|
|
||
|
Vezi și:ÎNTOTDEAUNA,
COTIDIAN,
TOTDEAUNA,
ZILNIC,
NERVURĂ,
CLASĂ,
CANIN,
PANTALON,
PERECHE,
ZA,
TOT
... Mai multe din DEX...
DE FIECARE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE FIECARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 451 pentru DE FIECARE. Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... aceia care au iubit cu ,,amor" o viață-ntreagă. Există o femeie care a iubit așa o viață-ntreagă: e... într-o nuvelă de Maupassant; mai există una: e aceeași, zugrăvită de Maupassant într-unul din volumele sale de voiaj... 7. Amorul -- să-i zicem pe nume: amorul senzual, amorul tuturor vârstelor, afară de cea de 20 ani -- amorul acesta nu apropie sufletește. Pasiunea arzătoare de primitiv, îndoiala nedezlipită de amor, care enervează și ofensează, dorința de a acapara cu totul ființa iubită, transformarea ei în izvor de plăcere, cunoscuta netoleranță a ființei care iubește, gelozia fără motiv, sentimentul de teroare, că ea e ea, că e o ființă de sine stătătoare, asupra gândirii și voinței căreia n-ai nici o putere, toate aceste sentimente care caracterizează cel mai teribil egoism și pe care le ... estetic și moral. Sublimitățile astea clorotice n-ar putea explica tirania și demența lui. El este cu totul altceva. Este faptul fundamental al existenței, voința de a trăi sau, mai bine, de a nu muri (ceea ce, deși pare același lucru, e cu totul altceva). 16. În strigătul de iubire, bărbatul cere femeii ajutor împotriva morții. De Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun ... aprinsă... Când Dumnezeu se năștea, Rouă peste câmpi cădea, Prin păduri lumini ardea, Din nuiele — luminele. Dumnezeu așa zicea: — Pomeniți Nașterea mea. Cât de rar, în zile mari! IV Ce seară-i astă-seară? Aceasta-i seara de Crăciun, Să te veselești, om bun, La cea masă de mătasă. — Dar pe masă ce mai sunt? Că mai sunt făclii arzând. — Printre făclii ce mai sunt? Că mai sunt colaci de grâu. — Printre colaci ce mai sunt? Tot păhăruțe cu vin. — Dar la masa cine-mi șede? În capul mesei Șede Bunul Dumnezeu. De ... Mila Domnului să fie, Cu dar și veselie! VI Aceste case, aceste curți, Domn, Domn din cer, Așa-nalte, minunate, Domn, Domn din cer (după fiecare stih), De-s cu ceru-asemănate. Dar în ele cine-mi șade? Șade Bunul Dumnezeu Și cu Maica Precista. Lângă Bunul Dumnezeu Șade moșul, moș Crăciun. Lângă ... au lăudat. Dormiți, dormiți, vă culcați Și pe noi ne ascultați, Dormiți, dormiți, odihniți Și pe noi ne dăruiți Tot cu aur și argint, Bunătăți de pe pământ, C-am umblat din sat în sat Și pe la toți am urat [2]. Auzite și adunate ... Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) ... Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) Lui Octavian Goga de Dimitrie Anghel Publicată în Seara , III, 844, 23 mai 1912, p. 1. Am fost o grămadă pornită sub același steag. Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. În taberi ne-am strîns din nou, baricade de hîrtie am înălțat și am schimbat de taberi, precum am schimbat și de baricade. Dușmanii de ieri am redevenit prieteni. Prietenii de ieri suntem astăzi dușmani. Stropul de venin căutat cu îndîrjire pentru a fi picurat în rana pe care i-o cunoșteai potrivnicului lacrimă de înduioșare s-a prefăcut și spinul ce-l țineai la îndemînă, în prinos de floare și în vorbe de părere de rău. Grămada s-a răzlețit, fiecare căutîndu-și drumul. Cel ce-a slujit un steag a căutat să-și arboreze culorile lui proprii și să și-l ... e suverană și că dacă stîncile, florile și bestiile rămîneau fermecate la vibrarea orficelor strune, cei ce te înconjoară n-ar putea rămîne și ei. De ce nu înțelegi că atunci cînd vei fi sătul de murdăriile ce caută să le arunce fiecare asupra ta, Alexei Mateevici - Hristos după cina cea de taină ... Alexei Mateevici - Hristos după cina cea de taină Hristos după cina cea de taină de Alexei Mateevici Cu mâinile Sale sfinte Hristos picioarele au spălat Acelui ce mergea a-l vinde... Îndată L-au înconjurat Apostolii Lui în ... noaptea asta, Cu toți mă părăsiți!" — ,,Și eu! îi zice Petru... O, Doamne, Tu știi bine Că niciodată-n lume Eu n-am fugit de tine!" — ,,Și tu, o, Petre!" — ,,Doamne! Aceasta nu se poate!" — ,,Mă-i lepăda, o, Petre, De trei ori în astă noapte! Nu credeți că ca morții Eu intru în mormânt: În locul tot și vremea Eu între voi sânt; Puterea cea ... nume! Fiți tari toți în credință Și răspândiți dreptatea, Noroadelor înjosite Le duceți bunătatea, Iar crailor puternici, Ce calcă sub picioare Cetățile vestite Și sute de popoare, Le arătați că-n lume Sunt toate nebunie, Că singura dreptate Trăiește, este vie. De fapte, fiecare În ceruri va răspunde, De Dumnezeu nimică Nu poate-a se ascunde. Dar mergeți prin noroade, Dreptatea cuvântați, Credința-adevărată La toți o arătați! Iar eu mă duc ... ... n putere. De tot omul de pe-aici Zece galbeni venetici, Și de fiecare casă Câte-un miel și-o juncă grasă, Iar pe noaptea fiecare Cere câte-o fată mare! ,,Hei, Ancuțo, draga mea, Facă Dumnezeu ce-a vrea! Tu să n-ai nici o păsare. Fierbe lapte ... fată mare, Și numai dintr-un sărut, Capul lui și l-a pierdut!" ↑ Subiectul acestei balade a fost tratat și de poeții poporali ai Serbiei, sub numele de Dojcin bolnavul . Vezi colecția cântecelor poporale ale serbilor, tradusă în limba franceză de August Dozon (Dentu libraire-Ă©diteur Paris). În Ardeal există asemenea balada lui Doncilă, însă cu numele de Radu și călugărița (vezi colecția tipărită la Pesta de dr. Marin Marienescu) ↑ În timpurile pe când Bugeacul era în stăpânirea tătarilor, aceștia făceau ades năvăliri pe pământul Moldovei și cășunau cumplite rele locuitorilor ... și-și răzbunau cu foc și cu moarte. În balada lui Doncilă, tătarul Crâm Hogea cere tot în silă și în putere, el ridică haraci de tot omul câte zece galbeni venetici etc. și pretinde pe fiecare ... ... trei pâni, și celalalt două pâni. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiți pletoase, lângă o fântână cu ciutură, scoate fiecare pânile ce avea și se pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare. Tocmai când scoaseră pânile din traiste, iaca un al treile drumeț, necunoscut, îi ajunge din urmă și se oprește lângă dânșii, dându-le ziua ... pe rând fiecare; cum a venit întâmplarea de au călătorit împreună, de au stat la masă împreună, câte pâni a avut fiecare, cum a mâncat drumețul cel străin la masa lor, deopotrivă cu dânșii, cum le-a dat cinci lei drept mulțămită și ... să statornicim rânduiala următoare, ca să se poată ști hotărât care câtă pâne a mâncat. Să zicem că s-a tăiat fiecare pâne în câte trei bucăți deopotrivă de mari; câte bucăți ai fi avut dumneata, care spui că avuși două pâni? — Șese bucăți aș fi avut, domnule judecător. — Dar tovarășul dumitale ... Acum, câte fac la un loc șese bucăți și cu nouă bucăți? — Cincisprezece bucăți, domnule judecător. — Câți oameni ați mâncat aceste cincisprezece bucăți de ... dreptul, nu poți fi avocat, ori magistrat; nu știi medicina, nu o poți exercita; nu știi Estetica nu poți profesa o artă. Arta are nevoie de controlul, de solicitudinea, de protecția Statului... DIRECTORUL (reintră urmat de un frizer; arătând pe profesor) Uite d-le! uite cap! uite ce-mi trebuie... (Frizerul consideră și studiază de aproape capul Profesorului.) PROFESORUL (către frizer) Pardon... (către artiști.) Încă două cuvinte și termin. De aceea eu am fost totdeauna pentru monopolizarea artelor și mai ales a teatrului de către stat... și cum s-a schițat un proiect de lege... Dați-mi voie (scoate din buzunar note) să vă citesc articolele fundamentale. Art. întâi... (toți se uită la ceas.) DIRECTORUL (foarte plictisit) Domnule Profesor ... d-ta talentul. DIRECTORUL Îți spui... Dar pe urmă, îmi dai drumul?... Talentul este un accident din naștere. Din fericire, e un accident rar. Ei! fiecare la locul său... mai avem cincisprezece minute. Începem! Începem! SCENA II CEI DE SUS — UN SERVITOR.— UN TÂNĂR AUTOR SERVITORUL (vrând să anunțe) D-le director, este aici un tânăr autor. TÂNĂRUL (intră îmbrâncind pe servitor ... ... Se ridică și, mușcându-și fiecare buza de jos, iar se iau la braț. Spre Cișmegiu.. . Coborând, văd cadre atârnate pe grilajul grădinii... Amândoi, amatori de bele-arte, au deodată acelasi gând: să stea puțin, să se uite la cadre. Se opresc, rezemându-se bine unul într-altul și ridicând picioarele ... trece prin mintea lui Lache: — Hai să ședem! Șed, și Lache zice: — Eu o scot. — Și eu o scot, zice amicul. Atunci fiecare își scoate gheata de la piciorul din partea unde nu se ținuseră la braț, adică Lache pe a din dreapta, și amicul pe a din ... vrea și scârțâie, și picioarele, cari au gustat odată libertatea și lumina, încep să palpite și să zvâcnească nebunește la ideea că o nouă eră de sclavie și de-ntuneric trebuie să-nceapă: o adevărată revoltă, care n-ar putea fi năbușită decât cu praf de federvais; dar praful lipsește, și revolta triumfă. Lache zice: — Nu merge! — Nu merge! zice și amicul. Și amândoi lasă ghetele jos, fiecare în partea lui, și amândouă picioarele încep iar să joace din degete ca niște mâni Alexei Mateevici - Spre lumină! ... viață mai omenească. Ca lucrul luminător, despre care vorbim, să meargă lin și bine, este de trebuință să fie unite puterile care fac acest lucru. De aceea, tovărășia luminătorilor din fiecare sat ar trebui să fie legată de asemeneași tovărășii din alte sate, adică să știe ce se face pe acolo și cum mai merg trebile tovărășiei de acolo. Pentru asta, pot să se întrebuințeze toate chipurile, care sunt cu putință, începând de la telefon, pe unde este el, și până la scrisori și dări de seamă, care trebuie să fie trimise dintr-o tovărășie într-alta, cât se poate de des, ca fiecare dintr-însele să știe ce face alta. Nici e de vorbă că acest lucru este foarte însemnat: el ar uni în „gânduri și simțuri“ pe toți moldovenii noștri din Basarabia și atunci nimeni ... înaintea alegerilor, căci ar ști bine pe cine să-l aleagă. Asta ar fi hotărât mai dinainte. În sfârșitul tuturor celor spuse mai sus, găsim de cuviință să spunem că felul cum poate să fie îndeplinit lucrul luminării poporului în înaintea alegerilor atârnă de la omul care va fi atât de ... ... decât lustrul exterior al unei culturi pe care nici n-o înțeleg, nici nu știu s-o reprezinte — toți acești oameni tineri erau atât de deșerți, atât de lipsiți de cunoștințe, încât i-ar fi fost lesne să-i rușineze prin întrebările sale, de natură mireană chiar. El era un polihistor considerabil, dar miile de cunoștințe grămădite în capul ăsăuî se cristalizează împrejurul unui singur sâmbure, mai presus de orice îndoială: Biblia. El avea destule cunoștințe astronomice spre a ști că stelele nu sunt scântei semănate pe bolta cerului numai spre plăcerea ... oamenilor, dar locul din Biblie pentru el avea un înțeles adânc. După el, fiecare atom era centrul lumii întregi, adică a nemărginirii, și fiecare sta în legătură cu toate lucrurile lumii. Fiecare, după ideea lui, este numărat de ochiul Domnului și neapărat în existența sa: să piară și unul din lume și toată lumea se turbură și cade. De aici consecvența că tot omul poate fi influențat de o steauă, adică că o lume întreagă, cu popoarele ei, cu viața ei poate influența asupra unui individ omenesc, precum, iarăși, cine știe dacă pământul ... Mihai Eminescu - Din cerurile-albastre ... Mihai Eminescu - Din cerurile-albastre Din cerurile-albastre de Mihai Eminescu Din cerurile-albastre Luceferi se desfac, Zâmbind iubirii noastre Și undele pe lac. De glasul păsărelelor Pe gânduri codru-i pus. O, stelelor, stelelor, Unde v-ați dus? În turme călătoare Trec nourii pe ceri, Ce seamăn pieritoare Duioaselor ... E câmpul tot răpus. O, norilor, norilor, Unde v-ați dus? Șoptiri aeriane Pătrund din mal în mal Ș-a stelelor icoane Pre fiecare val. De ochii tăi cei plini de-amor Aminte mi-am adus. O, stelelor, atelelor, Unde v-ați dus? Cum iedera se leagă De ramuri de stejar, Mi-a fost odată dragă Și dragă-mi este iar. De Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE FIECARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru DE FIECARE. ... ÎNTOTDEAÚNA adv . 1. În tot timpul , mereu , oricând . 2. De fiecare dată , în orice ocazie ; p . ext . de ... COTIDIÁN , - Ă , cotidiani , - e , adj . , cotidiene , ( 2 ) s . n . 1. Adj . De fiecare ... TOTDEAÚNA adv . 1. În tot timpul ( de până acuma ) ; mereu , pururea , necontenit , oricând . 2. De fiecare ... ZÍLNIC , - Ă , zilnici , - ce , adj . ( Adesea adverbial ) De fiecare ... NERVÚRĂ , nervuri , s . f . 1. Fiecare dintre fasciculele conducătoare liberiene lemnoase care străbat limbul frunzelor și prin care circulă sevă . P . anal . ( Rar ) Fiecare dintre ramificațiile cele mai subțiri ale rădăcinii unui copac . 2. Fiecare dintre fibrele cornoase , ramificate în formă de rețea , care străbat membrana aripii unor insecte . 3. ( La pl . ) Rețea de dungi de altă culoare decât fondul , care dau un aspect marmorat unei suprafețe ; ( și la sg . ) fiecare dintre dungile care formează această rețea . 4. Proeminență pe suprafața interioară sau exterioară a unei piese , a unui organ de mașină etc . , care servește la mărirea rezistenței sau a rigidității piesei , la mărirea suprafeței de schimb de căldură etc . 5. ( Arhit . ) Fiecare dintre mulurile care formează osatura unei bolți ( gotice sau romanice ) ; mulură care conturează și decorează muchiile unei bolți , marginile unei nișe etc . 6. Grindă de ... aripi de avion pentru a asigura profilul aripii , a împiedica deformarea ei și a mări rezistență scheletului acesteia . 8. ( De obicei la pl . ) Cută foarte îngustă , cusută ca garnitură pe un obiect de ... CLÁSĂ , clase , s . f . 1. Grup ( mare ) de obiecte , de elemente , de ființe , de fenomene care au însușiri comune . 2. ( De obicei cu determinarea " socială " ) Ansamblu de persoane grupate după criterii economice , istorice și sociologice . 3. Fiecare dintre diviziunile fundamentale ale regnului animal sau vegetal , mai mică decât încrengătura și mai mare decât ordinul . 4. Unitate organizatorică de bază în sistemul învățământului , compusă dintr - un număr de elevi care au aceeași vârstă , o pregătire școlară egală și învața împreună în cursul unui an pe baza aceleiași programe de învățământ . 5. Fiecare dintre grupele de câte trei cifre ale unui număr cu mai multe cifre . Clasa miilor . 6. Categorie ( după confort și tarif ) a vagoanelor , compartimentelor , cabinelor etc ... cu trenul , cu tramvaiul , cu vaporul . 7. Categorie , grad , rang , care se acordă unui salariat potrivit funcției avute . 8. ( În expr . ) De ( mare ) clasă sau ( de ) clasa întâi = de calitate superioară , de prima calitate , de ... CANÍN , - Ă , canini , - e , adj . , s . m . 1. Adj . De câine , privitor la câine ; câinesc . Rasă canină . 2. S . m . Fiecare ... PANTALÓN , pantaloni , s . m . 1. ( De obicei la pl . ) Îmbrăcăminte exterioară care acoperă , de la mijloc în jos , corpul și fiecare picior în parte ; nădrag . 2. Piesă de tablă sau de ... PERÉCHE , perechi , s . f . ( De obicei urmat de determinări ) l . ( Adesea cu valoare de num . card . ) Grup de două ființe de același fel . 2. Grup format din două exemplare din același fel de obiecte . 3. Fiecare dintre cele două ființe , două obiecte , două fenomene care formează un grup ( unitar ) , considerate în raport cu cea de - a două ființă , cu cel de al doilea obiect etc . ; ființă , obiect , fenomen care seamănă perfect cu altă ființă , cu alt obiect , cu alt fenomen . 4. Obiect alcătuit din două părți ... ... ZA ^2 , zale , s . f . 1. Fiecare dintre ochiurile unui lanț ; p . gener . ( la pl . ) lanț . 2. ( La pl . ) Împletitură executată din inele mici de fier legate unul de altul ; p . ext . armură făcută din această împletitură , cu care se îmbrăcau oștenii în antichitate și în evul mediu , spre a se apăra ... ... n . I. Adj . nehot . 1. ( La sg . ) Întreg ; integral , complet ; din care nu lipsește nimeni sau nimic ; cât există , cât este , cât are ; cât e de mare , cât se întinde , cât cuprinde ; cât durează , cât ține . Tot orașul . Tot timpul . 2. ( La sg . ) Perfect . 3. ( La sg . ) Fiecare ( dintre . . . ) , oricare ; care se repetă . 4. ( La pl . ) Care este în număr complet , fără să lipsească nici unul ; care este în serie completă , fără sa ... Și acuma , în continuare , încă ; ( în construcții negative ) nici acuma , până acuma nu . . . 2. Mereu , tot timpul , toată vremea , totdeauna , pururea ; necontenit , neîncetat , întruna . 3. De repetate ori , adeseori , de |
||