A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru DERIVATĂ

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru DERIVATĂ.

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

Dimitrie Anghel - Tovarăşii (Anghel) Tovarășii de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Ilustrațiuna română , II, nr. 11, nov. 1912. Apărută și în Minerva , III, 1074, 12 dec. 1911, p. 3, sub titlul "Doctorul, trăsura, vizitiul și caii". Era odată un doctor, o trăsură veche, doi cai fără culoare hotărîtă și un vizitiu bătrîn... Zic așa, pentru că sunt anumite ființe pe care nu ți le poți închipui decît ca o pluralitate. Ei singuri nu există, pentru că cer o întregire, ei trebuie să se îngemăneze ca să poată fi, trebuie să-și întovărășească pe alții ca să fie siguri că sunt cineva. Era deci un doctor, plus toate derivatele lui, și ei de douăzeci de ani stăpîneau un oraș. La anumite ceasuri, se trezeau cu toții, privind prin opt ochi somnoroși lumina, tot atîtea fălci se deschideau formînd un uriaș căscat, diferite combustibile înghițeau fiecare și apoi ciudata mașină alcătuită se punea în mișcare. Cînd începuseră tovărășia asta nu erau ca astăzi; doctorul era brun, vizitiul blond, iar bidiviii suri, și uitam să spun că și adecvata trăsură la care erau înhămați cu toții, pe vremea ceea, era solidă, strălucitoare și juca ușoară și legănată ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DERIVATĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru DERIVATĂ.

DERIVAȚIE

DERIVÁȚIE , derivații , s . f . 1. Ramificație secundară , temporară sau permanentă , a unui curs de apă , a unei canalizări , a unui circuit electric , a unei conducte de fluid sau a unei căi de comunicație . 2. Abatere a unui proiectil din planul de tragere , cauzată de rotația în jurul axei sale . 3. Derivare ( 1 ) . 4. Operație în cadrul analizei matematice , folosită pentru a găsi derivata unei funcții . [ Var . : ( înv . ) derivațiúne s .

DIFERENȚIAL

DIFERENȚIÁL , - Ă , diferențiali , - e , adj . , subst . I. Adj . Care face să se deosebească ; care diferențiază . II. 1. S . n . Complex de roți dințate care , angrenându - se , permit ca două roți care au o axă comună și care nu sunt solidarizate să se învârtească cu viteze diferite . 2. S . f . ( Mat . ) Produsul dintre derivata unei funcții și creșterea variabilei ei independente ; suma produselor dintre derivatele parțiale ale unei funcții și creșterile variabilelor ei independente . [ Pr . : - ți -

ACRILIC

ACRÍLIC , - Ă , acrilici , - ce , adj . 1. ( Chim . ; în sintagma ) Acid acrilic = lichid incolor cu miros înțepător obținut prin oxidarea acroleinei și folosit la fabricarea unor materiale sintetice . 2. ( Despre produse industriale ) Care este obținut cu ajutorul derivaților acidului acrilic ( 1 ) . Fibră

ANALIZĂ

ANALÍZĂ , analize , s . f . 1. Metodă științifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte ; examinarea amănunțită a unei probleme . 2. ( Chim . ) Identificare , determinare a compoziției unei substanțe prin descompunerea ei în elementele constitutive . 3. ( în sintagma ) Analiză matematică = ramură a matematicii care studiază funcțiile , limitele , derivatele si aplicațiile

DERIVA

DERIVÁ , derív , vb . I . 1. Intranz . ( mai ales la pers . 3 ) A se trage , a proveni , a rezulta din . . . 2. Tranz . A abate o apă curgătoare din albia ei naturală în altă albie sau într - un canal . 3. Tranz . ( Mat . ) A calcula derivata unei funcții . 4. Intranz . ( Despre un vas plutitor ) A se abate , a se depărta din drumul său normal sub acțiunea vântului sau a unui curent ; a

GLUCOMETRIE

GLUCOMETRÍE s . f . Dozarea glucozei în mustul strugurilor sau în derivatele

LACTAT

LACTÁT^2 , - Ă , lactați , - te , adj . Făcut din lapte , care conține lapte , bazat pe lapte ( și pe derivatele lui ) . LACTÁT^1 , lactați , s . m . Sare a acidului

MALONIC

MALÓNIC adj . Acid malonic ( Chim . ; în sintagma ) = acid dicarboxilic folosit împreună cu derivații săi în sinteze organice și

NUCLEU

NUCLÉU , nuclee , s . n . 1. ( Fiz . ) Particulă centrală a unui atom alcătuită din protoni și neutroni , purtătoare de sarcini electrice pozitive , în care este concentrată aproape toată masa atomului . 2. ( Chim . ) Ciclu de atomi sau ansamblu de cicluri de atomi alipite , care formează scheletul moleculelor unei substanțe și care rămâne neschimbat la toți derivații substanței respective . 3. ( Biol . ) Element constitutiv al celulei organice , de formă sferică sau ovoidală , situat în plasmă , având o structură proprie și îndeplinind funcții însemnate în viața celulei . 4. Fig . Element esențial , central al unui lucru , al unei

PETROCHIMIE

PETROCHIMÍE s . f . 1. Ramură a industriei chimice care prelucrează țițeiul cu derivatele lui , gazele de sondă și de rafinărie , gazul metan , în scopul transformării lor în produse chimice ( semifabricate sau finite ) cu valoare mult mai ridicată . 2. Ramură a petrografiei care se ocupă cu studiul chimic complex al rocilor și cu clasificarea lor