|
|
||
|
Cuvântul DURATA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: DURATĂ Vezi și:ȘUT, ACCENT, CALIFAT, CANTITATE, CREȘTERE, CRONOMETRA, DECURS, DIRECȚIE, EXPONOMETRIE, EXPONOMETRU, FOSFOROSCOP ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului DURATA: DURATĂ, DURATĂ.
DURATA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DURÁTĂ, durate, s.f. Interval de timp in care se petrece, se desfășoară o acțiune; timpul cât durează ceva. ** Spec. Timpul cât ține intonarea sau executarea unei note muzicale; valoarea unei note. ** Spec. Interval de timp situat între două evenimente succesive și de aceeași natură. Durată recreației. - După fr. durée. Cf. it. %durata%.Sursa : DEX '98 DURÁTĂ s. f. 1. interval de timp în care are loc, se desfășoară ceva; timpul cât durează ceva. 2. (muz.) timpul afectat unei note sau pauze. (după fr. durée, it. durata)Sursa : neoficial DURÁTĂ s. 1. întindere, lungime, mărime. (\~ unei zile de vară.) 2. interval, întindere, perioadă, răstimp, timp, (reg.) rahăt. (Pe toată \~ examenului.)Sursa : sinonime durátă s. f., pl. duráteSursa : ortografic DURÁT//Ă \~e f. 1) Interval de timp în care se petrece sau durează ceva; mărime. 2) muz. Timpul cât ține executarea unei note muzicale. /Sursa : NODEX DURÁTĂ s.f. Perioadă de timp în care are loc, se desfășoară ceva; interval de timp cât durează ceva. ** Timp cât durează intonarea unei note muzicale; valoare. [< it. durata, cf. fr. durée].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DURATARezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru DURATA. Lawrence Lessig - Cultura liberă Lawrence Lessig - Cultura liberă Cultura liberă de Lawrence Lessig Tradusă în română de www.cartea.info . Distribuită sub licența w:Creative Commons License . Pentru alte formate de fișier, inclusiv PDF vedeți situl oficial . Conținut Prefață Introducere „ Pirateria “ Creatorii Mai mulți copiști Cataloage „Pirații“ „Pirateria“ Piraterie I Piraterie II Proprietatea Fondatorii Înregistratorii Transformatorii Colecționarii Proprietate De ce Hollywood are dreptate Începuturile Legea: durata Legea: scopul Lege și arhitectură: raza de acțiune Arhitectura și legea: forța Piața: concentrarea Împreună Puzzle Himera Daunele Echilibrul Înaintașii Eldred II Concluzii Încheiere Noi, acum Și ei, în Veronica Micle - Raze de lună Raze de lună de Veronica Micle 16 iunie 1889 "Ce n-ar da un mort în groapă pentr-un răsărit de lună!" Ai zis tu, și eu atuncea, când pe-a dorului aripe Duși de-al iubirei farmec, – privind cerul împreună – Noi visam eternitate în durata unei clipe. "Ce n-ar da un mort din groapă pentru-o jerbie de rază" Ce din lună se coboară și pământul îl atinge; Să mai simtă încă-o dată fruntea că i-o luminează Și că-n pieptul său viața cu căldură să răsfrânge! Sigur, noi credeam că dânsul ar schimba cu bucurie A sa liniște eternă, pacea lui nestrămutată Pentr-o rază de la lună, pentr-o dulce nebunie, Pentr-o clipă de iubire din viața de-altă-dată. Însă clipa de iubire zboară, zboară făr-de urmă Și în locul ei amarul și pustiul ne rămâne; Ah! și ca să porți povara unui chin ce nu se curmă Tu cu moartea ta în suflet te târăști de azi pe mâne; ..................................................... Dac-ar da un mort din groapă pentr-un răsărit de lună A sa liniște eternă, eu ... Garabet Ibrăileanu - De dragoste Garabet Ibrăileanu - De dragoste De dragoste de Garabet Ibrăileanu 1. Amor adevărat e acela la care ia parte și imaginația și inima. Amorul, lipsit de una din aceste două părți, e o stare bolnavă a individului. 2. Ceea ce se numește imaginație în amor e partea estetică a acestuia; ceea ce se zice inimă, e partea lui senzuală. 3. Ce este dragostea? Și anume dragostea pentru un individ, nu dragostea de oameni în general? Este un fel de afinitate între doi oameni. Dacă este o afinitate între doi oameni, atunci, firește, trebuie să fie o afinitate între toate chipurile de a fi ale acestor doi oameni. Un om ni se prezintă nouă sub mai multe aspecte: ca trup, ca simțire, ca minte. Așadar, afinitatea dintre doi oameni, ca să fie completă, trebuie să fie din aceste trei puncte de vedere: trebuie să fie afinitate fizică, ca să zic așa, adică fiecăruia dintre cei doi să-i placă celălalt ca fizic, să-i placă fața așa cum este ea, cu gura, nasul, ochii etc., trebuie să fie afinitate de simțire, adică să simtă bucurie și întristare cam în aceleași împrejurări, trebuie să fie afinitate ... Ion Luca Caragiale - Boborul Boborul de Ion Luca Caragiale Apărut în 1896 În secolul nostru s-a născut și s-a sfârșit un stat foarte interesant, pe care nu-i este permis unui istoric conștiincios să-l piarză din vedere. Voi să vorbesc despre Republica de la Ploești, un stat care, deși a durat numai vreo cinsprezece ore, a marcat desigur o pagină celebră în istoria contemporană. Născută din, prin și pentru popor, pe la două ceasuri în dimineața zilei de 8 august 1870, tânăra republică a fost sugrumată în aceeași zi pe la ceasurile patru după-amiazi. Nu face nimica! mărirea și importanța statelor nu se judecă după extensiunea și durata lor, ci după rolul mai mult sau mai puțin strălucit pe care l-au jucat în complexul universal. Cadrul meu e prea strâmt ca să pot închide într-însul istoria generală a veselei republice podgorene. Voiesc numai să contribuiesc și eu la consemnarea materialului necesar unui viitor istoric; și sunt autorizat a o face - eu am fost cetățean al acelei republice. Am asistat la mărirea și decadența ei, și nu în calitate de ... Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone Două primadone de Constantin Stamati-Ciurea I Dona Burakova Știut este că oamenii bătrâni, osteniți de o viață îndelungată și dormitând pe ruinele trecutei lor activități, necontenit se plâng de starea prezentă și laudă ceea ce a fost. Ei cu oareșicare deoÂsebită stimă își aduc aminte de acel timp, și epilogul convorbirii lor se sfârșește mai totdeauna cu o tristă oftare adresată suveÂnirelor anilor trecuți. Tânăra generație, din respect către părul cărunt, nu contrazice, ci cu ironie zâmbește pe furiș, ascultă flecăria și gândește... oare ce gândește? D-ta, cititorule, dacă ești tânăr, știi ce gândește. Știi bine că toți moșnegii sunt guralivi, știi că ei măcar prin aduceri aminte își mai mișcă simțirile paralizate de greutatea anilor și a neÂputinței, punctul de unde nu-i departe ultima stațiune a omului bătrân, mormântul ce se află într-un pustiu imens fără verdeață, la care ajunge trecând peste colina de flori a tinereții. Deci povesÂtirea întâmplărilor din tinerețile trecute nu o dată este intereÂsantă, și junimea o ascultă cu plăcere. Vă ofer, așadară, și eu un episod din întâmplările mele, pe când ... Ion Luca Caragiale - Câteva păreri ... muri, însă trăiește. Așa e și cu opera de artă. Ea trebuie să trăiască, să vieze, și, ca toate ființele[,] va avea și ea o durată în timp. Nu am putea, cu toate ascea, să ducem prea departe comparația aceasta, fiindcă ne-am lovi de o deosebire mare care există între ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic ... mai bine ca să am curajul unei sărutări. După cum se vede, pe atunci aveam gustul armoniei oricărui fapt. Preliminările amorului trebuiau să aibă o durată hotărâtă. Oricât de neașteptată ar fi fost o sărutare atunci, după un așa de puțin timp de cunoștință (era tânără și, cu tot fardul, nu ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DURATARezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru DURATA. ȘUT ^3 , - Ă adj . v . ciut . ȘUT ^2 , șuturi , Lovitură ( puternică ) dată cu piciorul , cu mâna , cu capul sau cu un instrument special în minge , la anumite jocuri sportive . ȘUT ^1 , șuturi , s . n . Durata zilei de lucru a unei echipe de muncitori într - o mină ; schimb ; normă a unui miner în timpul unui ACCÉNT , accente , s . n . 1. Pronunțare mai intensă , pe un ton mai înalt etc . a unei silabe dintr - un cuvânt sau a unui cuvânt dintr - un grup sintactic . 2. Fel particular de pronunțare , specific unui grai , unei limbi sau unei stări afective . 3. Scoatere în relief a unui sunet muzical prin amplificarea sonorității sau prin prelungirea duratei CALIFÁT , califate , s . n . 1. Formă de stat feudal - teocratică întemeiat de arabi pe teritoriile stăpânite de ei , după moartea lui Mahomed . 2. Rangul de calif . 3. Durata guvernării unui CANTITÁTE , cantități , s . f . 1. Câtime , număr , mărime . 2. Proprietate care poate fi reprezentată printr - un număr obținut dintr - o măsurare sau dintr - o numărare . 3. Ansamblul determinărilor care exprimă gradul de dezvoltare al însușirilor unui obiect susceptibile de a fi măsurate și traduse numeric . 4. Durata rostirii unui sunet sau a unei CRÉȘTERE , creșteri , s . f . Acțiunea de a crește . Dezvoltare , mărire treptată . 2. Sporire , mărire a numărului , volumului , intensității , duratei etc . unui lucru , unui fenomen etc . 3. Prăsire , înmulțire . 4. Educare , educație . V. CRONOMETRÁ , cronometrez , vb . I . Tranz . A măsura durata unei acțiuni cu ajutorul unui DECÚRS s . n . În decurs de . . . ( Cu referire la o perioadă de timp , în loc . prep . ) sau în decursul . . . = în curgerea . . . , pe durata . . . , în desfășurarea . . . - V. DIRÉCȚIE , direcții , s . f . I. 1. Orientare în spațiu a unei ființe , a unui obiect , a unei acțiuni , a unui fenomen , a unei mișcări ; sens în care se desfășoară ceva . 2. ( Mat . ) Proprietate comună a tuturor dreptelor paralele cu o dreaptă fixă dată . II. 1. Acțiunea de a conduce , de a dirija ( o instituție , o întreprindere etc , ) ; conducere . 2. Post , funcție de director ^2 ; p . ext . durata acestei funcții . 3. Organ de conducere a unei întreprinderi , instituții , organizații etc . 4. Biroul directorului ^2 . III. Ansamblul organelor folosite pentru conducerea unui vehicul ( automobil , tractor EXPONOMETRÍE s . f . 1. Capitol al opticii fotografice care se ocupă cu studiul duratei de expunere a materialelor fotografice . 2. Tehnică a construirii și folosirii EXPONOMÉTRU , exponometre , s . n . Instrument folosit pentru stabilirea duratei corecte de expunere la lumină a unui film sau a unei placi FOSFOROSCÓP , fosforoscoape , s . n . Instrument pentru măsurarea duratei de emisie a luminii prin Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||