|
|
||
|
Vezi și:BUN,
PATRONIMIE,
PORFIROGENET
... Mai multe din DEX...
DE TATA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE TATARezultatele 1 - 10 din aproximativ 413 pentru DE TATA. ... Emil Gârleanu - Tată Tată de Emil Gârleanu — Te miri de ce mă găsești mâhnit? mă întrebă prietenul meu, în ochii căruia căutam cercetător. Iar după câtăva vreme adăugă: — Mi-au plecat toți copiii la ... l-a cules, și l-a așezat, și l-a bătăturit! O să i-l trimit chiar azi. Strânsura asta de hârtii e cea dintâi gospodărie a ei, gospodărie care o să pregătească pe cea de mâine, cea temeinică, la casa ei de femeie harnică și cinstită... Dacă ar da Dumnezeu să o văd așa!... Dar sunt bolnav... Cam slăbit. La gândul unei așa de mari fericiri, neliniștea de acum se schimbase pentru dânsul într-o boală grozavă, de care n-ar fi putut scăpa. Am căutat să-l liniștesc. Deodată își aminti ceva. — Hai, îmi zise, să-ți arăt un lucru. În ... pe atunci? Dar bagă de seamă. Uită-te cum a sris cuvântul Tablă, și privește, ici, mai departe, cum a scris Tată. Cu câtă răbdare și iscusință e așternut T de la tată ... Traian Demetrescu - Tatăl Tatăl (după François CoppĂ©e) de Traian Demetrescu Acasă venea zilnic topit de băutură, Și biata lui femee răbda orice tortură. Trăiau de multă vreme. Ea singură, vîndută, De mic copil în drumul mizeriei căzută, Cu el înlănțuise a traiului povară, Și suferea-n tăcere bătaie și ocară. Vecinii, cîte-o dată ... sub pumni spinarea-i frînge, Și-o chinuește pînă se-nmoaie de-oboseală; — Apoi se face-o largă tăcere mormîntală. Dar într-o zi de iarnă, cînd aspra sărăcie Preface o secundă în crudă vecinicie, Și gura cere pîine și nu-i o fărmitură. Femeea naște-n chinuri o slabă ... a-una; însă e potolit și tace... Nu mai ridică mîna nevasta iar să geamă Sub lovituri puternici; acuma ea e mamă! Și, zîmbitor, alături de leagăn se așează Și mîngîie copilul ce doarme și visează... Femeea cum îl vede, cu ochii arși de ură. Întoarce către dînsul o rea căutătură; Deprinsă cu bătaia l-întreabă și rînjește: Azi nu mă bați! Ia spune-mi, ce lucru te oprește ... Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată ... Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată Voinicul cel fără de tată de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost un împărat ș-o împărăteasă. Ei aveau numai o fată și ... lui Dumnezeu. Spuse dădacă-sei. Aceasta se da de ceasul morții de ciudă, cum de să se întâmple una ca asta, fără să știe fata de bărbat. Frica ce le coprinsese pe amândouă era de nepovestit. - Ca ce o să zică tată-tău acum când va afla, se văieta dădaca, ce o să-i răspunz eu, când mă va întreba? - Cum o să mă înfățișez eu acum ... și băga la cap toate cele ce îi spunea mă-sa. Mai mărindu-se el oleacă, începu a căta vânat mai pe departe de locuința lor. Iară într-una din zile zări un palat în depărtare. El își aduse aminte de cele ce îi spusese mă-sa despre palaturile tată-său și i se păru că se cam aseamănă. Dete fuga și spuse mă-sii ceea ce descoperise. A doua zi plecă cu ... mea. Vezi că eu sunt fată de ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ŞI PRE SCURT asupra nedreptei morţi a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Ţării Româneşti POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești de Radu Greceanu Pământule și ceriule, stelele, și tu, lună. Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună, Înpărații și prințipii, și toată politiia, De la mare până la mic, să vedeți istoriia, Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate, Care scrie că s-au făcut din multă răutate! Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți, Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți! Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească, Cu toate mănăstirile înpreună, să jălească Pre Costandin postialnicul, pre Cantacozinescul, Pre marele acela omu ... acesta s-au aflat, Cu slujbe și cu sfaturi bune, cu driaptă credință, Cu numele cel bun al lui, cu multa nevoință! Că atunci el de ar hi lipsit, n-ar hi luat domnie, Nici tată-său n-ar hi scăpat atunci den pușcărie. Ce după ce au mersu în țară, au fost cu vrednicie, Și cu vreme au ușurat țara ... ... Întind cît pot cu fusul din caiere stufoase Două femei cîntînd. Bătrînă este una, ca iarna de albită, Iar alta este jună, bălaie și iubită De cîți o văd rîzînd. P-un pat de paie numai un biet bătrîn bolește. Femeile, cu rîndul, cînd el se dezvelește, Se duc de-l învelesc. Și rîd cînd văd că fierbe în oală o găină Ce-au căpătat pe lucru de la a lor vecină : Căci tortu-i omenesc. Oftă bătrîna însă și zise către fiică : — „Cînd am luat pe tat'tău ... rătăciră, Zărind lumina noaptea, să stea aci veniră, Că doar va senina. Împing și intră-n casă cu iarna în spinare : — „Aci avem de toate, și cald, și de mîncare, Și-n cupă vinișor. Mai faceți foc pe vatră și dați-ne și patul Mai dă-te jos, bătrîne, sau culcă-te de-a latul, Că dau de vă omor.â€� Oftă adînc bătrînul, căci Sila e cumplită ! Lăsă bătrîna furca ! era obicinuită Cu astfel de nevoi. Iar biata copiliță, în marea ei durere, Rosti plîngînd: — „Jupîne, n-avem nici o putere ; N-avem nici car, nici boi.â Antim Ivireanul - Mărturisirea credinții, carea se împarte în 12 alcătuiri ... toate / cĂ©le văzute și cĂ©le nevăzute, din nimica, numai cu cuvântul. Și întru unul domnul Iisus Hristos, Fiiul lui Dumnezeu, unul născut carele de la Tatăl s-au născut, mai nainte de toți vĂ©cii, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat de la Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut, cela ce iaste de o ființă cu Tatăl, prin carele toate s-au făcut. A dooa alcătuire ne învață să crĂ©dem cum că Domnul Iisus Hristos ... 5 zice: Și vor eși cei ce au făcut cĂ©le bune < întru > înviiare de viață, iară cei ce au făcut rĂ©le întru înviiare de osândire. Și în Duhul Sfânt Domnul de viață făcătoriul, carele de la Tatăl purcĂ©de, cela ce cu Tatăl și cu Fiiul iaste închinat și slăvit, / carele au grăit prin proroci. Această alcătuire ne învață să crĂ©dem și în ... Duhul Sfânt, carele iaste de o ființă cu Tatăl și cu Fiul și să slăvĂ©ște împreună cu Tatăl și cu Fiiul. Și cum că de la Tatăl purcĂ©de precum mântuitoriul nostru Hristos adeverează la Ioan, cap 15 zicând: Când va veni mângâitoriul pre carele eu voiu trimite voao de ... Vasile Alecsandri - Inelul și năframa ... purtând în vârfullor cuib de zână, herghelii de cai sălbatici ce ies noaptea din sânul mărilor ca săpască poienele codrilor, păsări măiestre ce aduc vești de pe ceea lume, pajuriuriașe ale căror cuiburi sunt în fundul pământului, zmei ce răpesc fetele deîmpărați, șerpi mari ce stau culcați pe paturi de pietre scumpe, iarba-fieruluicare deschide zăvoarele cetăților, iarba-șarpelui ce învie morții vindecându-lerănile, poduri de argint, cu copaci de aur în care cresc mere de rubin și cântăpăsări de briliant etc., etc. găsim mere de aur care, aruncate jos, se prefac înpalate împărătești, furci de argint care torc singure, piatra de teacă a sfinteiMiercuri, peria sfintei Joi și ștergarul sfintei Vineri, date de tustrele tânăruluiFăt-Frumos ca să-i fie de ajutor când l-ar ajunge zmeii. Piatra de teacă aruncatăîn calea zmeilor se schimbă într-o stâncă naltă până la cer, peria într-un codrudes în care nici vântul nu răzbate, ștergarul într ... ca fațapământului. Zmeii trebuie să macine stânca, să doboare codrii și să soarbăapele mării pentru ca să ajungă pe Făt-Frumos. În numărul semnelor considerate de români ca prevestiri de ... Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul ... pară, Iar bunul ei suflet toate covârșind. Minvanei frumoase Ii mersese vestea și prin alte țări, Și prea mulți cercase Tineri să o ceie, și de neam boieri; Dar mândrul ei tată De dânșii râdea... Când cu a lui fată Armin cântărețul pe-ascuns se vedea; Prea frumos la față, Chiar ca și o roză, acel ... dimineții vântișor eu simt. Minvana O, nu, ți se pare, Pîn’mâini este mult, Nu-i de ziuă zare, Și nici simt că trage cât de puțin vânt. Armin Parcă se treziră În cetate oameni — aud că șoptesc. Minvana O, nu, se clătiră Pe crengi păsărele, de se cigălesc. Armin Iată de zi zare. Minvana Oh, sufletul meu!... Armin De ce simte oare Inima tristețe și-mi vestește rău? Deci apoi își leagă Arfa de o creangă cântărețul trist. (Către arfă) Fii pentru a mea dragă Amanetul nopții ce m-au fericit! A ta răsunare Sună ... Ca-n etern să poată Cu Armin trăi... Atuncea deodată Și arfa răspunse că așa va fi. „O, dragilor strune! Sunați... iată, ceasul cel de-apoi sosi, Căci amărăciune Floarea vieții mele de ... Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul ... pară, Iar bunul ei suflet toate covârșind. Minvanei frumoase Ii mersese vestea și prin alte țări, Și prea mulți cercase Tineri să o ceie, și de neam boieri; Dar mândrul ei tată De dânșii râdea... Când cu a lui fată Armin cântărețul pe-ascuns se vedea; Prea frumos la față, Chiar ca și o roză, acel ... dimineții vântișor eu simt. Minvana O, nu, ți se pare, Pîn’mâini este mult, Nu-i de ziuă zare, Și nici simt că trage cât de puțin vânt. Armin Parcă se treziră În cetate oameni — aud că șoptesc. Minvana O, nu, se clătiră Pe crengi păsărele, de se cigălesc. Armin Iată de zi zare. Minvana Oh, sufletul meu!... Armin De ce simte oare Inima tristețe și-mi vestește rău? Deci apoi își leagă Arfa de o creangă cântărețul trist. (Către arfă) Fii pentru a mea dragă Amanetul nopții ce m-au fericit! A ta răsunare Sună ... Ca-n etern să poată Cu Armin trăi... Atuncea deodată Și arfa răspunse că așa va fi. „O, dragilor strune! Sunați... iată, ceasul cel de-apoi sosi, Căci amărăciune Floarea vieții mele de ... Grigore Alexandrescu - Catîrul ce-și laudă nobilitatea ... Grigore Alexandrescu - Catîrul ce-şi laudă nobilitatea Catîrul ce-și laudă nobilitatea de Grigore Alexandrescu Catîrul unui părinte Cu proastele lui cuvinte Noblețea își lăuda, Zicînd fără încetare Că de o virtute mare Exempluri mumă-sa da, Că ea a fost la războaie, Că la cutare bătaie Singură a biruit, Și ... stare, Părinteasca naintare La lumină tot scotea. Dar cum se sfîrși noblețea? Cînd îi veni bătrînețea. La rîșniță el fu pus, Unde, prost, în scăpătare, De Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DE TATARezultatele 1 - 10 din aproximativ 129 pentru DE TATA. ... deacum încolo Îl veți cunoaște; și L-ați și văzut.`` 8 ,,Doamne``, i -a zis Filip, ,,arată-ne pe Tatăl, și ne este de ajuns.`` 9 Isus i -a zis: ,,De atîta vreme sînt cu voi, și nu M`ai cunoscut, Filipe? Cine M`a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl ... Mine, și că Eu sînt în voi. 21 Cine are poruncile Mele și le păzește, acela Mă iubește; și cine Mă iubește, va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi, și Mă voi arăta lui.`` 22 Iuda, nu Iscarioteanul, I -a zis: ,,Doamne, cum se face că ... 26 Dar Mîngîietorul, adică Duhul Sfînt, pe care -L va trimete Tatăl, în Numele Meu, vă va învăța toate lucrurile, și vă va aduce aminte de tot ce v`am spus Eu. 27 Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v`o dau cum o dă lumea. Să nu vi ... pentruca să cunoască lumea că Eu iubesc pe Tatăl, și că fac așa cum Mi -a poruncit Tatăl. Sculați-vă, haidem să plecăm de ... dumnezeii de aur, de argint, de aramă și de fer, de lemn și de piatră. 5 În clipa aceea, s`au arătat degetele unei mîni de om, și au scris, în fața sfeșnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mînă, care a scris. 6 Atunci împăratul a îngălbenit, și gîndurile atît l-au tulburat că i s`au desfăcut încheieturile ... Dar cînd i s`a îngîmfat inima și i s`a împietrit duhul pînă la mîndrie, a fost aruncat de pe scaunul lui împărătesc și a fost despuiat de slava lui; 21 a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s`a făcut ca a fiarelor, și ... Lui au fost aduse înaintea ta, și ați băut vin cu ele, tu și mai marii tăi, nevestele și țiitoarele tale; ai lăudat pe dumnezeii de argint, de aur, de aramă, de fer, de lemn și de piatră, cari nici nu văd, nici n`aud, și nici nu pricep nimic, și n`ai slăvit pe Dumnezeul în mîna căruia este suflarea ta ... ... sărutat. 2 A poruncit doftorilor, cari erau în slujba lui, să îmbălsămeze pe tatăl său; și doftorii au îmbălsămat pe Israel. 3 Patruzeci de zile au trecut astfel și au fost întrebuințate cu îmbălsămarea lui. Și Egiptenii l-au plîns șaptezeci de zile. 4 Dupăce au trecut zilele de jale, Iosif a vorbit oamenilor din casa lui Faraon, și le -a zis: ,,Dacă am căpătat trecere înaintea voastră, spuneți, vă ... Împreună cu Iosif mai erau cară și călăreți, așa că alaiul era foarte mare. 10 Cînd au ajuns la aria lui Atad, care este dincolo de Iordan, au făcut plîngere mare și jalnică; și Iosif a ținut în cinstea tatălui său un bocet de șapte zile. 11 Locuitorii țării, Cananiții, au fost martori la bocetul acesta din aria lui Atad, și au zis: ,,Iată un mare bocet printre Egipteni ... tot răul, pe care i l-am făcut?`` 16 Și au trimes să spună lui Iosif: ,,Tatăl tău a dat porunca aceasta înainte de moarte: 17 ,,Așa să vorbiți lui Iosif: ,Oh! iartă nelegiuirea fraților tăi și păcatul lor, căci ți-au făcut rău!` Iartă acum păcatul robilor Dumnezeului ... Zerah. Toți fiii lui Iuda au fost cinci. 5 Fiii lui Pereț: Hețron și Hamul. 6 Fiii lui Zerah: Zimri, Etan, Heman, Calcol și Dara. De toți: cinci. 7 -Fiii lui Carmi au fost: Acar, care a turburat pe Israel cînd a săvîrșit o fărădelege cu privire ... Uri a născut pe Bețaleel. - 21 În urmă, Hețron a intrat la fiica lui Machir, tatăl lui Galaad, și avea șasezeci de ani cînd a luat -o; ea i -a născut pe Segub. 22 Segub a născut pe Iair, care a ... avut douăzeci și trei de cetăți în țara Galaadului. 23 Gheșuriții și Sirienii le-au luat tîrgurile lui Iair cu Chenatul și cetățile cari țineau de el: șasezeci de cetăți. Toți aceștia erau fiii lui Machir, tatăl lui Galaad. 24 După moartea lui Hețron la Caleb-Efrata, Abia, nevasta lui Hețron, i -a ... avut fii, dar a avut fete. Șeșan avea un rob Egiptean numit Iarha. 35 Și Șeșan a dat pe fiică-sa de ... ... căuta, și veți muri în păcatul vostru; acolo unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni.`` 22 Atunci Iudeii au zis: ,,Doar n`o avea de gînd să se omoare, de zice: ,Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni!`` 23 ,,Voi sînteți de jos``, le -a zis El; ,,Eu sînt de sus: voi sînteți din lumea aceasta, Eu nu sînt din lumea aceasta. 24 De aceea v`am spus că veți muri în păcatele voastre; căci, dacă nu credeți că Eu sînt, veți muri în păcatele voastre.`` 25 ,,Cine ești ... I-au zis ei. Isus le -a răspuns: ,,Ceeace dela început vă spun că sînt.`` 26 Am multe de zis despre voi și de osîndit în voi; dar Celce M -a trimes, este adevărat; și Eu, ce am auzit de la El, aceea spun lumii.`` 27 Ei n`au înțeles că le vorbea despre Tatăl. 28 Isus deci le -a zis: ,,Cînd veți ... însumi, ci El M`a trimes. 43 Pentru ce nu înțelegeți vorbirea Mea? Pentru că nu puteți asculta Cuvîntul Meu. 44 Voi aveți de ... ... o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din ceice ședeau la masă cu El. 3 Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preț, a uns picioarele lui Isus, și I -a șters picioarele cu părul ei; și s`a umplut ... lui Simon, care avea să -L vîndă, a zis: 5 ,,De ce nu s`a vîndut acest mir cu trei sute de lei, și să se fi dat săracilor?`` 6 Zicea lucrul acesta nu pentrucă purta grijă de săraci, ci pentrucă era un hoț, și, ca unul care ținea punga, lua el ce se punea în ea. 7 Dar Isus a zis ... Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă Îmi slujește cineva, Tatăl îl va cinsti. 27 Acum sufletul Meu este tulburat. Și ce voi zice?... Tată, izbăvește-Mă din ceasul acesta?... Dar tocmai pentru aceasta am venit pînă la ceasul acesta! 28 Tată, proslăvește Numele Tău!`` Și din cer, s`a auzit un glas, care zicea: ,,L-am proslăvit, și -L voi mai proslăvi!`` 29 Norodul ... ... ... îmbogățit, și a mers îmbogățindu-se din ce în ce mai mult, pînă ce a ajuns foarte bogat. 14 Avea cirezi de vite și turme de oi, și un mare număr de robi: de aceea Filistenii îl pismuiau. 15 Toate fîntînile, pe cari le săpaseră robii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, Filistenii le-au astupat și le ... noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut numai bine, și te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum ești binecuvîntat de Domnul.`` 30 Isaac le -a dat un ospăț, și au mîncat și au băut. 31 S`au sculat dis de dimineață, și s`au legat unul cu altul printr`un jurămînt. Isaac i -a lăsat apoi să plece, și ei l-au părăsit ... In aceeaș zi, niște robi ai lui Isaac au venit să -i vorbească de fîntîna pe care o săpau, și i-au zis: ,,Am dat de apă!`` 33 Și el a numit -o Șiba. De aceea s`a pus cetății numele Beer-Șeba pînă în ziua de azi. 34 La vîrsta de patruzeci ... a crăpat de ziuă, au dat drumul oamenilor acestora împreună cu măgarii lor. 4 Dar abia ieșiseră din cetate, și nu se depărtaseră deloc de ea, cînd Iosif a zis economului său: ,,Scoală-te, aleargă după oamenii aceia; și, cînd îi vei ajunge, să le spui: ,Pentruce ați ... meu a întrebat pe robii săi, zicînd: ,,Mai trăește tatăl vostru, și mai aveți vreun frate?`` 20 Noi am răspuns domnului meu: ,,Avem un tată bătrîn, și un frate tînăr, copil făcut la bătrîneța lui; băiatul acesta avea un frate care a murit, și care era dela aceeaș ... Nu putem să ne ducem; dar dacă fratele nostru cel tînăr va fi cu noi, ne vom duce; căci nu putem vedea fața omului aceluia, de cît dacă fratele nostru cel tînăr va fi cu noi.`` 27 Robul tău, tatăl nostru, ne -a zis: ,,Voi știți că nevastă-mea ... durere îmi veți pogorî bătrînețele în locuința morților.`` 30 Acum, dacă mă voi întoarce la robul tău, tatăl meu, fără să avem cu noi băiatul de sufletul căruia este nedeslipit sufletul lui, 31 el are să moară, cînd va vedea că băiatul nu este; și robii tăi vor pogorî cu durere ... ... nici glume proaste, cari nu sînt cuviincioase; ci mai de grabă cuvinte de mulțămire. 5 Căci știți bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n`are parte de moștenire în Împărăția lui Hristos și a lui Dumnezeu. 6 Nimeni să nu vă înșele cu vorbe deșerte; căci din pricina acestor lucruri ... neprihănire și în adevăr. 10 Cercetați ce este plăcut înaintea Domnului, 11 și nu luați deloc parte la lucrările neroditoare ale întunerecului, ba încă mai de grabă osîndiți-le. 12 Căci e rușine numai să spunem ce fac ei în ascuns. 13 Dar toate aceste lucruri, cînd sînt osîndite de lumină, sînt date la iveală; pentrucă ceiace scoate totul la iveală, este lumina. 14 De aceea zice: ,,Deșteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morți, și Hristos te va lumina.`` 15 Luați seama deci să umblați cu băgare de ... niște înțelepți. 16 Răscumpărați vremea, căci zilele sînt rele. 17 De aceea nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care este voia Domnului. 18 Nu vă îmbătați de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiți plini de ... ... poruncit tatăl nostru Ionadab. 11 Cînd s`a suit însă Nebucadnețar, împăratul Babilonului, împotriva țării acesteia, am zis: ,Haidem, să fugim la Ierusalim, de oastea Haldeilor și de oastea Siriei.` Așa se face că acum locuim la Ierusalim.`` 12 Atunci Cuvîntul Domnului a vorbit lui Ieremia, astfel: 13 ,,Așa vorbește Domnul ... Ionadab, fiul lui Recab, care a poruncit fiilor săi să nu bea vin, sînt păzite; căci ei nu beau vin pînă în ziua de azi, și ascultă astfel de porunca tatălui lor. Iar Eu v`am vorbit, și de vreme și tîrziu, și nu M`ați ascultat! 15 V`am trimes pe toți slujitorii Mei proorocii, i-am trimes într`una la voi, să ... fiii lui Ionadab, fiul lui Recab, păzesc porunca pe care le -a dat -o tatăl lor, însă poporul acesta nu M`ascultă!`` 17 ,,De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Iată, voi aduce peste Iuda și peste toți locuitorii Ierusalimului toate nenorocirile, pe cari, le-am ... am chemat și n`au răspuns!`` - 18 Și Ieremia a zis casei Recabiților: ,,Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Pentrucă ați ascultat ... ... cari era nemulțămiți, s`au strîns la el, și el a ajuns căpetenia lor. Astfel, s`au unit cu el aproape patru sute de oameni. 3 De acolo David s`a dus la Mițpe în țara Moabului. El a zis împăratului Moabului: ,,Dă voie, te rog, tatălui meu ... dintre slujitorii tăi poate fi pus alături cu credinciosul David, ginerele împăratului, gata la poruncile lui, și înconjurat cu cinste în casa ta? 15 Oare de astăzi am început eu să întreb pe Dumnezeu pentru el? Departe de mine așa ceva! Să nu arunce împăratul nici o vină asupra robului său, nici asupra nimănui din casa tatălui meu, căci robul tău nu știe ... Și Doeg, Edomitul, s`a întors, și a lovit pe preoți; a omorît în ziua aceea optzeci și cinci de oameni, cari purtau efodul de in. 19 Saul a mai trecut prin ascuțișul săbiei cetatea preoțească Nob; bărbați și femei, copii și prunci, boi, măgari și ... nu se putea să nu spună lui Saul. Eu sînt pricina morții tuturor sufletelor din casa tatălui tău. 23 Rămîi cu mine, nu te teme ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE TATARezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru DE TATA. ... adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu alții ; binevoitor . 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale ; corect , cuviincios ; frumos , milos . 3. ( Despre copii ) Cuminte , ascultător , îndatoritor ; care are grijă de părinți . 4. Caracteristic omului mulțumit , vesel , bine dispus . II. Adj . 1. Care face sau prinde bine ; plăcut , satisfăcător , agreabil . 2. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Gustos ... bine menirea . 2. ( Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor ) Care funcționează bine . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Care nu este uzat ; p . ext . nou , de sărbătoare . 4. De calitate superioară ; p . ext . de preț , scump , nou . 5. ( Despre bani ) Care are putere de circulație . IV. Adj . Înzestrat , talentat , priceput ; p . ext . dibaci , abil , iscusit . V. Adj . 1. Folositor , util ; avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor de ... p . ext . mai mult decât . . . , și mai bine . 3. ( În expr . ) Într - o bună zi ( sau dimineață ) = cândva , odată ; pe neașteptate . VII. Adj . ( Despre legături de rudenie ) De sânge , adevărat . Tată bun . VIII. S . m . și f . ( Înv . și pop . ) Bunic , bunică . IX. S . n . 1. Ceea ce este util sau necesar societății sau individului pentru ... ... PATRONIMÍE s . f . Ramură a genealogiei care cercetează evoluția numelor după tată într - o familie . - De ... PORFIROGENÉT , - Ă , porfirogeneți , - te , s . m . și f . ( De |
||