|
|
||
|
Vezi și:DEȘERTĂCIUNE,
DEGEABA,
SEAMĂ,
SEC,
ȚINE,
BUN
... Mai multe din DEX...
DE FOLOS - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE FOLOSRezultatele 1 - 10 din aproximativ 271 pentru DE FOLOS. Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului ... această cutezătoare propozițiune. Iacă un folos pe care înțelepții nu trebuiau să-l treacă cu vederea; și astfel putem zice nemuritorului Gutenberg pe lângă cele de mai sus: tu fixezi multe prostii, care sunt așa de nostime încât mare păcat ar fi să se piarză! Spre lauda ta dar și a autorilor acestor producțiuni minunate, ne propunem a ... științifică decât poate în Cultivatorul, care susținea zilele trecute că mălura grâului este o... insectă, și că tot insectă e și răutăciosul criptogam perinospora infectans, de care se bolnăvesc cartofii. Se înțelege că tot atât de puțin sunt criptogamele insecte, cât sunt buruieni pucioasa și cuprul babei Pleșca. * Dar să lăsăm seninele câmpuri ale științei, pline de buruienile babei și de insectele Cultivatorului, și să trecem pe terenul politicei arzătoare. Avem la îndemână următorul anunț pentru o întrunire publică: „Domnii alegători electorali sunt rugați a ... hriliante — înconjurat de stele Zâmbește cu iubire, cu grații și amor La tot ce-i român astăzi, la toți câți țara ador! Un stol de păsărele din regiuni înalte Inton în armonie un imn Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ŞI PRE SCURT asupra nedreptei morţi a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Ţării Româneşti POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești de Radu Greceanu Pământule și ceriule, stelele, și tu, lună. Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună, Înpărații și prințipii, și toată politiia, De la mare până la mic, să vedeți istoriia, Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate, Care scrie că s-au făcut din multă răutate! Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți, Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți! Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească, Cu toate mănăstirile înpreună, să jălească Pre Costandin postialnicul, pre Cantacozinescul, Pre marele acela omu ... șaizeci și trei de ani, Atuncea s-au rădicat turcii ca să oștiască, Și cu grele oști au mersu în Țara Ungurească La cetatea Uivarului, de o au încongiurat, Și cu putere și războiu pre dânsa o au luat. Atuncea dar, și domnului de Țara Rumânească, Venitu-i-au și lui degrab'poruncă înpărătească, Și cu oastea lui au mersu unde i-au poruncit, La cetatea Uivarului, precum aț Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I ... mișcă ne-ncetat, Sau luminosul soare? Când noi dintr-un ceaslov Putem ști ziua lunii și ceasul când se pișcă! Noi n-avem vro nevoie de-a lui Euclid știință, Ca să-mpărțim pământul în firte și bucăți, Și știm făr-de algebră câți bani sunt într-un leu. Silvan iubește numai știința aceea care Venitul înmulțește și scade cheltuiala; De nu se-ngroașă punga nu vede vrun folos, Ci numai nebunie pentru societăți. La față roșul Luca, ce hojma râgâiește, Ne spune că știința prietenia curmă; Că noi suntem pe lume creați de ... în post numai scrumbie, Atunci lăsând paharul m-oi apuca de carte. Medor se jeluiește hârtia că stricăm Cu scrisul și tiparul ce nu sunt de folos, Încât îi este teamă că n-a să mai rămâie Cu ce să-și încrețească zulufii săi cei mândri. El nu dă pe ... plin de venin. Din aste te-i cunoaște că ești arhipăstor, Și toți cu umilință ți-or zice preasfințite. Ce iese din știință, și ce folos Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII ... izvor. De văd că al meu cuget nimică nu-mi impută, Atunci întorc privirea și cercetez năravuri, Mă sârguiesc din rele s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut să fie cu bun-simț Orice voiesc a zice, și versurile mele Să aibă ... cioplesc iarăși, ș-având mai multă trudă Decât mai înainte pre sine nu mă cruț; Dar versurile mele tot nu cutez s-arăt. Ne-ncrederea de sine, rușinea, ne-ndrăzneala, În mine sunt sădite sau de-a naturii mână, Sau din copilărie de sfatul părintesc; Iar dreapta judecată când vream a fi sumeț M-amenința îndată cu chinuri, ostenele: De-atunce până astăzi urmez a ei povață. Cred orișicând că fața ce priimește-ades Colorul rușinării, se face îndoit Mai vie, mai frumoasă ... sută ... Antim Ivireanul - Scara aceștii cărticele ... Antim Ivireanul - Scara aceştii cărticele Scara aceștii cărticele de Antim Ivireanul Învățătura besericească la cĂ©le mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților, acum într-aceasta chip tipărită în sfânta Mitropolie în Târgoviște, la anul de la Hristos 1710. Să să dea în dar preoților. Anthim cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Ungrovlahiei, preacinstit și exarh Plaiurilor. CucĂ©rnicilor preoți carii ... ajutoriu sau vreun folos ticăloasei turme. Și pentru acea multă prostie a voastră și neștiința la sfânta carte, m-am îndemnat, fiind cuprins de frica dumnezeiască, a vă înștiința cu această mică cărticea, carea o am împărțit în trei părți. În partea cea dintâi s-au pus ... acĂ©ia voi veți da seama la înfricoșata și strașnica judecată a lui Hristos, căci eu v-am învățat câte sunt trebuincioase și de folos, și mi-am făcut datoriia, după cum zice Hristos la Ioan în 15 capete: De n-aș fi venit, și de n-aș fi grăit lor, păcat n-ar avea, iară acum pricină n-au pentru păcatul lor. Iară de ... Constantin Stamati - Prieteșugul cânesc ... Și era politicoși cu oricare trecător, Ziua nu iubea să hămăiască, Iar noaptea să nu se odihnească. Deci începu între dânșii să judece, să vorbească De unirea cea frățească... De soarta lor cea câinească Și, în sfârșit, de prieteșug. “Ah! ce este mai plăcut — au zis Tarca suspinând — Decât doi prieteni buni și fără de vicleșug? Căci a lor inimi legate delaolaltă fiind, Și apoi fieștecare vrând mai fraged să se poarte, Făr’ de al său drag consoțiu nici să mănânce nu poate, Și la nevoi stă cu pieptul și pentru dânsul se bate. Iar dacă mâhnit îl vede ... o minută, În ochi dulce i se uită, Și nici că se alinează Până când nu-i ușurează Soarta ce îl împilează! O așa fel de unire de-am avea noi amândoi, Atunci, Roșcuță amate, pentru noi, S-ar părea că trece timpul repede și făr’ de veste...â€� La aceste Roșca răspunse oftând: “Și greu îți pare că este? Dacă noi la un stăpân ne aflăm servind, Și tot de ... între ei alcătuită, Încât sărind bucătarul cu ciomagul i-au stâlcit, Pân’ ce i-au despărțit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Și prieteșugul nostru întocmai așa se strică, Din pricină de nimică, Mai ales când doi amici au să-mpartă un Ivan Andreievici Krâlov - Prieteșugul cânesc ... Și era politicoși cu oricare trecător, Ziua nu iubea să hămăiască, Iar noaptea să nu se odihnească. Deci începu între dânșii să judece, să vorbească De unirea cea frățească... De soarta lor cea câinească Și, în sfârșit, de prieteșug. “Ah! ce este mai plăcut — au zis Tarca suspinând — Decât doi prieteni buni și fără de vicleșug? Căci a lor inimi legate delaolaltă fiind, Și apoi fieștecare vrând mai fraged să se poarte, Făr’ de al său drag consoțiu nici să mănânce nu poate, Și la nevoi stă cu pieptul și pentru dânsul se bate. Iar dacă mâhnit îl vede ... o minută, În ochi dulce i se uită, Și nici că se alinează Până când nu-i ușurează Soarta ce îl împilează! O așa fel de unire de-am avea noi amândoi, Atunci, Roșcuță amate, pentru noi, S-ar părea că trece timpul repede și făr’ de veste...â€� La aceste Roșca răspunse oftând: “Și greu îți pare că este? Dacă noi la un stăpân ne aflăm servind, Și tot de ... între ei alcătuită, Încât sărind bucătarul cu ciomagul i-au stâlcit, Pân’ ce i-au despărțit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Și prieteșugul nostru întocmai așa se strică, Din pricină de nimică, Mai ales când doi amici au să-mpartă un Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l ... și câte erau folositoare spre o mai amplă informare a celor care nu se dumireau, pe care lucrare o și dedic în calitate de slujitor recunoscător sub oblăduirea și îndrumarea seninătății dumneavoastră, sprijinită și încununată de Dumnezeu; a cărei măreție preacuvioasă va să fie mândrie și totodată confirmare a unei opere foarte folositoare din punct de vedere spiritual, întru faima și înălțarea ortodocșilor pe de o parte, iar pe de altă parte întru rușinea și totala compromitere a adversarilor, lucrare, care deși de proporții reduse, din punct de vedere calitativ este foarte mare. De aceea dar, primește favorabil, ilustrisime și întru Domnul slăvite stăpâne și binefăcătorule, prezentul manual spiritual extrem de folositor, privindu-l nu atât din latura cantitativă, cât mai cu seamă din cea calitativă, și îndeosebi gândindu-te la preferința și recunoștința cordială a ... a slugilor tale, pentru multele și infinitele binefaceri, de care zilnic ne bucurăm primindu-le de la înălțimea-ta. Pentru care bogate daruri pline de bunăvoință din partea măriei-tale, îți rămânem pururi îndatorați, spre a ne ruga necontenit Gheorghe Asachi - Cătră un patriot filantrop ... Gheorghe Asachi - Cătră un patriot filantrop Cătră un patriot filantrop de Gheorghe Asachi Oamenii cu inimi crude cată fericirea lor În diregeri sunătoare, în a numelui mândrie, Altor cugetul se-mpacă în războaie și ... Unii inimile-ncântă prin frumusețe și amor, La străin adună altul aurul și avuție. Dar bărbatul cărui Pronia cătră darul luminos O semință au adaos de a ei sântă virtute Nu vra altă faimă, decât de-a fi altui de folos. De asemene, dorite, tu virtuți ai înnăscute: Cuget drept și patriotic, cu talent suflet duios, Ce-ntrunesc a lor putere pe aproapele s-agiute ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame ... dânșii treabă; ei au chelarul lor. III - La brut Că ești cuminte, Brute, toți oamenii gândesc, Că ești un nerod însă eu nu mă îndoiesc; De-or întreba pricina, o pot spune de rost: Când taci tu ești cuminte, iar când grăiești, un prost. IV - La Lida Pentru ce Druz ia pre Lida, o bătrână hârcă, sură, Ce ... Prietene Erazde, ești prea capricios, Privesc că nici o fată nu poate să-ți mai placă; Cu toate-ai fost în vorbă și fără vrun folos. Una nu e frumoasă, alta e prea săracă, Aceasta n-are zestre sau nu-i de măritat, Tot alegând nevastă, ai rămas ne-nsurat. VII - La cititorii satirelor N-am voit cu-a mele satiri eu pre nime a ... urâcioase m-am silit a prihăni; De aveți însă dorință a nu vă cunoaște-n ele, Vă-ndreptați, dacă se poate, de năravurile rele. VIII - La Leandru Cinci ceasornici de perete, și vro cincisprece de masă Și de buzunar Leandru are întru a sa casă; Toată ziua el nu face decât tot le regulează Înapoi sau înainte, le întoarce și le ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DE FOLOSRezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru DE FOLOS. ... au sculat să joace.`` 8 Să nu curvim, cum au făcut unii din ei, așa că într -o singură zi au căzut douăzeci și trei de mii. 9 Să nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, cari au pierit prin șerpi. 10 Să nu cîrtiți, cum au ... fiți ispitiți peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit și mijlocul să ieșiți din ea, ca s`o puteți răbda. 14 De aceea, prea iubiții mei, fugiți de închinarea la idoli. 15 Vă vorbesc ca unor oameni cu judecată: judecați voi singuri ce spun. 16 Paharul binecuvîntat, pe care -l binecuvîntăm, nu este ... dracilor. 22 Sau vrem să întărîtăm pe Domnul la gelozie? Sîntem noi mai tari decît El? 23 Toate lucrurile sînt îngăduite, dar nu toate sînt de folos. Toate lucrurile sînt îngăduite, dar nu toate zidesc. 24 Nimeni să nu-și caute folosul lui, ci fiecare să caute folosul altuia. 25 Să mîncați ... celui ce v`a înștiințat și din pricina cugetului; căci ,,al Domnului este pămîntul și tot ce cuprinde el.`` 29 Vorbesc aici nu de cugetul vostru, ci de cugetul altuia. Căci dece să fie judecată slobozenia mea ... ... unde ar fi trupul? 20 Fapt este că sînt mai multe mădulare, dar un singur trup. 21 Ochiul nu poate zice mînii: ,,N`am trebuință de tine``; nici capul nu poate zice picioarelor: ,,N`am trebuință de voi.`` 22 Ba mai mult, mădularele trupului, cari par mai slabe, sînt de neapărată trebuință. 23 Și părțile trupului, cari par vrednice de mai puțină cinste, le îmbrăcăm cu mai multă podoabă. Așa că părțile mai puțin frumoase ale trupului nostru capătă mai multă frumuseță, 24 pe cînd ... cele frumoase n`au nevoie să fie împodobite. Dumnezeu a întocmit trupul în așa fel ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste: 25 pentru ca să nu fie nici o desbinare în trup: ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele. 26 Și dacă sufere un mădular, toate mădularele sufăr împreună cu el; dacă este prețuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el ... ce au darul tămăduirilor, ajutorărilor, cîrmuirilor, și vorbirii în felurite limbi. 29 Oare toți sînt apostoli? Toți sînt prooroci? Toți sînt învățători? Toți sînt făcători de ... ... 2 Corinteni Capitol 12 2 Corinteni 11 2 Corinteni Capitol 12 1 E nevoe să mă laud, măcarcă nu este de folos. Voi veni totuș la vedeniile și descoperirile Domnului. 2 Cunosc un om în Hristos, care, acum patrusprezece ani, a fost răpit pînă în ... mine însumi pentru sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult, sînt iubit cu atît mai puțin? 16 Fie și-așa! Nu v`am fost sarcină de loc. ,,Dar``, zic ei, ,,ca un om isteț ce sînt, v`am prins prin șiretlic.`` - 17 Dar, am tras eu oare vreun folos dela voi prin vreunul din aceia, pe cari i-am trimes la voi? 18 Am rugat pe Tit să vină să vă vadă; și împreună ... fratele: a cerut Tit ceva dela voi? N-am fost noi călăuziți de acelaș Duh, și n-am călcat noi pe aceleași urme? 19 De multă vreme voi vă închipuiți că, vrem să ne apărăm înaintea voastră! Noi vorbim înaintea lui Dumnezeu în Hristos; și toate aceste lucruri, le spunem ... mă tem ca nu cumva, la venirea mea, să vă găsesc așa cum n`aș vrea să vă găsesc, și eu însumi să fiu găsit ... ... Dumnezeu în folosul datinei voastre. 7 Fățărnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, cînd a zis: 8 ,Norodul acesta se apropie de Mine cu gura și mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 9 De geaba Mă cinstesc ei, învățînd ca învățături niște porunci omenești.`` 10 Isus a chemat mulțimea la Sine, și a zis: ,,Ascultați ... văd; și slăveau pe Dumnezeul lui Israel. 32 Isus a chemat pe ucenicii Săi, și le -a zis: ,,Mi-este milă de gloata aceasta; căci iată că de trei zile așteaptă lîngă Mine, și n`au ce mînca. Nu vreau să le dau drumul flămînzi, ca nu cumva să leșine de foame pe drum.`` 33 Ucenicii I-au zis: ,,De unde să luăm în pustia aceasta atîtea pîni ca să săturăm atîta gloată?`` 34 ,,Cîte pîni aveți?`` i -a întrebat Isus. ,,Șapte``, I ... a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărțit norodului. 37 Au mîncat toți și s`au săturat; și s`au ridicat șapte coșnițe pline cu rămășițele de fărămituri. 38 Cei ce mîncaseră erau patru mii de bărbați, afară ... ... Mă întrebe, ca să fugă supt ocrotirea lui Faraon, și să caute un adăpost supt umbra Egiptenilor! 3 Dar, ocrotirea lui Faraon vă va da de rușine, și adăpostul supt umbra Egiptului vă va da de ocară. 4 Căci voivozii lui au și ajuns la Țoan, și trimeșii lui au și atins Hanesul. 5 Dar toți vor rămînea de rușine, din pricina unui popor, care nu le va fi de folos, nici nu -i va ajuta, nici nu le va folosi, ci va fi spre rușinea și ocara lor.`` 6 Proorocie asupra unor dobitoace dela miazăzi ... leul, năpîrca și șarpele sburător, își duc ei bogățiile în spinarea măgarilor, și vistieriile pe cocoașa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos. 7 Căci ajutorul Egiptului nu este decît deșertăciune și nimic; de aceea eu numesc lucrul acesta: ,,zarvă fără nici o ispravă.`` 8 ,,Du-te acum-zice Domnul-de scrie aceste lucruri înaintea lor pe o tăbliță, și sapă-le într`o carte, ca să rămînă pînă în ziua de apoi, ca mărturie pe vecie și în veci de ... Ieremia Capitol 23 Ieremia 22 Ieremia Capitol 23 1 ,,Vai de păstorii cari nimicesc și risipesc turma pășunei mele, zice Domnul.`` 2 ,,De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, împotriva păstorilor cari pasc pe poporul meu: ,Pentrucă Mi-ați risipit oile, le-ați izgonit, și nu v ... în țara lor.` 9 Asupra proorocilor. ,,Inima îmi este zdrobită în mine, toate oasele îmi tremură; sînt ca un om beat, ca un om amețit de vin, din pricina Domnului și din pricina sfintelor Lui cuvinte. 10 Căci țara este plină de preacurvii, și țara se jălește din pricina jurămintelor; cîmpiile pustiei sînt uscate.`` Toată alergătura lor țintește numai la rău, și toată vitejia lor este pentru ... trebuit să spună cuvintele Mele poporului Meu, și să -i întoarcă dela calea lor rea, dela răutatea faptelor lor!`` 23 ,,Sînt Eu numai un Dumnezeu de aproape, zice Domnul, și nu sînt Eu și un Dumnezeu de departe? 24 Poate cineva să stea într`un loc ascuns fără să -l văd Eu? zice Domnul. Nu umplu Eu cerurile și pămîntul? zice Domnul ... și rătăcesc pe poporul Meu, cu minciunile și cu îndrăzneala lor; nu i-am trimes Eu, nu Eu le-am dat poruncă, și nu sînt de ... ... luminat inimile, pentruca să facem să strălucească lumina cunoștinței slavei lui Dumnezeu pe fața lui Isus Hristos. 7 Comoara aceasta o purtăm în niște vase de lut, pentruca această putere nemai pomenită să fie dela Dumnezeu și nu dela noi. 8 Sîntem încolțiți în toate chipurile, dar nu la strîmtoare; în ... Isus să se arate în trupul nostru muritor. 12 Astfel că, în noi lucrează moartea, iar în voi viața. 13 Însă fiindcă avem acelaș duh de credință, potrivit cu ceea ce este scris: ,,Am crezut, de aceea am vorbit!`` și noi credem, și de aceea vorbim. 14 Și știm că Cel ce a înviat pe Domnul Isus, ne va învia și pe noi împreună cu Isus, și ... Căci toate aceste lucruri se petrec în folosul vostru, pentruca harul mare, căpătat prin mulți, să facă să sporească mulțămirile spre slava lui Dumnezeu. 16 De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuș omul nostru din lăuntru se înoiește din zi în zi. 17 Căci întristările noastre ușoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate vecinică ... ... cu multe lacrămi, și în mijlocul încercărilor, pe cari mi le ridicau uneltirile Iudeilor. 20 Știți că n`am ascuns nimic din ce vă era de folos, și nu m`am temut să vă propovăduiesc și să vă învăț înaintea norodului și în case, 21 și să vestesc Iudeilor și Grecilor: pocăința ... Dumnezeu. 25 Și acum, știu că nu-mi veți mai vedea fața, voi toți aceia, în mijlocul cărora am umblat propovăduind Împărăția lui Dumnezeu. 26 De aceea vă mărturisesc astăzi, că sînt curat de sîngele tuturor. 27 Căci nu m`am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu. 28 Luați seama dar la voi înșivă și la toată ... răpitori, cari nu vor cruța turma; 30 și se vor scula din mijlocul vostru oameni, cari vor învăța lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. 31 De aceea vegheați, și aduceți-vă aminte că, timp de trei ani, zi și nopate, n`am încetat să sfătuiesc cu lacrămi pe fiecare din voi. 32 Și acum, fraților, vă încredințez în mîna lui ... toate privințele v`am dat o pildă, și v`am arătat că, lucrînd astfel, trebuie să ajutați pe cei slabi, și să vă aduceți aminte ... ajuta; Te voi păzi și Te voi pune să faci legămînt cu poporul, să ridici țara, și să împarți moștenirile pustiite; 9 să spui prinșilor de război: ,Ieșiți!` și celor ce sînt în întunerec: ,Arătați-vă.` Ei vor paște pe drumuri și vor găsi locuri de pășune pe toate coastele. 10 Nu le va fi foame, nici nu le va fi sete; nu -i va bate arșița, nici soarele; căci Cel ... duce la izvoare de ape. 11 Voi preface toți munții Mei în drumuri, și drumurile Mele vor fi bine croite. 12 Iată -i că vin de departe, unii dela miază noapte și dela apus, iar alții din țara Sinim. 13 Bucurați-vă, ceruri! Veselește-te, pămîntule! Izbucniți în strigăte de bucurie, munților! Căci Domnul mîngîie pe poporul Său, și are milă de nenorociții Lui.`` 14 Sionul zicea: ,,M`a părăsit Domnul, și m`a uitat Domnul!`` 15 Poate o femeie să uite copilul ... umeri. 23 Te vor hrăni împărați, și împărătesele lor te vor alăpta. Se vor închina cu fața la pămînt înaintea ta, și vor linge țărîna de ... Isaia Capitol 47 Isaia 46 Isaia Capitol 47 1 ,,Pogoară-te și șezi în țărînă, fecioară, fiica Babilonului; șezi pe pămînt, fără scaun de domnie, fiica Haldeilor; căci nu te vor mai numi supțirică și plăcută. 2 Ia pietrele de moară, și macină făină; scoate-ți măhrama, ridică-ți poala rochiei, descopere-ți picioarele, treci rîurile! 3 Goliciunea ți se va descoperi, și ți se ... plăcerilor, care stai fără grijă și zici în inima ta: ,Eu, și numai eu, nu voi fi niciodată văduvă, și nu voi fi niciodată lipsită de copii!` 9 Și totuș aceste două lucruri ți se vor întîmpla deodată, în aceeaș zi: și perderea copiilor și văduvia; vor cădea asupra ta cu ... tale și multelor tale descîntece. 10 Căci te încredeai în răutatea ta și ziceai: ,Nimeni nu mă vede!` Înțelepciunea și știința ta te-au amăgit, de ziceai în inima ta: ,Eu și numai eu.` 11 De aceea nenorocirea va veni peste tine, fără să -i vezi zorile; urgia va cădea peste tine, fără s`o poți împăca; și deodată va veni ... 12 Vino dar cu descîntecele tale și cu mulțimea vrăjitoriilor tale, cărora ți-ai închinat munca din tinereță; poate că vei putea să tragi vreun ... ... celorlalți ucenici: ,,Haidem să mergem și noi să murim cu El!`` 17 Cînd a venit Isus, a aflat că Lazăr era de patru zile în mormînt. 18 Și, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii, 19 Mulți din Iudei veniseră la Marta și Maria, ca să le mîngîie pentru moartea fratelui lor. 20 Cînd a ... folosul vostru să moară un singur om pentru norod, și să nu piară tot neamul?`` 51 Dar lucrul acesta nu l -a spus de la el; ci, fiindcă era mare preot în anul acela, a proorocit că Isus avea să moară pentru neam. 52 Și nu numai ... ci și ca să adune într`un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiți. 53 Din ziua aceea, au hotărît să -L omoare. 54 De aceea Isus nu mai umbla pe față printre Iudei; ci a plecat de acolo în ținutul de lîngă pustie, într`o cetate numită Efraim; și a rămas acolo împreună cu ucenicii Săi. 55 Paștele Iudeilor erau aproape. Și mulți oameni ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE FOLOSRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru DE FOLOS. ... DEȘERTĂCIÚNE , deșertăciuni , s . f . 1. Lipsă de valoare , de folos , de importanță ; zădărnicie ; p . ext . lucru lipsit de ... DEGEÁBA adv . l . În zadar , fără nici un folos , zadarnic . 2. Fără plată , pe gratis . - De ... SEÁMĂ s . f . 1. ( În loc . și expr . ; exprimă ideea de calcul mintal , o judecată , o constatare , o observație ) De bună seamă = desigur , fără îndoială . Mai cu seamă = mai ales , îndeosebi . A - și da seama = a constata , a se ... înțelege , a se lămuri . ( Pop . ) A - și lua seama = a se răzgândi . 2. ( În loc . și expr . ; exprimă ideea de folos , interes , grijă ) Pe seama ( cuiva ) = a ) în folosul sau în interesul ( cuiva ) ; b ) în sarcina ( cuiva ) , asupra ( cuiva ) . A lăsa pe ... sau în seama cuiva ) = a da ( sau a lăsa ) în paza , în grija , în posesia cuiva . A lua seama ( de cineva ) = a se ocupa , a se îngriji ( de cineva ) . A ține seama ( sau , rar , seamă ) de cineva ( sau de ceva ) = a lua în considerație , a avea în vedere pe cineva ( sau ceva ) . 3. Însemnătate , importanță ; vază , faimă . 4. Fel , gen ... ... SEC , SEÁCĂ , seci , adj . 1. Lipsit de apă ; care a secat , s - a uscat . Albia seacă a unui râu . 2. În care nu se află nimic ... Fig . Lipsit de conținut , de sens , fără folos . 5. Fig . ( Adesea substantivat ) Fără minte , prost . 6. Fig . ( Despre oameni și manifestările lor ; adesea adverbial ) Lipsit de sensibilitate , de ... II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi ... 6. A avea în posesiune o întreprindere ; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate ; a deține ( în calitate de chiriaș , de arendaș ) . 7. ( Pop . ) A avea de vânzare ( o marfă în prăvălie ) . VI. Tranz . 1. A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case , unei gospodării etc . 2. A purta ... A se întinde , a se prelungi ( într - o direcție ) . VIII. Tranz . 1. ( Exprimă , împreună cu determinarea sa , o acțiune sau o stare indicată de determinare , cu valoarea stilistică a unui prezent de durată ) A face să dureze , să se manifeste . ... ... adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu alții ; binevoitor . 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale ; corect , cuviincios ; frumos , milos . 3. ( Despre copii ) Cuminte , ascultător , îndatoritor ; care are grijă de părinți . 4. Caracteristic omului mulțumit , vesel , bine dispus . II. Adj . 1. Care face sau prinde bine ; plăcut , satisfăcător , agreabil . 2. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Gustos ... bine menirea . 2. ( Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor ) Care funcționează bine . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Care nu este uzat ; p . ext . nou , de sărbătoare . 4. De calitate superioară ; p . ext . de preț , scump , nou . 5. ( Despre bani ) Care are putere de circulație . IV. Adj . Înzestrat , talentat , priceput ; p . ext . dibaci , abil , iscusit . V. Adj . 1. Folositor , util ; avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor de ... p . ext . mai mult decât . . . , și mai bine . 3. ( În expr . ) Într - o bună zi ( sau dimineață ) = cândva , odată ; pe neașteptate . VII. Adj . ( Despre legături de rudenie ) De sânge , adevărat . Tată bun . VIII. S . m . și f . ( Înv . și pop . ) Bunic , bunică . IX. S . n . 1. Ceea ce este util sau necesar societății ... |
||