetului, apoi soarele începu să ardă din ce în ce mai puternic. Semințele florilor miroseau ca și cum ar fi fost prăjite, și iarba se ... să sufle, cu suspine adânci, venite cine știe din care codri, cu vâjâituri puternice, care culcau tulpinile și le încurcau într-o rețea. Un tunet de ... Mihai Eminescu - Mușatin și codrul ... a căzut de-a curmezișul, De îi spânzură frunzișul, Punte lungă de-un copac Peste-o liniște de lac, Punte lungă, punte mare, De mi-o poți trece călare. Iar Mușatin tinerel, Trece puntea singurel, Cu pieptarul de oțel, Cu cușma neagră de miel, Cu zeghea albă pe el. Cum venea la vânătoare, Purta arcul pe spinare, Tolbă de săgeți el are; Cu lungi plete pân-pe spate, Dar la frunte retezate. Copilaș în haine strimte, Ușurel mi se mai simte; De ochește-o căprioară, Șoimul pe deasupra-i zboară; De-și întinde mâna-n sus, Șoimu-n palmă i s-a pus; Și tot vine chiuind Și din frunză tot pocnind, Și când ... șesuri fumegând, Dealuri mândre înverzind, Vede codri cum coboară, Deal cu deal, scară cu scară, Răsfirându-se pe șes, Unde râurile ies, Și pe vârfuri de păduri, Mânăstiri cu-ntărituri, Vede târguri, vaduri, sate Pe câmpie presărate, Vede mândrele cetăți Stăpânind pustietăți, Vede turmele de oi Cu ciobanii dinapoi, Cu fluiere și cimpoi, Iară hergheliile Petreceau câmpiile Și s-așterneau vântului Ca umbra pământului Și de-a lungul râurior S-așterneau pustiurilor. Iară șoimul tinerel Pe Vasile Alecsandri - Toma Alimoș ... Ca cinci frați de la o mumă, Ședea Toma Alimoș, Boier din Țara de Jos; Ședea Toma cel vestit Lângă murgu-i priponit Cu țărușul de argint Bătut negru în pământ; Și pe iarbă cum ședea, Mândră masă-și întindea Și tot bea și veselea Și din gură-așa zicea: â ... scotea, Ș-așa bine-l învârtea Ș-așa bine mi-l chitea, Că pe Toma mi-l tăia Pe la furca pieptului, La încinsul brâului, Deasupra buricului, Unde-i greu voinicului. Toma crunt se oțerea… Mane-n scări se-nțepenea, Dos la fugă și punea. — Alelei! fecior de lele! Căci răpiși zilele mele! De te-aș prinde-n mâna mea, Zile tu n-ai mai avea! Și cum sta de cuvânta, Mațele și le-aduna, În coșuri și le băga, Pe deasupra se-ncingea Și la murgu-i se ducea Și cu murgu așa grăia: — Alelei! murguleț mic, Alei! dragul meu voinic! De-ai putea la bătrânețe Cum puteai la tinerețe! Murgul ochii-și aprindea, Necheza și răspundea: — Iată coama, sai pe mine Și de ... ... După el bătrânul preot vine-ncet în sfântu-i port; Duc pe umeri patru oameni un sicriu sărac, și cântă. Ștefan își oprește calul și de milă se-nspăimântă Cât de singur e-acest mort! El descalecă și-azvârle straiul ce de-argint străluce, Unui pagi el lasă calul și s-apropie grăbit De sicriu, și-urmând sicriul, umilit își face cruce Și, purtând în mână coiful, după mort încet se duce Ca dup-un amic iubit. Sfetnicii și ... țării stau mirați și n-au putere Să-nțeleagă cine-i mortul cel necunoscut ca viu, Văd în capul gol pe Ștefan și zdrobit ca de-o durere Își descopăr și ei capul și s-apropie-n tăcere Și se duc după sicriu. Și cu guri făr de răsuflet stă mulțimea-ntâmpinată De-acest mort urmat de Vodă și de curtea sa, pe drum; Nici ei nu-nțeleg convoiul, dar pornesc cu el deodată, Și mulțimi mereu s-adună spre mulțimea adunată, Neștiind de ce și cum. Și pe stradele Sucevei, înnorate-acum de jale, După mortul fără nume se strecoară lungul șir De popor, de ... George Topîrceanu - Păcatul (Topîrceanu) ... George Topîrceanu - Păcatul (Topîrceanu) Păcatul de George Topîrceanu I Trist vâjâie vântul și crengile-ndoaie, În negură cântă al codrilor glas Și calul străbate, prin pânze de ploaie, Drum fără lumină și fără popas... Un fulger deasupra tresare o clipă, Se văd nouri vineți pe cerul cernit, Și pasărea nopții sălbatică țipă De spaimă, cu glasul prelung, ascuțit. Și țipătul jalnic răsună departe, Ecou-l repetă cu sute de guri. — Adânc răspândește o spaimă de moarte Plutind peste-ntinderi de negre păduri... Noaptea-i oarbă, vântul bate, Ploaia pică-n picuri reci, Fulgerele depărtate Dau lumină pe poteci. La apus, din vreme-n vreme, Tunetul ... Să-i supuie mersul tainic; ea ni-e mamă și stăpână... — Maică, cine bate-n geam? ...................... IV Prin trupul ei străbate un lung fior de gheață: E el — și-ar vrea să creadă, ca alte dăți, că nu e... Un val aprins de sânge îi năvălește-n față Întunecându-i mintea. Ea sare și-i descuie. Iar el s-arată-n ușă ca-ntr-un pervaz de scânduri, Și-un clește de foc parcă i-a strâns inima ei. Din noaptea minții sale, din vălmășag de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DE DEASUPRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru DE DEASUPRA. ... pînă la nori. 4 Apele îl făcuseră să crească, adîncul îl făcuse înalt, rîurile lui îi scăldau răsadnița, și își trimiteau pîraele la toți copacii de pe cîmp. 5 De aceea, tulpina lui se înălța deasupra tuturor copacilor de pe cîmp, crengile i se înmulțiseră și ramurile i se întindeau, de mulțimea apelor, care -l făcuseră să dea lăstari. 6 Toate păsările cerului își făceau cuiburi în crengile lui; toate fiarele cîmpului fătau supt ramurile lui ... așezat toate păsările cerului, și toate fiarele cîmpului și-au făcut culcușul între ramurile lui, 14 ca să nu se mai îngîmfe niciunul din copacii de lîngă ape cu înălțimea lor, și să nu-și mai ridice vîrful pînă în nori, ca să nu se mai fălească stejarii udați de apă cu înălțimea lor; căci toți sînt dați pradă morții, în adîncimile pămîntului, printre copiii oamenilor, împreună cu cei ce se pogoară în groapă. 15 ... am acoperit adîncul din pricina lui, și i-am oprit rîurile; apele cele mari au fost oprite; am întristat Libanul pentru el, și toți copacii de pe cîmp s`au uscat. 16 De ... și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi!`` Și au ajuns la Ierihon. 5 Fii proorocilor, cari erau la Ierihon, s`au apropiat de Elisei, și i-au zis: ,,Știi că Domnul răpește azi pe stăpînul tău deasupra capului tău?`` Și el a răspuns: ,,Știu și eu; dar tăceți.`` 6 Ilie i -a zis: ,,Rămîi aici, te rog, căci ... la Iordan.`` El a răspuns: ,,Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.`` Și amîndoi și-au văzut de drum. 7 Cincizeci de inși dintre fiii proorocilor au sosit și s`au oprit la o depărtare oarecare în fața lor, și ei amîndoi s`au oprit pe malul ... dela tine, așa ți se va întîmpla; dacă nu, nu ți se va întîmpla așa,`` 11 Pe cînd mergeau ei vorbind, iată că un car de foc și niște cai de foc i-au despărțit pe unul de altul, și Ilie s`a înălțat la cer într`un vîrtej de vînt. 12 Elisei se uita și striga: ,,Părinte! Părinte! Carul lui Israel și călărimea lui!`` Și nu l -a mai văzut. Apucîndu-și ... voi în felul celorlalți oameni? 4 Cînd unul zice: ,,Eu sînt al lui Pavel!`` Și altul: ,,Eu sînt al lui Apolo``: nu sînteți voi oameni de lume? 5 Cine este Pavel? Și cine este Apolo? Niște slujitori ai lui Dumnezeu, prin cari ați crezut; și fiecare după puterea dată lui de ... 10 După harul lui Dumnezeu, care mi -a fost dat, eu, ca un meșter-zidar înțelept, am pus temelia, și un altul clădește deasupra. Dar fiecare să ia bine seama cum clădește deasupra. 11 Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decît cea care a fost pusă, și care este Isus Hristos. 12 Iar dacă ... față: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Și focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia. 14 Dacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea, rămîne în picioare, el va primi o răsplată. 15 Dacă lucrarea lui va fi arsă, își va pierde răsplata. Cît despre ... crede înțelept în felul veacului acestuia, să se facă nebun, ca să ajungă înțelept. 19 Căci înțelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. De ... de cinci coți de jur împrejur. 12 Clădirea din fața locului gol, din partea de apus, avea o lățime de șaptezeci de coți, un zid de cinci coți de gros de jur împrejur, și era lung de nouăzeci de coți. 13 A măsurat și casa, care avea o lungime de o sută de coți. Locul gol, clădirea și zidurile sale, aveau de asemenea o lungime de o sută de coți. 14 Lățimea feței casei și a locului gol, din spre răsărit, era de o sută de coți. 15 A măsurat lungimea clădirii dinaintea locului gol, pe partea dinapoi a casei, și pridvoarele ei de fiecare parte: erau o sută de coți. 16 Templul și casa dinlăuntru, tinda de afară, pragurile, ferestrele îngrădite, pridvoarele din jurul celor trei caturi, din fața pragurilor, erau acoperite cu lemn de jurîmprejur. Dela pămînt pînă la ferestrele acoperite, 17 pînă deasupra ușii, partea dinlăuntrul casei, partea de afară, tot zidul de jur împrejurul casei din lăuntru și din afară, totul era după măsură, 18 și împodobit cu heruvimi și finici. Între doi heruvimi era un finic ... fețe, 19 o față ... în evreiește se cheamă ,,Golgota.`` 18 Acolo a fost răstignit; și împreună cu El au fost răstigniți alți doi, unul deoparte și altul de alta, iar Isus la mijloc. 19 Pilat a scris o însemnare, pe care a pus -o deasupra crucii, și era scris: ,,Isus din Nazaret, Împăratul Iudeilor.`` 20 Mulți din Iudei au citit această însemnare, pentrucă locul unde fusese răstignit Isus era aproape ... Și -a dat duhul. 31 De frică să nu rămînă trupurile pe cruce în timpul Sabatului, -căci era ziua Pregătirii, și ziua aceea de Sabat era o zi mare-Iudeii au rugat pe Pilat să zdrobească fluierile picioarelor celor răstigniți, și să fie luați de pe cruce. 32 Ostașii au venit deci, și au zdrobit fluierele picioarelor celui dintîi, apoi pe ale celuilalt, care fusese răstignit împreună cu El. 33 ... care la început se dusese la Isus, noaptea, a venit și el, și a adus o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă și de aloe. 40 Au luat deci trupul lui Isus și l-au înfășurat în fășii de ... ... va putea să scape fugind, și niciunul din cei ce vor scăpa, nu va scăpa. 2 De ar pătrunde chiar pînă în locuința morților, și de acolo îi va smulge mîna Mea; de s`ar sui chiar în ceruri, și de acolo îi voi pogorî. 3 De s`ar ascunde chiar pe vîrful Carmelului, și acolo îi voi căuta și -i voi lua; de s`ar ascunde de privirile Mele chiar în fundul mării, și acolo voi porunci șarpelui să -i muște. 4 De ar merge în robie chiar înaintea vrăjmașilor lor, și acolo voi porunci săbiei să -i peardă; voi pune astfel ochii pe ei ca să le ... și pe Filisteni din Caftor și pe Sirieni din Chir?`` 8 ,,Iată, Domnul Dumnezeu are ochii pironiți peste împărăția aceasta vinovată, ca s`o nimicesc de pe fața pămîntului; totuș nu voi nimici de tot casa lui Iacov, zice Domnul.`` 9 ,,Căci iată, voi porunci, și voi vîntura casa lui Israel între toate neamurile, cum se vîntură cu ciurul ... cînd plugarul va ajunge pe secerător, și cel ce calcă strugurii pe cel ce împrăștie sămînța, cînd mustul va picura din munți și va curge de ... ... Fiul omului, frații tăi, da, frații tăi, cei din robie, și toată casa lui Israel, sînt aceia despre cari zic locuitorii Ierusalimului: ,Ei sînt departe de Domnul, țara ne -a fost dată nouă în stăpînire!...` 16 De aceea spune despre ei: ,Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Dacă -i țin depărtați printre neamuri, dacă i-am risipit în felurite țări, totuș le-am fost ... legile Mele; și ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor. 21 Dar acelora a căror inimă simte plăcere față de idolii și urîciunile lor, le voi întoarce faptele asupra capului lor, zice Domnul Dumnezeu.``` 22 După aceea, heruvimii și-au întins aripile, însoțiți de roți, și slava Dumnezeului lui Israel era sus deasupra lor. 23 Slava Domnului s`a înălțat din mijlocul cetății, și s`a așezat pe muntele de la răsăritul cetății. 24 Pe mine însă m`a răpit Duhul și m`a dus iarăș, în vedenie, prin Duhul lui ... în Haldea, la prinșii de război. Și astfel vedenia, pe care o avusesem, a pierit de ... cei mai bătrîni, acoperiți cu saci, la proorocul Isaia, fiul lui Amoț. 3 Și i-au zis: ,,Așa vorbește Ezechia: Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară; căci copiii sînt aproape să iasă din pîntecele mamei, și nu este putere pentru naștere. 4 Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit ... pregătit aceste lucruri, și că le-am hotărît din vremurile vechi? Acum însă am îngăduit să se împlinească, și să prefaci cetăți întărite în mormane de dărîmături. 26 Locuitorii lor sînt neputincioși, îngroziți și înmărmuriți; au ajuns ca iarba de pe cîmp și ca verdeața fragedă, ca iarba de pe coperișuri și ca grîul care se usucă înainte de a -i da spicul. 27 Dar știu cînd stai jos, cînd ieși și cînd intri, și cînd ești furios împotriva Mea. 28 Pentrucă ... veți secera, veți sădi vii, și veți mînca din rodul lor. 30 Rămășița din casa lui Iuda, ce va mai rămînea, va prinde iarăș rădăcini de desupt, și deasupra va da rod. 31 Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță, și din muntele Sionului cei scăpați. Iată ce va face rîvna Domnului oștirilor. 32 ... ... ... prin cunoașterea Celuice ne -a chemat prin slava și puterea Lui, 4 prin cari El ne -a dat făgăduințele Lui nespus de mari și scumpe, ca prin ele să vă faceți părtași firii dumnezeiești, după ce ați fugit de stricăciunea, care este în lume prin pofte. 5 De aceea, dați-vă și voi toate silințele ca să uniți cu credința voastră fapta; cu fapta, cunoștința; 6 cu cunoștința, înfrînarea; cu înfrînarea, răbdarea; cu ... Hristos. 9 Dar cine nu are aceste lucruri, este orb, umblă cu ochii închiși, și a uitat că a fost curățit de vechile lui păcate. 10 De aceea, fraților, căutați cu atît mai mult să vă întăriți chemarea și alegerea voastră; căci, dacă faceți lucrul acesta, nu veți aluneca niciodată. 11 În ... belșug intrare în Împărăția vecinică a Domnului și Mîntuitorului nostru Isus Hristos. 12 De aceea voi fi gata să vă aduc totdeauna aminte de lucrurile acestea, măcar că le știți, și sînteți tari în adevărul pe care -l aveți. 13 Dar socotesc că este drept, cît voi mai fi ... făcut și mai tare; la care bine faceți că luați aminte, ca la o lumină care strălucește într`un loc întunecos, pînă se va crăpa ... ... prea sălbatică! Îi voi împărți în Iacov, Și -i voi risipi în Israel. 8 Iudo, tu vei primi laudele fraților tăi; Mîna ta va apuca de ceafă pe vrăjmașii tăi. Fiii tatălui tău se vor închina pînă la pămînt înaintea ta. 9 Iuda este un pui de leu. Tu te-ai întors dela măcel, fiule! Iuda își pleacă genunchii, se culcă întocmai ca un leu, Ca o leoaică: cine -l va scula ... depărta din Iuda, Nici toiagul de cîrmuire dintre picioarele lui, Pînă va veni Șilo, Și de El vor asculta popoarele. 11 El își leagă măgarul de viță, Și de cel mai bun butuc de viță mînzul măgăriței lui; Își spală haina în vin, Și mantaua în sîngele strugurilor. 12 Are ochii roși de vin, Și dinții albi de lapte. 13 Zabulon va locui pe țărmul mărilor, Lîngă limanul corăbiilor, Și hotarul lui se va întinde înspre Sidon. 14 Isahar este un măgar osos ... lui Israel. 25 Aceasta este lucrarea Dumnezeului tatălui tău, care te va ajuta; Aceasta este lucrarea Celui Atotputernic, care te va binecuvînta Cu binecuvîntările cerurilor de sus, Cu binecuvîntările apelor de ... ... cărarea dreptății? Cine L -a învățat înțelepciunea, și I -a făcut cunoscut calea priceperii! 15 Iată, neamurile sînt ca o picătură de apă din vadră, sînt ca praful pe o cumpănă; El ridică ostroavele ca un bob de nisip. 16 Libanul n`ajunge pentru foc, și dobitoacele lui n`ajung pentru arderea de tot. 17 Toate neamurile sînt ca o nimica înaintea Lui, nu sînt decît nimicnicie și deșertăciune. 18 Cu cine voiți să asemănați pe Dumnezeu? Și ... iscusit, ca să facă un idol, care să nu se clatine. 21 ,,Nu știți? N`ați auzit? Nu vi s`a făcut cunoscut de la început? Nu v`ați gîndit niciodată la întemeierea pămîntului?`` 22 El șade deasupra cercului pămîntului, și locuitorii lui sînt ca niște lăcuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca o mahramă supțire, și le lățește ca un cort, ca ... în el. 23 El preface într`o nimica pe voivozi, și face o nimica din judecătorii pămîntului. 24 De abia sînt sădiți, deabia sînt sămănați, de abia li s`a înrădăcinat tulpina în pămînt: și El suflă peste ei, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE DEASUPRARezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru DE DEASUPRA. ... SCURT , - Ă , scurți , - te , adj . adv . , s . f . I. Adj . 1. ( Despre obiecte ) De lungime redusă . 2. ( Despre părți ale corpului ) De lungime mică ; ( despre ființe ) mic de statură , scund . 3. ( Despre vreme sau despre alte noțiuni temporale ) Care durează puțin , care trece sau se termină repede . II. Adv . 1. Brusc , repede . Se ... De ) la distanță mică ; p . ext . strâns . A lega scurt . III. S . f . 1. Haină groasă , de obicei vătuită sau îmblănită , lungă până deasupra genunchilor . 2. ( Pop . ) Inflamare a ganglionilor de ... ÎNCĂ adv . I. ( Cu sens modal ) 1. în plus , pe deasupra . Au venit încă două persoane . 2. ( Reg . ) De asemenea . 3. ( Reg . ) Chiar . II. ( Cu sens temporal ) 1. ( Arată repetarea acțiunii ) Din nou , iarăși . 2. Și acum , în continuare , mai . Încă durează . 3. ( În ... ... DEOSEBÍ , deosebesc , vb . IV . 1. Refl . A se diferenția ( de cineva sau de ceva ) , a nu ( mai ) fi la fel . 2. Refl . A se ridica deasupra ( celorlalți ) ; a se distinge , a se remarca , a se evidenția . 3. Tranz . A recunoaște un lucru sau ... |
||