|
|
||
|
Vezi și:LĂPTOS,
SMÂNTÂNIT,
ROȘU,
DULCE,
OGLINDĂ
... Mai multe din DEX...
DE LAPTE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE LAPTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 153 pentru DE LAPTE. ... fiecare Cere câte-o fată mare! ,,Hei, Ancuțo, draga mea, Facă Dumnezeu ce-a vrea! Tu să n-ai nici o păsare. Fierbe lapte-ntr-o căldare De-mi gătește-o scăldătoare Și mă freacă-ntr-un noroc Cu floare de busuioc, Doar mi-ar potoli cel foc, Apoi adă-mi haine dalbe, Cusute cu firuri albe; Adă-mi și armele mele Ce lucesc ca niște ... fată mare, Și numai dintr-un sărut, Capul lui și l-a pierdut!" ↑ Subiectul acestei balade a fost tratat și de poeții poporali ai Serbiei, sub numele de Dojcin bolnavul . Vezi colecția cântecelor poporale ale serbilor, tradusă în limba franceză de August Dozon (Dentu libraire-Ă©diteur Paris). În Ardeal există asemenea balada lui Doncilă, însă cu numele de Radu și călugărița (vezi colecția tipărită la Pesta de dr. Marin Marienescu) ↑ În timpurile pe când Bugeacul era în stăpânirea tătarilor, aceștia făceau ades năvăliri pe pământul Moldovei și cășunau cumplite rele locuitorilor ... în Bugeac pentru ca să ducă în țară care mocănești pline de copile mârzăcești și de roabe tătărești. Tablou viu și spăimântător de ... Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna ... o-mbia, Pân-ce Ileana Din gură-i grăia Eu că te-oi lua, Cum zici dumneata, Viteaz dacă-i fi Și te-i bizui De mi-ei isprăvi Pod pe Marea Neagră, De fier Și oțel, Iar la cap de pod, Cam d-o mânăstire, Chip de pomenire, Chip de cununie, Să-mi placă și mie, C-o scară de fer Pân’ la naltul cer! Puternicul Soare, Ca puternic mare, Unde-o auzea, Bine că-i părea. În palme-mi bătea Și pod se făcea ... Să ia sor’ pe frate Și frate pe sor’? Dar eu te-oi lua Viteaz dacă-i fi Și te-i bizui Până-n zori de zi Mie să-mi croiești Și să-mi isprăvești Peste Marea Neagră Un pod de aramă, Să nu-l bagi în seamă, Iar la cap de pod, Cam d-o mânăstire, Chip de pomenire, Chip de cununie, Să-mi placă și mie. Puternicul Soare, Ca puternic mare, Unde-o auzea, Bine că-i părea, ’N palme că-mi bătea, Podul ... ntindea, Un pod de aramă, De nu-l bagi în seamă Și d-o mânăstire, Chip ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame ... dânșii treabă; ei au chelarul lor. III - La brut Că ești cuminte, Brute, toți oamenii gândesc, Că ești un nerod însă eu nu mă îndoiesc; De-or întreba pricina, o pot spune de rost: Când taci tu ești cuminte, iar când grăiești, un prost. IV - La Lida Pentru ce Druz ia pre Lida, o bătrână hârcă, sură, Ce ... urâcioase m-am silit a prihăni; De aveți însă dorință a nu vă cunoaște-n ele, Vă-ndreptați, dacă se poate, de năravurile rele. VIII - La Leandru Cinci ceasornici de perete, și vro cincisprece de masă Și de buzunar Leandru are întru a sa casă; Toată ziua el nu face decât tot le regulează Înapoi sau înainte, le întoarce și le ... folos poate să-i vie? Nici un om ca dânsul bine câte ceasuri sunt nu știe. IX - La un nou boierit Între numărul cel mare de boieri ce-avem, Silvan Este cel mai plin de fumuri, mai nerod, mai gogoman. Oare pentru ce la oameni nu voiește să se-nchine? — De când vindea lapte ... sugă-mi-te!" Cel viteaz de ortoman Izbea negrul dobrogean Și cu pala lui cea nouă Pe balaur tăia-n două, Apoi trupul înghițit, Plin de rane, otrăvit, El în cârcă-l ridica, Sus, la stână se urca Și în lapte mi-l scălda, De venin îl curățea Și cu viața-l dăruia. Apoi, mări, cât trăia, Frați de cruce se prindea [2] Și-mpreună voinicea Pe balauri de stârpea! [1] Românii au multe crezări în privirea șerpilor, unele întemeiate pe ispită, altele născute din închipuire. Așa găsim în poveștile și în baladele lor ... mândre de împărați, răpite de dânșii. Românii cred încă că pietrele scumpe se formează din spuma gurii șerpilor și că cuiburile lor sunt adevărate comori de briliante și de rubine. Superstiția poporală pretinde că de fiecare șarpe ucis, Dumnezeu iartă un păcat . Sunt câteva zile în an, începând de la Sfântul Petru, în care se zice că ies șerpii la drum. Atunci se face mare ucidere de aceste reptile. Unii șerpi însă au privilegii de a fi respectați, de pildă acei de Ion Luca Caragiale - Intelectualii... ... lapte, puțin „jvarț" și puțin zahar, și numită în limba vulgară „capuțin". De aceea, profanii invidioși, cari nu erau admiși să se apropie de intelectuali, i-au poreclit pe aceștia: „capuținiști", de unde, apoi, orice dezbatere prea mult prelungită despre lucruri ideale, despre înalte chestiuni de artă, litere, științe, s-a numit „capuținism". Aceea a fost prima perioadă, cum am zice perioada eroică, a capuținismului ... arte, în științe, în fine în tot: ei! ei, intelectualii! Aceste exemplare de lux ale omenirii mișună astăzi prin toate unghiurile publice. Lipsiți cu desăvârșire de vreo falșă fudulie, intelectualii intră în toate localurile de consumație și se amestecă bucuros cu toți comunii muritori... Asta e o tactică iezuitică, așa crez eu; căci, pentru a renunța acești aleși ... o definițiune mai scurtă și mai limpede; să-mi spui deslușit: ce este un intelectual? — Bucuros, răspund eu; iată: Omul care desprețuiește orice ocupație de imediată utilitate și pentru el și pentru lume și se dedă la nobila profesiune de gânditor — se numește un intelectual. Sunt mii și mii de ... Gheorghe Asachi - Lupul și mielul ... Gheorghe Asachi - Lupul şi mielul Lupul și mielul de Gheorghe Asachi Orice face cel mai mare, Dreptate-n toate are, Precum vom videa aice Din o fabulă ce-oi zice. Un miel foarte însetat ... pot Cu piciorul, nici cu bot! Mi o turburi și-acum iară, I-au zis cruda acea fiară; Știu că-n anul cel trecut Tu de lupi ai zis bârfele! Cum puteam să zic acele, Când n-am fost încă născut? Crede, doamne, că ș-acuma Eu sug lapte de la muma. De n-ai fost tu, apoi, zău, Au fost un frate al tău. Nici un frate eu nu am. Așadar, ț-au fost vrun neam, Că ... Gheorghe Asachi - Soția de modă ... a lui NodĂ© plan, Peștele să-noate-n lapte, fript cu pene vreun fazan. Dar servițul mesei este de Saxonia, Sevr-au Hina? Ai cristale de Boemie pentru prânz și pentru cină, Figurele, floricele de dragant și de zahar Și un templu und-Amorul arde inimi pe altar? De aceste n-am nici una. Înțeleg, ce bucurie! Eticheta provințială mă așteaptă la moșie; Masa plină de pastramuri, lapte acru, cașcaval, Cu stafide, turtă dulce, vrei să-mi dai poate un bal? Însă, iartă-mă, siniore, că o nobilă soție Nu e vrednică d ... scară; doamna iesă cu gaița și cu cățel, Recomând p-al nostru paroh, nici nu caută la el. Unde-i sala? Ce camară! Nu-i de prânz, nici nu-i de cină, Nu încap aicea oaspeți de părechi nici o duzină; Iar salonul de conțerte și acel de convorbit? En să mergem mai departe, unde-i acel de dormit? Cabinet de toaletă, altul pentru camarieră, Bibliotica mea unde-i, să așez un glob ș-o sferă? După cântec, convorbire, în camară ne-om culca. De ... Vasile Alecsandri - Buruiana de leac ... Vasile Alecsandri - Buruiana de leac Aoleo! mamă Ileană! Cată-mi vreo buruiană [1] Și cu mine-ți fă pomană. Mergi în câmp de-alege-un smoc Tot de mac și busuioc, Să-mi stingi inima de foc. C-a fi azi o săptămână, Am văzut pe la fântână O puicuță de română, Și de-atunci dorul mă frânge, Soarele din cer mi-l stinge, Și la groapă mă împinge. Dragostele tinerele Nu se fac din viorele, Ci din buze ... baladei Cucul și turturica am dat două descântece, acela de deochi și de iele ; mai adăugăm aici altele trei. Acele de pocitură , de săgetătură și de mușcătura șerpilor . Descântec de pocitură Păsărică albă Cu aripa albă! Din piatră-ai crescut, Cu nori te-ai bătut, Trei picături din tine-au căzut: Una de lapte, una de vin Și una de venin. Cel ce-a băut laptele s-a săturat, Cel ce-a băut vinul s-a îmbătat ... deșartă cofița descântată pe rana mușcăturii. Descântec de săgetătură Plecat-au nouă fete fecioare Pe cale, pe cărare. Și-ntr-o mândra vale, La mijloc ... Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur ... că nu știa cum să le întrebuințeze; calul îl învăță, și apoi copilul încălecă pe dânsul și porni. După ce ajunse în orașul cel mai de aproape și se văzu întru mulțimea aia de oameni, furnicând în sus și în jos, se cam spăimântă copilul de atâta zgomot, și îmbla tot cu frică, mirându-se de frumusețea caselor și de tot ce vedea; băgă însă de seamă că fiecare lucru-și are rânduiala sa. Dară calul, îmbărbătându-l, îi zise: - Vezi, stăpâne, aici toate sunt cu șartul lor; de aceea trebuie să știi să-ți faci și tu un căpătâi. Și, după ce șezu acolo câteva zile, mai dedându-se cu lumea și mai ... sale de argat și începu a drege ceea ce se stricase. Când veni acasă grădinarul și văzu stricăciunea ce se făcuse, se luă de gânduri; începu a certa pe argat de ce n-a îngrijit de grădină, și era atât de supărat, cât p-aci era să-l și bată. Dară fiica împăratului, care privea Ion Heliade Rădulescu - Cutremurul ... lui vine fulgeră, șerpuiesc! Își scutură povara, că a pierit Cuvântul: Se bucură nedrepții, săracii flămânzesc. Și câtă fărdelege pe dânsul îl apasă! De sus câtă trufie strivește pe sărac! Sudori de sânge câte p-a trântorilor masă Și ce de viclenie! ce noduri se desfac! Și lenea se îmbuibă când muncitorul geme, Când gheara nedreptății într-însul s-a înfipt; Din carnea lui ... oi aleasă Și un păstor la lume și pacea anunța. S-au dus timpii aceia; și Anticrist domnește, Despot pe lumea-ntreagă, cu varga sa de fier Altarele distruge, corumpe și zdrobește, Și țipete de sânge se nalță pân' la cer. Se va deschide cerul, Cuvântul iarăși vine, De vii și de morți jude. Și mii de cherubimi Pe palmele de flăcări p-al omului fiu ține, Și lauda răsună prin mii de serafimi. Cea cu ochi mulți știință sunt iuții cherubimii, Ce va mări pe omul și-l va reîntregi; Și caritatea, pacea sunt blânzii serafimii, În ... l veți mai condamna; Cu glorie el vine și vine cu tărie, Pieri-va răutatea când el va domina. S-au dus zilele voastre, zile de asuprire, De dol, de nedreptate, de ... Petre Ispirescu - Poveste țărănească ... amin. Fie însă că și băiatul nu se lăsă mai pe jos. Și cum spusei, se luptară pe capete; dară luptă nu glumă. Curgea sudorile de pe fiul împăratului șiroaie, și nu se da netezului nicicât. Lupta ținu, și o luptă de moarte, până despre cântători. Cum se auzi cocoșul, duhul pieri ca o nălucă, dară și băiatul căzu jos de ostenit. De mai ținea lupta, numai cât ai ațâța un foc, s-ar fi muiat, și cine știe ce se întâmpla. Cum căzu fiul de împărat pe mormântul tătâne-său, acolo și adormi. Atât era de rupt de oboseală. Când se deșteptă, ce să vedeți d-voastră? Soarele răsărise de mult și se urcase ca de trei sulițe. Ce să facă el? Să se întoarcă acasă ziua-n amiaza mare, să treacă prin oraș așa înarmat de sus până jos, îi era rușine; să rămâie acolo, nu se putea. Ce-i veni lui în gând, că numai o luă rara, rara, către ... de gât și i-l răsuci, de nu mai zise nici pis! apoi deschise ușa încetișor, trecu la cealaltă ușă, fură clopoțelul și se întoarse de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DE LAPTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru DE LAPTE. ... 55 1 ,,Voi toți cei însetați, veniți la ape, chiar și cel ce n`are bani! Veniți și cumpărați bucate, veniți și cumpărați vin și lapte, fără bani și fără plată! 2 De ce cîntăriți argint pentru un lucru care nu hrănește? De ce vă dați cîștigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultați-Mă dar, și veți mînca ce este bun, și sufletul vostru se va desfăta ... și veniți la Mine, ascultați, și sufletul vostru va trăi: căci Eu voi încheia cu voi un legămînt vecinic, ca să întăresc îndurările Mele față de David. 4 Iată, l-am pus martor pe lîngă poapore, cap și stăpînitor al popoarelor. 5 Întradevăr, vei chema neamuri, pe cari nu le cunoști ... Israel, care te proslăvește.`` 6 ,,Căutați pe Domnul cîtă vreme se poate găsi; chemați -L, cîtă vreme este aproape. 7 Să se lase cel rău de calea lui, și omul nelegiuit să se lase de gîndurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu obosește iertînd. 8 ,Căci gîndurile Mele nu sînt gîndurile voastre, și căile voastre nu sînt căile Mele, zice Domnul ... ... A fost trimes pe urma lui în vale. La pîraiele lui Ruben, Au fost mari hotărîri! 16 Pentruce ai rămas în mijlocul staulelor 17 Galaadul de dincolo de Iordan nu și -a părăsit locuința. Pentruce a stat Dan pe corăbii? Așer a stat pe malul mării, Și ... să fie ea între femeile cari locuiesc în corturi! 25 El a cerut apă, și ea i -a a dat lapte; În pahar împărătesc i -a adus unt. 26 Cu o mînă a luat țărușul, Și cu dreapta ciocanul lucrătorilor, A ... fără viață. 28 Pe fereastră, prin zăbrele, Se uită mama lui Sisera, și strigă: ,,Pentruce zăbovește carul lui să vină? Pentruce vin carăle lui așa de încet?`` 29 Cele mai înțelepte dintre femeile ei îi răspund, Și ea își răspunde singură: 30 ,,Negreșit, au găsit pradă! Și -o împărțesc: O fată ... două fete de fiecare om; Pradă de haine văpsite pentru Sisera; Pradă de haine văpsite cusute la gherghef, Două haine văpsite și cusute la gherghef, De ... ... și pe Abiram, fiii lui Eliab. Dar ei au zis: ,,Nu ne suim. 13 N`ajunge că ne-ai scos dintr`o țară, unde curge lapte și miere, ca să ne faci să murim în pustie, de vrei să mai și stăpînești peste noi? 14 Ce bine ne-ai mai dus într`o țară unde curge lapte și miere, și ce bine ne-ai mai dat în stăpînire ogoare și vii! Crezi că poți să iei ochii oamenilor? Nu ne suim!`` 15 ... face un lucru ne mai auzit, dacă pămîntul își va deschide gura ca să -i înghită cu tot ce au, așa încît se vor pogorî de vii în locuința morților, -atunci veți ști că oamenii aceștia au hulit pe Domnul.`` 31 Pe cînd isprăvea el de spus toate aceste vorbe, pămîntul de subt ei s`a despicat în două. 32 Pămîntul și -a deschis gura, și i -a înghițit, pe ei ... norod. 48 S`a așezat între cei morți și între cei vii, și urgia a încetat. 49 Patrusprezece mii șapte sute de inși au murit de ... lumina ta, și împărați în strălucirea razelor tale. 4 Ridică-ți ochii împrejur, și privește: toți se strîng și vin spre tine! Fiii tăi vin de departe, și fiicele tale sînt purtate pe brațe. 5 Cînd vei vedea aceste lucruri, vei tresări de bucurie, și îți va bate inima și se va lărgi, căci bogățiile mării se vor întoarce spre tine, și vistieriile neamurilor vor veni la tine ... plecați înaintea ta, și toți ceice te disprețuiau se vor închina la picioarele tale; și te vor numi ,Cetatea Domnului,` ,Sionul Sfîntului lui Israel.` 15 De unde erai părăsită și urîtă, și nimeni nu trecea prin tine, te voi face o podoabă vecinică, o pricină de bucurie pentru oameni din neam în neam. 16 Vei suge laptele neamurilor, vei suge țița împăraților; și vei ști astfel că Eu sînt Domnul, Mîntuitorul ... lui Iacov. 17 În loc de aramă voi aduce aur, în loc de fier voi aduce argint, în loc de lemn, aramă, și în loc de pietre, fier. Voi face ca pacea să domnească peste tine, și să stăpînească dreptatea. 18 Nu se va mai auzi vorbindu-se de ... ... legămîntului acestuia, și împliniți-le! 7 Căci am înștiințat pe părinții voștri, din ziua cînd i-am scos din țara Egiptului și pînă în ziua de azi; i-am înștiințat în toate diminețile, zicînd: ,Ascultați glasul Meu!` 8 ,Dar ei n`au ascultat, n`au luat aminte, ci au urmat fiecare ... cînd Mă vor chema din pricina nenorocirii lor. 15 Ce ar putea să facă prea iubitul Meu popor în Casa Mea? Să facă o mulțime de nelegiuiri în ea? Vor îndepărta juruințele și carnea sfîntă, răutatea dinaintea ta? Atunci ai putea să te bucuri! 16 ,Măslin verde, gras și cu roade ... a casei lui Iuda, pe care au făcut -o ca să Mă mînie, aducînd tămîie lui Baal.`` 18 ,,Domnul mi -a dat de știre, și am știut; atunci Tu mi-ai arătat faptele lor. 19 Dar eu eram ca un miel blînd pe care -l duci la măcelărie ... Deaceea așa vorbește Domnul împotriva oamenilor din Anatot, cari vor să-ți ia viața, și zic: ,Nu prooroci în Numele Domnului, căci vei muri ucis de mîna noastră!`` 22 ,,Deaceea așa vorbește Domnul oștirilor: ,Iată, îi voi pedepsi; tinerii vor muri uciși de ... ... a rostit Numele Domnului. 6 Și Domnul a trecut pe dinaintea lui, și a strigat: ,,Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare și milostiv, încet la mînie, plin de bunătate și credincioșie, 7 care Își ține dragostea pînă în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea și păcatul, dar nu socotește pe cel vinovat drept nevinovat, și pedepsește fărădelegea părinților în copii și în copiii copiilor lor ... aratului și seceratului. 22 Să ții sărbătoarea săptămînilor, a celor dintîi roade din secerișul grîului, și sărbătoarea strîngerii roadelor la sfîrșitul anului. 23 De trei ori pe an, toți cei de parte bărbătească să se înfățișeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. 24 Căci voi izgoni neamurile dinaintea ta, și-ți voi întinde hotarele; și nimeni ... ți cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte închei legămînt cu tine și cu Israel!`` 28 Moise a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile și patruzeci de nopți. N`a mîncat deloc pîne, și n`a băut deloc apă. Și Domnul a scris pe table cuvintele ... cele zece porunci. 29 Moise s`a pogorît ... ... zis: ,,Ha! Ha!`` sfîntului Meu Locaș, cînd era pîngărit, țării lui Israel, cînd era pustiită, și casei lui Iuda, cînd se ducea în robie, 4 de aceea, iată, te dau în stăpînirea fiilor Răsăritului; ei își vor așeza staulele în mijlocul tău și își vor face locuințele în tine; îți vor ... așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,,Pentrucă ai bătut din mîni, și ai dat din picior, pentrucă te-ai bucurat în chip batjocuritor și din adîncul sufletului de țara lui Israel, 7 de aceea, iată că Îmi întind mîna peste tine, și te dau pradă neamurilor; te șterg din mijlocul popoarelor, te scot din numărul țărilor, și te ... sînt Domnul!`` 8 ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Pentrucă Moabul și Seirul au zis: ,Iată, casa lui Iuda a ajuns ca toate neamurile!` 9 De aceea, deschid ținutul Moabului din spre cetăți, dinspre cetățile lui dela hotare, cari sînt podoaba țării și anume: Bet-Ieșimotul, Baal-Meonul și Chiriataim, 10 ... judecățile împotriva Moabului! Și vor ști că Eu sînt Domnul.`` 12 Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,,Pentrucă Edomul s`a dedat la răzbunare față de ... ... a plîns în noaptea aceea. 2 Toți copiii lui Israel au cîrtit împotriva lui Moise și Aaron, și toată adunarea le -a zis: ,,De ce n`om fi murit noi în țara Egiptului, sau de ce n`om fi murit în pustia aceasta? 3 Pentruce ne duce Domnul în țara aceasta, în care vom cădea uciși de sabie, iar nevestele noastre și copilașii noștri vor fi de jaf? Nu este oare mai bine să ne întoarcem în Egipt?`` 4 Și au zis unul altuia: ,,Să ne alegem o căpetenie, și să ne ... 8 Dacă Domnul va fi binevoitor cu noi, ne va duce în țara aceasta, și ne -o va da: este o țară în care curge lapte și miere. 9 Numai, nu vă răzvrătiți împotriva Domnului, și nu vă temeți de oamenii din țara aceea, căci îi vom mînca. Ei nu mai au niciun sprijin: Domnul este cu noi, nu vă temeți de ei!`` 10 Toată adunarea vorbea să -i ucidă cu pietre, cînd slava Domnului s`a arătat peste cortul întîlnirii, înaintea tuturor copiilor lui ... poporului acestuia; că Te arătai în chip văzut, Tu, Domnul; că norul Tău stă peste el; că Tu mergi înaintea lui ziua într`un stîlp ... ... și spre orice copac stufos, acolo și-au adus jertfele, acolo și-au adus darurile de mîncare cari Mă mîniau, acolo și-au ars mirezmele de un miros plăcut, și acolo și-au turnat jertfele de băutură. 29 Eu i-am întrebat: ,,Ce sînt aceste înălțimi, la cari vă duceți?`` De aceea li s`a dat numele de ,înălțimi` pînă în ziua de azi! 30 Deaceea spune casei lui Israel: ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,,Voiți voi să spurcați în felul părinților voștri și să curviți alergînd după urîciunile ... voștri. 43 Acolo vă veți aduce aminte de purtarea voastră și de toate faptele voastre cu cari v`ați spurcat; și vă va fi scîrbă de voi înșivă, din pricina tuturor fărădelegilor pe cari le-ați făcut. 44 Și veți ști că Eu sînt Domnul, cînd Mă voi purta cu voi ... Israel, zice Domnul, Dumnezeu.`` 45 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 46 ,,Fiul omului, întoarce-ți fața spre miazăzi, și vorbește împotriva locurilor de miazăzi! Proorocește împotriva pădurii din cîmpiile de miazăzi! 47 Spune pădurii de ... ... prea sălbatică! Îi voi împărți în Iacov, Și -i voi risipi în Israel. 8 Iudo, tu vei primi laudele fraților tăi; Mîna ta va apuca de ceafă pe vrăjmașii tăi. Fiii tatălui tău se vor închina pînă la pămînt înaintea ta. 9 Iuda este un pui de leu. Tu te-ai întors dela măcel, fiule! Iuda își pleacă genunchii, se culcă întocmai ca un leu, Ca o leoaică: cine -l va scula ... depărta din Iuda, Nici toiagul de cîrmuire dintre picioarele lui, Pînă va veni Șilo, Și de El vor asculta popoarele. 11 El își leagă măgarul de viță, Și de cel mai bun butuc de viță mînzul măgăriței lui; Își spală haina în vin, Și mantaua în sîngele strugurilor. 12 Are ochii roși de vin, Și dinții albi de lapte. 13 Zabulon va locui pe țărmul mărilor, Lîngă limanul corăbiilor, Și hotarul lui se va întinde înspre Sidon. 14 Isahar este un măgar osos, Care ... peștera din ogorul Macpela, care este față în față cu Mamre, în țara Canaan. Acesta este ogorul, pe care l -a cumpărat Avraam de la Hetitul Efron, ca moșie ... ... din an, să nu mai fie numărată între luni! 7 Da, stearpă să fie noaptea aceea, ducă-se veselia din ea! 8 Blestemată să fie de ceice blastămă zilele, de ceice știu să întărîte Leviatanul; 9 să se întunece stelele din amurgul ei, în zădar să aștepte lumina, și să nu mai vadă genele zorilor ... nu mi-am dat sufletul la ieșirea din pîntecele ei? 12 Dece am găsit genunchi cari să mă primească? Și țîțe cari să-mi dea lapte? 13 Acum aș fi culcat, aș fi liniștit, aș dormi și m`aș odihni 14 cu împărații și cei mari de pe pămînt, cari și-au zidit falnice morminte, 15 cu domnitorii cari aveau aur, și și-au umplut casele cu argint. 16 Sau n`aș ... amăriți la suflet, 21 cari așteaptă moartea și nu vine; măcar că o doresc mai mult decît o comoară, 22 cari n`ar mai putea de bucurie și de veselie, dacă ar găsi mormîntul? - 23 Pentruce, zic, dă El lumină omului care nu știe încotro să meargă, pe care îl îngrădește Dumnezeu de toate părțile? 24 Suspinurile îmi sînt hrana de toate zilele, și jalea mi se varsă ca apa. 25 Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE LAPTERezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru DE LAPTE. ... LĂPTÓS , - OÁSĂ , lăptoși , - oase , adj . 1. ( Pop . ; despre animale , mai ales despre vaci ) Care are sau produce lapte mult . 2. De culoare sau cu aspectul laptelui . - Lapte ... SMÂNTÂNÍT^2 , - Ă , smântâniți , - te , adj . ( Despre lapte ) De pe care s - a luat sau din care s - a extras smântâna . - V. smântâni . SMÂNTÂNÍT^1 s . n . Faptul de ... RÓȘU , - IE , roșii , adj . , subst . I. Adj . 1. De culoarea sângelui . 2. Roșcat , roșcovan , arămiu . 3. De culoare rumenă aprinsă . 4. ( Despre metale ) Înroșit în foc ; incandescent . II. Adj . Fig . Comunist . III. S . n . 1. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii ... marginea acestuia dinspre lungimile de undă mari ; culoarea sângelui . 2. Fard de culoare roșie ( I 1 ) pentru obraz și buze ; ruj . 3. Țesătură , panglică , broderie de culoare roșie ( I 1 ) . 4. Culoarea uneia dintre cărțile de joc , în formă de inimă roșie ( I 1 ) . IV. S . m . 1. Adept al comunismului . 2. ( Înv . ; la pl . ) Corp de trupă de călăreți sau de pedestrași în vechea armată a Moldovei , compus din boierii de țară ( cu uniformă de culoare roșie ) ; ( și la sg . ) ostaș din acest corp de trupă . V. S . f . Pătlăgică roșie , v . pătlăgică . VI. S . f . ( În sintagmele ) Roșie daneză = rasă de taurine obținută în Danemarca și crescută pentru producția de lapte . Roșie de stepă = rasă de taurine bună producătoare de lapte , adaptată la condițiile de ... adj . , dulciuri , ( B 2 ) s . n . , ( B 1 ) s . n . A. Adj . I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului . 2. ( Despre lapte ) Proaspăt ; nefermentat . 3. ( Despre fructe ) Care este produs de un pom fructifer altoit , având gustul dulce ( A I 1 ) . 4. ( Despre apă ) De râu , de izvor , de fântână . II. Fig . 1. Frumos , drăguț , gingaș . Zâmbet dulce . 2. ( Despre somn ) Liniștit , calm , odihnitor . 3. ( Despre gesturi , acțiuni ) Ușor , delicat , gingaș . 4. ( Despre terenuri ... ... OGLÍNDĂ , oglinzi , s . f . 1. Un obiect cu o suprafață netedă și lucioasă de diferite forme , făcut din metal sau din sticlă , acoperit pe o față cu un strat metalic și având proprietatea de a reflecta razele de lumină și de a forma astfel , pe partea lucioasă , imaginea obiectelor . 2. P . anal . ( De obicei urmat de determinări ) Suprafață netedă și lucioasă ( în special a unei ape ) , care are proprietatea de a reflecta lumina . 3. Fig . Ceea ce înfățișează , reprezintă , simbolizează ceva ; icoană , imagine , tablou . 4. ( În sintagma ) Oglinda laptelui ( sau ugerului ) = porțiune de ... piele , netedă și lucioasă , la femelele bovinelor și ale altor animale , în dreptul perineului și al feselor , în care sensul firelor de păr este îndreptat de jos în sus . 5. ( Geol . ; în sintagmele ) Oglindă de falie ( sau de fricțiune , de |
||