|
||
Vezi și:DURĂIT,
DURUIT
... Mai multe din DEX...
DURUITURĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DURUITÚRĂ, duruituri, s.f. Duruit. [Pr.: -ru-i-] - Durui + suf. -tură.Sursa : DEX '98 duruitúră s. f., g.-d. art. duruitúrii; pl. duruitúriSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DURUITURĂRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru DURUITURĂ. Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic Omul enigmatic de Constantin Stamati-Ciurea Baladă în proză Trecuse ora a opta de seară sau, mai bine zis, de noapte, căci, fiind iarna, înserase de mult. Pe străzile orașului spulbera viscoÂlul o ceață compactă de omăt, prin care când și când sclipeau luminile fanarelor înșirate pe marginea trotuarelor. Crivățul suÂfla urlând cu turbare pe străzile pustii, iară în odaia unde mă aflam se zbuciumau cu un vaiet jalnic obloanele ferestrelor din afară. Totul era cufundat în tăcere, căci unde predomină vocea de urgie a elementelor tulburate, vocea creațiunii tace cu supunere, cunoscând în ele puterea supremă neîndurată! Ce chin, ce supliciu, ce apăsare dureroasă produce un astfel de timp asupra organismului unui biet om, dacă tot aceeași tulÂburare se săvârșește în sufletul său. Au nu este dar omul un cosÂmos mic cu zilele sale senine de primăvară, cu razele luminoase ale speranțelor juneții, cu al lui cântec de privighetoare ce este vocea inimii, spunându-și iluziile fericirii. Cu sufletul său zboară atuncea în eternul nemărginit, legănându-se în aer ca ciocârlia deasupra cuibușorului, pe care amorul i l-a pregătit din florile vieții ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DURUITURĂRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru DURUITURĂ. ... DURĂÍT s . n . Faptul de a durăi ; zgomot produs de un obiect care durăie ; huruitură , duruitură ... DURUÍT , dăruituri , s . n . Faptul de a durui ; zgomot produs de ceva care duruie ; huruit , huruitură , duruitură |