|
|
||
|
Vezi și:DEAMBULATORIU
... Mai multe din DEX...
DE ROMAN - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE ROMANRezultatele 1 - 10 din aproximativ 234 pentru DE ROMAN. Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași ... a sa pereche, ce-i răspunde nechezând. Așa și Valter francezul să rămâie hotărâse În pustiii Munți ai Vrancei, dar, din contra, un păstor, Flăcăul Roman Frumosul, ce așa îl prenumise, Fiu șoltuzului cucernic și prea drept judecător, Au îndrăgit europeii și de tot s-au încântat De a lor lucruri și podoabe, de a lor spirit civilizat. El era frumos minune cu-al său strai simplu și curat, Cu al său păr ca de aur, în plete lungi rășchirat, Pe-a sa frumoasă față ca cu voal coperindu-l; Și făr’ să se încâlcească, tot în valuri ... duce, pierd speranța vieții mele ce se stinge, Căci inima mea îmi spune că nu am să te mai văz. Așadar, să-ți fie milă de tatăl tău când îți plânge, Ca pân’ va închide ochii tot pe lângă el să șezi". Dar de-a bătrânului vorbe Roman neânduplecat, Către Iași cu europeii se gătește de plecat. Trăsurile se înhamă și tabăra se pornește, Bătrânul mâhnit se urcă pe colnicul cel mai nalt, Și de acolo prin lacrimi la șleah devale privește Fugând trăsura în care ... Mihai Eminescu - Un roman Un roman de Mihai Eminescu În van oglinzi frumoase și florile-împlu sala C-un aer plin de miros, molatec, de argint În sufletu- unui tânăr e noapte și răceală Lumini până în gându-i cel negru nu se-ntind. În van tineri d-o vârstă ... râului curat. În curgerea de ape, pe-a frunzelor sunare În dulcile-nmiitul al păsărilor grai În murmurul de viespii, ce-n mii de chilioare Își zidesc monâstire de ceară pentru trai. De spânzură pin ramuri de sălcii argintoase O-mpărăție-ntreagă-ntr-un cuib legănător  A firii dulce limbă, de el era-nțeleasă Și îl umplea de cântec, cum îl umplea de dor. Visa copilul... Fruntea-i de-o stâncă rezimată Privea uimit în râul ce spumega amar Și asvârlea vo piatră în apa-nvolburată Râdea, cânta degeaba  plângea chiar în zădar ... cânte plecându-se pe val Din vânturi să fac nimfe cu sufletele clare Ce-n aer legănate, albastre și ușoare Să treacă zimbitoare cu arfe de cristal. Și tu când apărea-vei ziua să pară noapte Astfel de strălucită să fie fața ta Încet numai pâraie să se uimească-n șoapte Din crengi ... Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... Edmondo De Amicis - Cuore - Inimă de copil ... Edmondo De Amicis - Cuore - Inimă de copil Cuore - Inimă de copil de Edmondo De Amicis , traducere de Clelia Bruzzesi Nota traducătoarei → Romanul scritorului Edmondo de Amicis a fost prima dată publicat la data de 18 octombrie 1886, în Italia. Cuprins NOTA TRADUCĂTOAREI CUVÂNT ÎNAINTE PREFAȚA AUTORULUI OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE Pagina principală De ... Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... aceia care au iubit cu ,,amor" o viață-ntreagă. Există o femeie care a iubit așa o viață-ntreagă: e... într-o nuvelă de Maupassant; mai există una: e aceeași, zugrăvită de Maupassant într-unul din volumele sale de voiaj... 7. Amorul -- să-i zicem pe nume: amorul senzual, amorul tuturor vârstelor, afară de cea de 20 ani -- amorul acesta nu apropie sufletește. Pasiunea arzătoare de primitiv, îndoiala nedezlipită de amor, care enervează și ofensează, dorința de a acapara cu totul ființa iubită, transformarea ei în izvor de plăcere, cunoscuta netoleranță a ființei care iubește, gelozia fără motiv, sentimentul de teroare, că ea e ea, că e o ființă de sine stătătoare, asupra gândirii și voinței căreia n-ai nici o putere, toate aceste sentimente care caracterizează cel mai teribil egoism și pe care le ... estetic și moral. Sublimitățile astea clorotice n-ar putea explica tirania și demența lui. El este cu totul altceva. Este faptul fundamental al existenței, voința de a trăi sau, mai bine, de a nu muri (ceea ce, deși pare același lucru, e cu totul altceva). 16. În strigătul de iubire, bărbatul cere femeii ajutor împotriva morții. De Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F ... și sunt deci creștinești. Despre cuvântul Crăciun unii au spus că el este cuvânt păgânesc, alții, că-i creștinesc. Cei ce au zis că vine de la păgâni spun că-i împrumutat de moldovenii noștri de la slavoni, pe când au fost slavonii încă pâgini, și că vine de la numirea dumnezeului slavon Caranun, ce era un dumnezeu rău și, după credirile slavonilor, trimitea oamenilor fel de fel de nenorociri. Alții zic că Crăciun vine din cuvântul slavon kriciati „a țipa“, căci adică porcii tăiați de Crăciun amarnic mai țipă; în vechime acești porci se tăiau de jertfă dumnezeilor păgânești. Cei ce zic că cuvântul Crăciun este rostire creștinească arată că el seamănă cu cuvântul creștin și că este legat de marea sărbătoare creștinească, dar mai departe nu dovedesc nimic. Cum să fie dar? Cine are mai multă dreptate? Firește că cei ce spun că numele ... s-a schimbat dintâi în încărnăciune (precum a fost cu cuvântul rugăciune, din latinescul rogații, rogatio, rogațione, rugăciune; incarnațio, incarnațione, încărnăciune), de unde, pierzându-se în de la început și e de ... Ștefan Octavian Iosif - Romanța ... Ştefan Octavian Iosif - Romanţa Romanța de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Trecea în cîrjă sprijinit Pe ulița pustie, Și-n caterincă, ostenit, El învîrtea necontenit O veche melodie. Era ... Alexandru Macedonski - Romanța garoafei ... Alexandru Macedonski - Romanţa garoafei Romanța garoafei de Alexandru Macedonski Garoafele ce le-ai purtat Au sângerat și s-au uscat. Dar alte flori de foc nestins Pe buze ele mi-au aprins. În ochii tăi, — de raiuri porți, -- Al tinereții soare porți Și neștiind de ce nicicum Eu te respir ca un parfum. Mă-mbăt de tine ca de-un vin, De câte ori spre tine vin, Un vin de struguri de Șiraz Ce pune flacări pe obraz. Când dormi străbat în al tău somn Și-ți sunt și rob, și-ți sunt și domn, Iar cu ... Vasile Alecsandri - Romanța de toamnă ... Vasile Alecsandri - Romanţa de toamnă Romanța de toamnă de Vasile Alecsandri De-aș fi-n a tinereții floare, Când toate zilele sunt bune, Pe când din inima cu soare În veci lumina nu apune, Multe ... a-ți spune Ca să devii tu gânditoare. De-aș fi ce-am fost pe lume-odată, Privind în față viitorul, Când mă-ndrăgeam de orice fată Ce-mi părea soră cu amorul, Aș deștepta în tine dorul Cu-a mea cântare înfocată. Dar nu-s în floarea ... Și nu-ndrăznesc nimic a-ți zice! Mergi dar, copilă,-n calea vieții Întâmpinând zâmbiri amice. Eu te-oi privi oftând, ferice, Răpit de farmecul frumuseții. Și însă de-ai vrea să ai parte... Dar ce zic? Timpul ne disparte. Tu ești sosind, eu în plecare, A ziorilor vie lucire Nu poate ... Cincinat Pavelescu - Romanță (Pavelescu) ... Cincinat Pavelescu - Romanţă (Pavelescu) Romanță de Cincinat Pavelescu Iubirea mea nu-i zvon de șoapte, Nici mandolină pe sub geamuri, E vânt sălbatic, vânt de noapte, Ce smulge flori și frânge ramuri. De-ți place urletul furtunii Și balul mării-nfuriate, Cu frică pleacă-te spre iadul În care dorul meu se zbate. Dar dacă-n inima ta ... Duiliu Zamfirescu - Culcate-s romanițe.... ... Duiliu Zamfirescu - Culcate-s romaniţe.... Culcate-s romanițe.... de Duiliu Zamfirescu Ușor se mișcă tânăra fecioară, Purtându-și trupul drept ca o făclie; Cu amforele vine de la vie Și vinde must, ca-n vremi de-odinioară. Copilă albă, vina ta să fie De te-o-ntâlni Polibus bunăoară: Cum mâinile-ți sunt prinse de ulcioară O să-ți sărute benghiul din bărbie. Dar ea zâmbește. Colțurile gurei S-ascund hoțos în gingașe gropițe Iar ochii vineți iau coloarea murei ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DE ROMANRezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru DE ROMAN. ... socotită ca neprihănire. 6 Tot astfel, și David numește fericit pe omul acela, pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socotește neprihănit. 7 ,,Ferice``, zice el, ,,de aceia ale căror fără de legi sînt iertate, și ale căror păcate sînt acoperite! 8 Ferice de omul, căruia nu -i ține Domnul în seamă păcatul!`` 9 Fericirea aceasta este numai pentru cei tăiați împrejur sau și pentru cei netăiați împrejur? Căci ... a fost făcută pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihăniri, care se capătă prin credință. 14 Căci, dacă moștenitori sînt ceice se țin de Lege, credința este zădarnică, și făgăduința este nimicită; 15 pentrucă Legea aduce mînie; și unde nu este o lege, acolo nu este nici călcare de ... n`a fost slab în credință, el nu s`a uitat la trupul său, care era îmbătrînit, -avea aproape o sută de ani, -nici la faptul că Sara nu mai putea să aibă copii. 20 El nu s`a îndoit de făgăduința lui Dumnezeu, prin necredință, ci, întărit prin credința lui, a dat slavă lui Dumnezeu, 21 deplin încredințat că El ce făgăduiește, poate ... ... 13 Dacă trăiți după îndemnurile ei, veți muri; dar dacă, prin Duhul, faceți să moară faptele trupului, veți trăi. 14 Căci toți ceice sînt călăuziți de Duhul lui Dumnezeu sînt fii ai lui Dumnezeu. 15 Și voi n`ați primit un duh de robie, ca să mai aveți frică; ci ați primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: ,,Ava! adică: Tată!`` 16 Însuș Duhul adeverește împreună cu duhul nostru că sîntem copii ai lui Dumnezeu. 17 Și ... moștenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim și proslăviți împreună cu El. 18 Eu socotesc că suferințele din vremea de acum nu sînt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită față de noi. 19 De asemenea, și firea așteaptă cu o dorință înfocată descoperirea fiilor lui Dumnezeu. 20 Căci firea a fost supusă deșertăciunii-nu de voie, ci din pricina celui ce a supus -o-cu nădejdea însă, 21 că și ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca ... Ba mai mult, El a și înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu, și mijlocește pentru noi! 35 Cine ne va despărți pe noi ... Oricine să fie supus stăpînirilor celor mai înalte; căci nu este stăpînire care să nu vină dela Dumnezeu. Și stăpînirile cari sînt, au fost rînduite de Dumnezeu. 2 Deaceea, cine se împotrivește stăpînirii, se împotrivește rînduielii puse de Dumnezeu; și ceice se împotrivesc, își vor lua osînda. 3 Dregătorii nu sînt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei dar să nu-ți fie frică de stăpînire? Fă binele, și vei avea laudă dela ea. 4 El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tău. Dar, dacă faci răul, teme-te, căci ... cinstea. 8 Să nu datorați nimănui nimic, decît să vă iubiți unii pe alții: căci cine iubește pe alții, a împlinit Legea. 9 De fapt: ,,Să nu preacurvești, să nu furi, să nu faci nici o mărturisire mincinoasă, să nu poftești``, și orice altă poruncă mai poate fi, se ... mai mult, cu cît știți în ce împrejurări ne aflăm: este ceasul să vă treziți în sfîrșit din somn; căci acum mîntuirea este mai aproape de noi decît atunci cînd am crezut. 12 Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Să ne desbrăcăm dar ... ... căci vorbesc unor oameni cari cunosc Legea-că Legea are stăpînire asupra omului cîtă vreme trăiește el? 2 Căci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei cîtă vreme trăiește el; dar dacă -i moare bărbatul, este deslegată de legea bărbatului ei. 3 Dacă deci, cînd îi trăiește bărbatul, ea se mărită după altul, se va chema preacurvă; dar dacă -i moare bărbatul, este ... Celuice a înviat din morți; și aceasta, ca să aducem roadă pentru Dumnezeu. 5 Căci, cînd trăiam supt firea noastră pămîntească, patimile păcatelor, ațîțate de Lege, lucrau în mădularele noastre, și ne făceau să aducem roade pentru moarte. 6 Dar acum, am fost izbăviți de Lege, și sîntem morți față de Legea aceasta, care ne ținea robi, pentruca să slujim lui Dumnezeu într`un duh nou, iar nu după vechea slovă. 7 Deci ce vom zice ... ca să iasă la iveală ca păcat, mi -a dat moartea printr`un lucru bun, pentruca păcatul să se arate afară din cale de păcătos, prin faptul că se slujea de aceeaș poruncă. 14 Știm, în adevăr, că Legea este duhovnicească: dar eu sînt pămîntesc, vîndut rob păcatului. 15 Căci nu știu ce fac: nu fac ... ... prin viața Lui. 11 Și nu numai atît, dar ne și bucurăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos, prin care am căpătat împăcarea. 12 De aceea, după cum printr`un singur om a intrat păcatul în lume, și prin păcat a intrat moartea, și astfel moartea ... vreme nu este o lege. 14 Totuș moartea a domnit, dela Adam pînă la Moise, chiar peste ceice nu păcătuiseră printr`o călcare de lege asemănătoare cu a lui Adam, care este o icoană preînchipuitoare a Celuice avea să vină. 15 Dar cu darul fără ... căci judecata venită dela unul, a adus osînda; dar darul fără plată venit în urma multor greșeli a adus o hotărîre de iertare. 17 Dacă deci, prin greșala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult ceice primesc, în toată plinătatea ... cum printr`o singură greșală, a venit o osîndă, care a lovit pe toți oamenii, tot așa, printr`o singură hotărîre de iertare a venit pentru toți oamenii o hotărîre ... ... cu prisosință Evanghelia lui Hristos. 20 Și am căutat să vestesc Evanghelia acolo unde Hristos nu fusese vestit, ca să nu zidesc pe temelia pusă de altul, 21 după cum este scris: ,,Aceia, cărora nu li se propovăduise despre El, Îl vor vedea, și cei ce n`auziseră de El, Îl vor cunoaște.`` 22 Iată ce m`a împedecat de multe ori să vin la voi. 23 Dar acum, fiindcă nu mai am nimic care să mă țină pe aceste meleaguri, și fiindcă de ani de zile doresc fierbinte să vin la voi, 24 nădăjduiesc să vă văd în treacăt, cînd mă voi duce în Spania, și să fiu însoțit de ... 25 Acum mă duc la Ierusalim să duc niște ajutoare sfinților. 26 Căci cei din Macedonia și Ahaia au avut bunătatea să facă o strîngere de ajutoare pentru săracii dintre sfinții, cari sînt în Ierusalim. 27 Negreșit, au avut bunătatea; dar era și o datorie față de ei; pentrucă, dacă Neamurile au avut parte de binecuvîntările lor duhovnicești, este de datoria lor să -i ajute și ele cu bunurile lor pămîntești. 28 După ce-mi voi împlini dar însărcinarea aceasta, și le voi încredința aceste ... ... ne îmbărbătăm laolaltă în mijlocul vostru, prin credința, pe care o avem împreună, și voi și eu. 13 Nu vreau să nu știți, fraților, că, de multeori am avut de gînd să vin la voi, ca să culeg vreun rod printre voi, ca printre celealte neamuri, dar am fost împedicat pînă acum. 14 Eu sînt ... au înebunit; 23 și au schimbat slava Dumnezelui nemuritor într`o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare și tîrîtoare. 24 De aceea, Dumnezeu i -a lăsat pradă necurăției, să urmeze poftele inimilor lor; așa că își necinstesc singuri trupurile; 25 căci au schimbat în ... Dumnezeu în cunoștința lor, Dumnezeu i -a lăsat în voia minții lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite. 29 Astfel au ajuns plini de ori ce fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înșelăciune, de porniri răutăcioase; sînt șoptitori, 30 bîrfitori, urîtori de Dumnezeu, obraznici, trufași, lăudăroși, născocitori de rele, neascultători ... că se află un loc de rugăciune. Am șezut jos, și am vorbit femeilor, cari erau adunate laolaltă. 14 Una din ele, numită Lidia, vînzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu, și asculta. Domnul i -a deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel. 15 După ce a fost ... mă socotiți credincioasă Domnului, intrați și rămîneți în casa mea.`` Și ne -a silit să intrăm. 16 Pe cînd ne duceam la locul de rugăciune, ne -a ieșit înainte o roabă, care avea un duh de ghicire (Grecește: Un duh al lui Piton.). Prin ghicire, ea aducea mult cîștig stăpînilor ei. 17 Roaba aceasta s`a luat după Pavel ... temnița din lăuntru, și le -a băgat picioarele în butuci. 25 Pe la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau, și cîntau cîntări de laudă lui Dumnezeu; iar cei închiși îi ascultau. 26 Deodată, s`a făcut un mare cutremur de pămînt, așa că s`au clătinat temeliile temniței. Îndată, s`au deschis toate ușile, și s`au deslegat legăturile fiecăruia. 27 Temnicerul s`a ... ... o grămadă de mărăcini, și -i pusese pe foc; o năpîrcă a ieșit afară din pricina căldurii, și s`a lipit de mîna lui. 4 Barbarii, cînd au văzut năpîrca spînzurată de mîna lui, au zis unii către alții: ,,Cu adevărat omul acesta este un ucigaș, căci ,Dreptatea` nu vrea să -l lase să trăiască, măcar că ... trei zile. 13 De acolo, am mers înainte pe lîngă coastă, și am venit la Regio; iar a doua zi, fiindcă sufla vîntul de miazăzi, după două zile, am venit la Puzole, 14 unde am dat peste niște frați, cari ne-au rugat să mai rămînem șapte zile cu ... le -a zis: ,,Fraților, fără să fi făcut ceva împotriva norodului sau obiceiurilor părinților noștri, am fost băgat la închisoare în Ierusalim, și de acolo am fost dat în mînile Romanilor. 18 Dupăce m`au supus la cercetare, ei aveau de gînd să-mi dea drumul, pentrucă nu era în mine nici o vină vrednică de moarte. 19 Dar Iudeii s`au împotrivit, și am fost silit să cer să fiu judecat de ... ... nu este nimic adevărat din lucrurile de cari mă pîrăsc ei, nimeni n`are dreptul să mă dea în mînile lor. Cer să fiu judecat de Cezar.`` 12 Atunci Festus, după ce s`a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: ,,De Cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei duce.`` 13 După cîteva zile, împăratul Agripa și Berenice au sosit la Cezarea, ca să ... de lucrurile de cari este pîrît. 17 Ei au venit deci aici; și, fără întîrziere, am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător, și am poruncit să aducă pe omul acesta. 18 Pîrîșii, cînd s`au înfățișat, nu l-au învinuit de nici unul din lucrurile rele, pe cari mi le închipuiam eu. 19 Aveau împotriva lui numai niște neînțelegeri, cu privire la religia lor și la ... a rugat în Ierusalim și aici, strigînd că nu trebuie să mai trăiască. 25 Fiindcă am înțeles că n`a făcut nimic vrednic de moarte, și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărît să -l trimet. 26 Eu n`am nimic temeinic de ... ... celorlalți ucenici: ,,Haidem să mergem și noi să murim cu El!`` 17 Cînd a venit Isus, a aflat că Lazăr era de patru zile în mormînt. 18 Și, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii, 19 Mulți din Iudei veniseră la Marta și Maria, ca să le mîngîie pentru moartea fratelui lor. 20 Cînd a ... folosul vostru să moară un singur om pentru norod, și să nu piară tot neamul?`` 51 Dar lucrul acesta nu l -a spus de la el; ci, fiindcă era mare preot în anul acela, a proorocit că Isus avea să moară pentru neam. 52 Și nu numai ... ci și ca să adune într`un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiți. 53 Din ziua aceea, au hotărît să -L omoare. 54 De aceea Isus nu mai umbla pe față printre Iudei; ci a plecat de acolo în ținutul de lîngă pustie, într`o cetate numită Efraim; și a rămas acolo împreună cu ucenicii Săi. 55 Paștele Iudeilor erau aproape. Și mulți oameni ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE ROMANRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru DE ROMAN. ... DEAMBULATÓRIU , - IE , deambulatorii , adj . , s . n . 1. Adj . De plimbare , care este în legătură cu plimbarea . 2. S . n . Loc de circulație în prelungirea navelor laterale , în spatele altarului din absida centrală a unei biserici romane sau gotice . [ Pr . : de |
||