|
|
||
|
Vezi și:TOT,
CHELICERAT,
GEMĂNARE,
DEGRABĂ,
EFEMER,
ORNITOFIL,
DEOPARTE,
PORCIN,
TUȘAVERAJ,
GĂLBENUȘĂ,
OBSTRUCȚIONA
... Mai multe din DEX...
DE LA TO BE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE LA TO BERezultatele 1 - 10 din aproximativ 1311 pentru DE LA TO BE. ... Mihai Eminescu - De-oi adormi De-oi adormi... (variantă) de Mihai Eminescu De-oi adormi curînd În noaptea uitării, Să mă duceți tăcînd La marginea mării. Nu voi sicriu bogat, Făclie și flamuri, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape ... adînci Se nalță la maluri, S-ar atîrna de stînci Cu brațe de valuri, Se nalță, dar recad Și murmură-ntr-una, Cînd pe păduri de brad Alunecă luna. Și nime-n urma mea Nu-mi plîngă la creștet, Doar moartea glas să dea Frunzișului veșted. Să treacă lin prin vînt Atotștiutoarea, Deasupră-mi teiul sfînt Să-și scuture floarea. Cum n-oi ... Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... urzitul Râmului și alți mulți istorici, cercândÅ ... Mihai Eminescu - De-oi adormi... ... Mihai Eminescu - De-oi adormi... De-oi adormi... (variantă) de Mihai Eminescu De-oi adormi curînd În noaptea uitării, Să mă duceți tăcînd La marginea mării. Nu voi sicriu bogat, Făclie și flamuri, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape ... adînci Se nalță la maluri, S-ar atîrna de stînci Cu brațe de valuri, Se nalță, dar recad Și murmură-ntr-una, Cînd pe păduri de brad Alunecă luna. Și nime-n urma mea Nu-mi plîngă la creștet, Doar moartea glas să dea Frunzișului veșted. Să treacă lin prin vînt Atotștiutoarea, Deasupră-mi teiul sfînt Să-și scuture floarea. Cum n-oi ... ... Ion Luca Caragiale - De ce%3F De ce? Scherzo de Ion Luca Caragiale De ce, când o furtună S-abate pe pământ Cu furie nebună... Cânt? De ce, când luna plină Revarsă peste crâng Divina ei lumină... Plâng? De ce, când treci semeață Și nu-mi zici un cuvânt, Nici nu-mi privești în față... Cânt? De ce, când brațe goale La piept cu dor mă strâng... In de matase poale Plâng? De ce? Că știu: părere E tot pân'la Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații ... Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnaţii De cînd ploaia cu cîrnații de Anton Pann Demult, în vremea uitată, 0 muiere cînd dregea, De bărbatul ajutată, Cele de lipsă-n argea, Săpînd ei din întîmplare La iepe să facă loc, Au dat peste o căldăre Plină cu gălbinet foc. 0 scot d-acolo îndată, În casă sup pat o duc; Fiind ... nici o frică Să ții ceea ce-ai găsit? Nu știi că de stăpînire Avem strașnice porunci Pentru așa tăinuire Ca să pedepsim cu munci? De aceea nu ascunde, Ci scoate tot la maidan, C-apoi de nu, vei răspunde În cazne pîn' la un ban. Iar el de aste cuvinte Fără a se-nfricoșa, Cu coraj stînd înainte, Urmează a zice-așa : - Boierule! mie năpaste, Poți să-mi faci ... orice urît, Eu pentru vorbele aste Cu greșală sînt pîrit Că de găseam vro comoară, Era altfel să mă port, Iar eu nu am nici de moară, Umblu de foame mai mort, Cine m-a văzut în viață Vrodată să găsesc bani? Să vie să stea de ... Mihai Eminescu - La Heliade La Heliade de Mihai Eminescu De mi-ar permite-Apolon s-aleg dintre cunune, Ghirlanda n-aș alege-o de flori plăpînde, june, Ci falnica cunună a bardului bătrîn; Eu n-aș alege lira vibrîndă de iubire, Ci ceea care falnic îmi cîntă de mărire, Cu focul albei Veste aprinde al meu sîn. Ghirlanda ce se-nsoară cu silfele ușoare, Pe fruntea inspirată, pe fruntea-nspirătoare, De bucle-ncungiurată, blondine, undoind, Plăcută-i a ghirlandă — sublimă însă este Cununa cea de laur, ce sîntă se-mpletește Pe fruntea cea umbrită de bucle de argint. Ca visul e cîntarea ce-o-ntoană Eol dulce, Cînd silfele vin jalnic prin lilii să se culce, Să doarmă somn de îngeri pe sînul alb de flori, Sublim însă e cîntul cînd țipă și ia-n goană Talazurile negre ce turbă, se răstoarnă, Și spumegă ca furii și urlă-ngrozitor. Astfel ... îți e cîntarea, bătrîne Heliade, Cum curge profeția unei Ieremiade, Cum se răzbun-un vifor zburînd din nor in nor. Ruga-m-aș la Erato să cînt ca Tine, barde, De Dimitrie Bolintineanu - La piramide ... Dimitrie Bolintineanu - La piramide La piramide de Dimitrie Bolintineanu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Acei ce vă-nălțară pieriră în uitare. De cincizeci evi, pe dânșii s-a-nchis al lor mormânt, Țărâna lor perit-a l-a vântului suflare, P ... i plăpândă și uscată Si mii de alte umbre se-nalță din mormânt. Trei regi ce ridicară aceste piramide, Trei umbre, în tăcere s-așază la benchet. Trei cupe aurite, la stelele splendide Ridică deodată o mână de schelet. O tânără prințesă s-așază în tăcere Și cheamă lângă sine fantastici trecători. Și intonând armonii d-amor și de plăcere, Deschide vălu-i d-aur pe sânul ei de flori. Dar iată se aude o surdă nechezare De ageri cursieri; Cambis pășește-n capul popoarelor barbare, Mii țipete se-nalță în sânul desei seri. O luptă cruntă-ncepe și armele în vânturi Răsună ... vorbe neplăcut. Eroul îi conduce în valea glorioasă, În purpură, în aur el nu-i învestmântat. Un redingot albastru, o șlapă colțuroasă Acoperă scheletu-i, de vânturi legănat. Dar ochiul lui străluce de ... ... Gheorghe Asachi - La pictor La pictor de Gheorghe Asachi Scrie-mi, pictore ghibace, Pe-a mea doamnă departată, După cum pe ea voi face Prin al meu vers vederată. Negre ... vadă Și umbroase, dese gene, Preste care-n cerc să cadă Negricioasele sprincene. Te rog, însă, scrie-acele Gemeni arcuri înmândrite, Ca vederea să înșele De sunt două sau unite. Căutătura-i fă sănină Ca văpaia scânteioasă; Ochi albaștri fă-i de-Atină Sau de Vinerea frumoasă. Scrie-n tinerică față Lângă roză unit crinul, Când în mai de dimineață După rouă-și deschid sinul. A ei buze de corale Către sărutări să-mbie, Înmierită fă o cale De-îngerească armonie. Fă ca-n aer făr de nori Împregiurul ei să zboare, Împreună cu Amori, Și pe grații surioare. Dar al ei să nu ascundă Haruri o mantelă deasă, Ca fantazia să ... ... Alecu Donici - La buciumul La buciumul de Alecu Donici Buciume cu voce tare, La bună vreme răsuni: Eu salut a ta cântare, Ca vitejii mei străbuni. A lor bucium suna semnul Mișcărilor ostășești, Iară tu ... trăiască ne-ncetat? România să vieze Subt o lege, subt un scut, Să tot binecuvânteze Pre cei ce-o au renăscut! Cântă, cântă, bucium falnic, De străbate la Dimitrie Bolintineanu - La un avut ... Dimitrie Bolintineanu - La un avut La un avut de Dimitrie Bolintineanu Da, dintre toți avuții din astă țară mică, Acela care știe mai bine-a risipi Comorile de aur cu arta cea antică, Ești tu, nu te-ndoi! Porfirul și ivorul, și aurul îngână Locașul tău ferice în gustul cel mai fin În ... gâtul lor cel alb. În cupe râde vinul în spume-mbălsămite Și face să recheme pe zeii cei uitați, Și roabele antice să văd înlocuite De servi muiați în aur ca fiii de-mpărați! Dar poți a-mi spune mie cum în apropiere D-a trece astă vale pe care ai albit, Tu mai ... s-a finit? Știi dacă de la tine și până la morminte Mai este loc d-o noapte, sărmane pieritor? Te-ascunzi fricos, de moarte, bătrân fără de minte, Când tu ești muritor? În darn vei da tu aur arhangelului morții, El nu primește mită, și-atuncea, vai! în plâns, Vei înțelege oare ... că, împotriva sorții, În darn averi ai strâns. Vei părăsi palatul, femeile frumoase Și oaspii tăi, și servii, și toți te vor lăsa. Moștenitorii însă la ... Gheorghe Asachi - La patrie La patrie de Gheorghe Asachi Un viu dor mă-naripează și mă-ndeamnă din giunie Ca să cerc pe alăută românească armonie. Acest vers, ce sun-aice, lui ... rostul ce-i urzit din cel latin. Armoni-a strâns pe oameni în plăcuta societate, Adunând pre ii din codruri în statornica cetate; De cântarea lui Orfeos munții Traciei s-umpleau, Și de sunetul cel dulce crude fiare se-mblânzeau. Însăși ruga de evlavie unei inimi credincioase Cătră Domnul se înalță pe aripi armonioase Ș-o simțire legănată prin al muzelor organ, Mângâietă, cursul trece pe al vieței ... Spre virtute versu-mbie, despre rele face ură, Fermăcându-ni adapă d-o înalt-învățătură. O, români, români ai Daciei, ce purtați un mândru semn De-origină, istoria acum fie-ni îndemn! În vechime maica Roma, ce-a fost doamnă-n toată lume, Ni-a lăsat legi ... giunei muze care ist vers a țesut; Pe-nverzit și tânăr laur, ce din țărnă-acum răsare; Cu puternic scut să-l aperi de-a fortunelor turbare; Cum va prinde rădăcină și în urmă va-nflori, Din a sale frunzi, cunună muza ție va urzi Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DE LA TO BERezultatele 1 - 10 din aproximativ 55 pentru DE LA TO BE. ... vorba unii altora.`` 8 Și Domnul i -a împrăștiat de acolo pe toată fața pămîntului; așa că au încetat să zidească cetatea. 9 De aceea cetatea a fost numită Babel, căci acolo a încurcat Domnul limba întregului pămînt, și de acolo i -a împrăștiat Domnul pe toată fața pămîntului. 10 Iată spița neamului lui Sem. La vîrsta de o sută de ani, Sem a născut pe Arpacșad, la doi ani după potop. 11 După nașterea lui Arpacșad, Sem a trăit cincisute de ani; și a născut fii și fiice. 12 La vrîsta de treizeci și cinci de ani, Arpacșad a născut pe Șelah. 13 După nașterea lui Șelah, Arpacșad a mai trăit patrusute trei ani; și a ... pe Serug. 21 După nașterea lui Serug, Reu a mai trăit douăsute șapte ani; și a născut fii și fiice. 22 La vîrsta de treizeci de ani, Serug a născut pe Nahor. 23 După nașterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani; și a născut fii și fiice. 24 La ... marii lui Isahar au fost cu Debora, Și Isahar a venit după Barac, A fost trimes pe urma lui în vale. La pîraiele lui Ruben, Au fost mari hotărîri! 16 Pentruce ai rămas în mijlocul staulelor 17 Galaadul de dincolo de Iordan nu și -a părăsit locuința. Pentruce a stat Dan pe corăbii? Așer a stat pe malul mării, Și ... care a înfruntat moartea, Și Neftali la fel, pe înălțimile din cîmpie. 19 Împărații au venit, s`au luptat; Atunci au luptat împărații Canaanului, La Tanaac, la apele Meghido; N`au luat nicio pradă, nici argint. 20 Din ceruri se luptau, De pe cărările lor stelele se luptau împotriva lui Sisera, 21 Pîrîul Chison i -a luat, Pîrîul din vremile străvechi, pîrîul Chison! Suflete, calcă ... Cele mai înțelepte dintre femeile ei îi răspund, Și ea își răspunde singură: 30 ,,Negreșit, au găsit pradă! Și -o împărțesc: O fată, două fete de fiecare om; Pradă de haine văpsite pentru Sisera; Pradă de haine văpsite cusute la gherghef, Două haine văpsite și cusute la gherghef, ... ... va trăi.`` 9 Moise a făcut un șarpe de aramă, și l -a pus într`o prăjină; și oricine era mușcat de un șarpe, și privea spre șarpele de aramă, trăia. 10 Copiii lui Israel au plecat, și au tăbărît la Obot. 11 Au plecat din Obot, și au tăbărît la Iie-Abarim, în pustia din fața Moabului, spre răsăritul soarelui. 12 De acolo au plecat, și au tăbărît în valea Zered. 13 De acolo au plecat și au tăbărît dincolo de Arnon, care curge prin pustie, ieșind din ținutul Amoriților; căci Arnonul face hotarul Moabului, între Moab și Amoriți. 14 De aceea se zice în cartea Războaielor Domnului: ,,Vaheb în Sufa, Șivoaiele Arnonului, 15 Și scurgerile șivoaielor, Cari se întind înspre Ar și se ating cu ... aceasta: ,,Țîșnește, fîntînă! Cîntați în cinstea ei! 18 Fîntîna, pe care au săpat -o căpeteniile, Pe care au săpat -o mai marii poporului, Cu toiagul de cîrmuire, cu toiegele lor!`` Din pustia aceasta s`au dus la Matana; 19 din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot; 20 din Bamot, ... ... cînd fată? 2 Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, și cunoști tu vremea cînd nasc? 3 Ele se pleacă, fată puii, și scapă iute de durerile lor. 4 Puii lor prind vlagă și cresc supt cerul slobod, pleacă, și nu se mai întorc la ele. 5 Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură? 6 I-am dat ca locuință pustiul, și pămîntul sărac ca locaș. 7 El rîde de zarva cetăților, 8 Străbate munții ca să-și găsească hrana, și umblă după tot ce este verde. 9 Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ... le poate călca în picioare. 16 Este aspră cu puii săi de parcă nici n`ar fi ai ei. Că s`a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum! 17 Căci Dumnezeu nu i -a dat înțelepciune, și nu i -a făcut parte de pricepere. 18 Cînd se scoală și pornește, rîde de cal și de călărețul lui. 19 Tu dai putere calului, și -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie? 20 Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul ... n`are astîmpăr cînd răsună trîmbița. 25 ... ... Genesa Capitol 26 Genesa 25 Genesa Capitol 26 1 În țară a venit o foamete, afară de foametea dintîi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s`a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar. 2 Domnul i S`a arătat, și i -a zis: ,,Nu te pogorî în Egipt! Rămîi în țara în care ... Domnului, și și -a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fîntînă. 26 Abimelec a venit din Gherar la el, cu prietenul său Ahuzat, și cu Picol, căpetenia oștirii lui. 27 Isaac le -a zis: ,,Pentru ce veniți la mine, voi cari mă urîți și m`ați izgonit dela voi?`` 28 Ei au răspuns: ,,Vedem lămurit că Domnul este cu tine. De aceea zicem: ,,Să fie un jurămînt între noi, între noi și tine, și să facem un legămînt cu tine! 29 Anume, jură că nu ne ... In aceeaș zi, niște robi ai lui Isaac au venit să -i vorbească de fîntîna pe care o săpau, și i-au zis: ,,Am dat de apă!`` 33 Și el a numit -o Șiba. De aceea s`a pus cetății numele Beer-Șeba pînă în ziua ... Cînd a văzut Lea că nu mai naște, a luat pe roaba sa Zilpa, și a dat -o lui Iacov de nevastă. 10 Zilpa, roaba Leii, a născut lui Iacov un fiu. 11 ,,Cu noroc!`` a zis Lea. De aceea i -a pus numele Gad (Noroc). 12 Zilpa, roaba Leii, a născut un al doilea fiu lui Iacov. 13 ,,Ce ... pe ele, și toți mieii cari erau negri. Le -a dat în mînile fiilor săi. 36 Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el și Iacov; și Iacov păștea celelalte oi ale lui Laban. 37 Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal și de platan; a despoiat de pe ele fășii de coajă, și a făcut să se vadă albeața care era pe nuiele. 38 Apoi a pus nuielele, pe cari le despoiase ... turma lui Laban. 41 Oridecîteori se înferbîntau oile cele mai tari, Iacov punea nuielele în jghiaburi, subt ochii oilor, ca ele să zămislească uitîndu-se la ... ... Urechea lor este netăiată împrejur, și nu sînt în stare să ia aminte. Iată, Cuvîntul Domnului este o ocară pentru ei, și nu le place de el. 11 Eu sînt așa de plin de mînia Domnului, că n`o pot opri.`` -,,Toarnă -o peste copilul de pe uliță, și peste adunările tinerilor. Căci și bărbatul și nevasta vor fi prinși, și bătrînul și cel încărcat de zile. 12 Casele lor vor trece în stăpînirea altora, ogoarele și nevestele lor deasemenea, cînd Îmi voi întinde mîna asupra locuitorilor țării, zice Domnul.`` 13 ... pînă la preot, toți înșală. 14 Leagă în chip ușuratic rana fiicei poporului Meu, zicînd: ,Pace! Pace!` Și totuș nu este pace! 15 Sînt dați de rușine, căci săvîrșesc urîciuni; și totuș nu roșesc, și nu știu de rușine. De aceea vor cădea împreună cu ceice cad, vor fi răsturnați, cînd îi voi pedepsi, zice Domnul.`` 16 Așa vorbește Domnul: ,,Stați în drumuri, uitați-vă ... lui; căci n`au luat aminte la Cuvintele Mele, și au nesocotit Legea Mea. 20 Ce nevoie am Eu de tămîia care vine din Seba, de ... ... au străpuns, sufletul meu le suge otrava, și groază Domnului bagă fiori în mine! 5 Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeață? Mugește boul cînd are de mîncare? 6 Poți mînca ce -i fără gust și fără sare? Are vreun gust albușul unui ou? 7 Orice lucru de care aș vrea să nu m`ating, acela -i hrana mea, fie cît de grețoasă ea! 8 O, de mi s`ar asculta dorința, și de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea! 9 De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Și mîna și să mă prăpădească! 10 Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu ... La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aștept, cînd sfîrșitul se știe? 12 Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă? 13 Nu sînt eu lipsit de ajutor, și n`a fugit mîntuirea de mine? 14 Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăsește frica de Cel Atot puternic. 15 Frații mei s`au arătat înșelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor cari trec. 16 Un sloi le turbură cursul, zăpada ... ... ... 10 ,,Au căzut niște cărămizi, dar vom zidi cu pietre cioplite, au fost tăiați niște smochini din Egipt, dar îi vom înlocui cu cedri.`` 11 De aceea Domnul va ridica împotriva lor pe vrăjmașii lui Rețin, și va stîrni pe vrăjmașii lor: 12 pe Sirieni de la răsărit, pe Filisteni de la apus; și vor mînca pe Israel cu gura plină; cu toate acestea, mînia Lui nu se potolește, și mîna Lui este tot întinsă. 13 Căci ... nu se întoarce la Cel ce -l lovește, și nu caută pe Domnul oștirilor. 14 Deaceea Domnul va smulge din Israel capul și coada, ramura de finic și trestia, într`o singură zi. 15 (Bătrînul și dregătorul sînt capul, și proorocul, care învață pe oameni minciuni, este coada.) 16 Cei ce ... mîna Lui este tot întinsă. 18 Căci răutatea arde ca un foc, care mănîncă mărăcini și spini, aprinde desișul pădurii, din care se înalță stîlpi de fum. 19 De mînia Domnului oștirilor, țara parcă ar fi aprinsă, și poporul este ca ars de foc; nimeni nu cruță pe fratele său, 20 fiecare jăfuiește în dreapta, și rămîne flămînd, mănîncă în stînga, și nu se satură. ... ... și a spus lui Pavel. 17 Pavel a chemat pe unul din sutași, și a zis: ,,Du pe tinerelul acesta la căpitan, căci are să -i spună ceva.`` 18 Sutașul a luat pe tînăr cu el, l -a dus la căpitan, și a zis: ,,Pavel cel întemnițat m`a chemat și m`a rugat să aduc la tine pe acest tinerel, care are să-ți spună ceva.`` 19 Căpitanul l -a apucat de mînă, l -a luat deoparte, și l -a întrebat: ,,Ce ai să-mi spui?`` 20 El a răspuns: ,,Iudeii ... nimănui că i -a descoperit aceste lucruri. 23 În urmă, a chemat pe doi sutași, și le -a zis: ,,La ceasul al treilea din noapte, să aveți gata două sute de ostași, șaptezeci de călăreți și două sute de sulițari, ca să meargă pînă la Cezarea.`` 24 Le -a poruncit să aducă și dobitoace pentru Pavel, ca să -l pună călare, și să -l ducă sănătos și teafăr ... ... ... nurori ale ei: ,,Duceți-vă și întoarceți-vă fiecare la casa mamei ei! Domnul să Se îndure de voi, cum v`ați îndurat și voi de cei ce au murit și de mine! 9 Să vă dea Domnul să găsiți odihnă fiecare în casa unui bărbat!`` Și le -a sărutat. Ele au ridicat glasul, și ... glasul, și iarăș au plîns. Orpa a sărutat pe soacră-sa și a plecat, dar Rut s`a ținut de ea. 15 Naomi a zis către Rut: ,,Iată, cumnată-ta s`a întors la poporul ei și la dumnezeii ei; întoarce-te și tu după cumnată-ta.`` 16 Rut a răspuns: ,,Nu sta de mine să te las, și să mă întorc dela tine! Încotro vei merge tu voi merge și eu, unde vei locui tu, voi locui și ... aceasta?`` 20 Ea le -a zis: ,,Nu-mi mai ziceți Naomi; ziceți-mi Mara (Amărăciune), căci cel Atotputernic m`a umplut de amărăciune. 21 La plecare eram în belșug, și acum Domnul mă aduce înapoi cu mînile goale. ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE LA TO BERezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru DE LA TO BE. ... TOT , TOÁTĂ , toți , toate , adj . nehot . , pron . nehot . , adv . , s . n . I. Adj . nehot . 1. ( La sg . ) Întreg ; integral , complet ; din care nu lipsește nimeni sau nimic ; cât există , cât este , cât are ; cât e de mare , cât se întinde , cât cuprinde ; cât durează , cât ține . Tot orașul . Tot timpul . 2. ( La sg . ) Perfect . 3. ( La sg . ) Fiecare ( dintre . . . ) , oricare ; care se repetă . 4. ( La pl . ) Care este în număr complet , fără să lipsească nici unul ; care este în serie completă , fără sa lipsească ceva . II. Pron . nehot . 1. ( La ... Și acuma , în continuare , încă ; ( în construcții negative ) nici acuma , până acuma nu . . . 2. Mereu , tot timpul , toată vremea , totdeauna , pururea ; necontenit , neîncetat , întruna . 3. De repetate ori , adeseori , de ... CHELICERÁT , - Ă , chelicerați , - te , adj . , s . f . 1. Adj . De chelicere . 2. S . f . ( La pl . ) Subîncrengătură de artropode care au chelicere ; ( și la ... GEMĂNÁRE s . f . ( La car ) Furculiță ( 2 ) . - De la ... DEGRÁBĂ adv . 1. La repezeală , repede , iute . 2. De ... EFEMÉR , - Ă , efemeri , - e , adj . , s . f . 1. Adj . De scurtă durată ; trecător , vremelnic . 2. S . f . ( La pl . ) Ordin de insecte cu corpul subțire și moale , terminat cu trei filamente lungi , cu două perechi de aripi transparente , care trăiesc ca adulte câteva zile sau ore , iar ca larve ( acvatice ) 2 - 3 ani ; efemeride ( Ephemera ) ; ( și la ... ORNITOFÍL , - Ă , orinitofili , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Iubitor de păsări . 2. Adj . ( Despre plante ) La care polenizarea se face cu ajutorul păsărilor . 3. Adj . De ... DEOPÁRTE adv . La o oarecare depărtare de vorbitor sau de alt punct fix ; într - o parte , izolat . - De ... PORCÍN , - Ă , porcini , - e , adj . , s . f . 1. Adj . De porc ( 1 ) ; privitor la porci , caracteristic , propriu porcilor ; ca de porc . 2. S . f . ( La pl . ) Nume generic dat porcilor ( 1 ) ; ( și la ... TUȘAVERÁJ s . n . ( La jocul de scrimă ) Raport dintre punctele obținute într - un meci de cei doi adversari . - De la ... GĂLBENÚȘĂ , gălbenușe , s . f . ( La pl . ) Plantă din familia rozaceelor , cu tulpina ascendentă , paniculat ramificată în partea superioară ( Potentilla chrysantha ) . - De la ... obstrucționez , vb . I . 1. Refl . ( Med . ; despre lumenul organelor tabulare ) A suferi o obstrucție ( 1 ) . 2. Intranz . A face obstrucție ( 2 ) la . . . 3. Tranz . ( La fotbal , handbal etc . ) A împiedica pe atacantul advers să ajungă la minge , fără a juca . [ Pr . : - ți - o - ] - De la Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||