|
|
||
|
Cuvântul ETAPA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: ETAPĂ Vezi și:BAREM, ETAPIZA, REPRIZĂ, TUR, ACT, AVANGARDISM, BĂTRÂNEȚE, BAZĂ, CALIFICA, COȘGHETER, DACIADĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ETAPA: ETAPĂ.
ETAPA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ETÁPĂ, etape, s.f. 1. Interval de timp, stadiu în dezvoltarea unui proces, caracterizat, de obicei, prin evenimente importante; fază. 2. Distanță străbătută de o unitate în marș în curs de 24 de ore. 3. Porțiune determinată dintr-o competiție sportivă de mare fond, care trebuie parcursă fără oprire. ** Interval de timp în ciclul anual de antrenament. ** Fiecare dintre părțile unei competiții sportive care se dispută pe o durată mai mare de timp. - Din fr. étape.Sursa : DEX '98 ETÁPĂ s. f. 1. interval de timp; stadiu, fază. 2. oprire scurtă în timpul unei călătorii. * distanță parcursă de trupele în marș într-un timp anumit. 3. porțiune a unei curse sportive de fond care trebuie parcursă fără oprire. * parte dintr-o competiție sportivă care se dispută succesiv într-un interval mare de timp. (< fr. étape)Sursa : neoficial ETÁPĂ s. 1. v. fază. 2. v. stadiu.Sursa : sinonime etápă s. f., g.-d. art. etápei; pl. etápeSursa : ortografic ETÁP//Ă \~e f. 1) Interval de timp în evoluția unui fenomen natural sau social; fază; stadiu. \~ele civilizației. 2) Distanță dintre două opriri străbătută de o unitate în marș. 3) Distanță dintr-o cursă sportivă care trebuie parcursă fără oprire. 4) Parte dintr-o întrecere sportivă eșalonată în timp. [G.-D. etapei] /Sursa : NODEX ETÁPĂ s.f. 1. Loc unde se opresc trupele în marș. ** Distanța între două opriri; distanță parcursă în timp de 24 de ore de o unitate care se deplasează în marș. 2. Interval de timp; moment, fază. 3. Porțiune a unei curse sportive. ** Parte dintr-o întrecere sportivă. ** Interval de timp în ciclul anual de antrenament. [< fr. étape].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ETAPARezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru ETAPA. Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor Alaiul vechiturilor de Dimitrie Anghel Publicată în Scara , II, 520, 25 iunie 1911, p. 1—2. Regina Mab încă singură a rămas stăpînă pe spațiul infinit. În cărucioara primitivă, ea sfidează fără frică, întîlnind în calea ei păsările cu aripi de trestie și pînză, pe care le-a făcu omul în setea lui de libertate. Ea singură aleargă stăpînă pe vînturi, călătorește pe drumuri de nouri ce i se aștern, face popasuri pe poduri de senin, trece triumfală sub arcurile multicolore ale curcubeilor. Că o aripă frîntă de furtună a fîlfîit cu deznădejde undeva, în univers, și că o viață mai mult s-a stins, ei prea puțin îi pasă... Și un zbor întreg de aripi se avîntă cu toate acestea după ea, care ține recordul spațiului. Moartea nu-i decît un cuvînt van, căci e și ea o înălțare. Scăpați de greul lest al lutului, ne vom înălța cu toții și vom pluti ca și Mab, frumoasa regină, în sferile albastre. Fascinați de infinit ori de aurul care strălucește la capătul fiecărei etape, cei ce țin aripele merg fără să întoarne capul înapoi, să vadă dacă ... Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului Dimitrie Anghel - Duşmanul maşinismului Dușmanul mașinismului de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , III, 1032, 31 oct. 1011, p. 1. De la custura informă de silex, ori de la întîiul cuțit de plug făcut din bucata de fier căzută din cine știe ce astru, pe vremea bunilor troglodiți, și pînă la perfecționatele instrumente aratorii din zilele noastre, ce cale uriașe am străbătut. Pentru dunga neagră pe care o scrijelează omul de la începutul lumii, pe fața răbdătorului pămînt, în care să arunce sămînța, cîte minți nu s-au trudit pînă să ajungă la arătură adîncă a plugului cu aburi. Domnul Panțu însă era contra mașinismului și pentru tradiție. Trogloditul din el nu murise încă, și simplul fier de plug, cu care se slujise părinții și străbunii noștri din vremurile cele mai patriarhale, îl satisfăcea cu prisosință. "Mașinile sunt un cuvînt van și niște invenții complicate și diabolice. Totul e să sameni la vreme și să ai ploi priincioase", zicea el. Stăpînul lui era însă cu totul de altă părere, știind că un pămînt, cu cît îl vei lucra mai bine, cu atîta va rodi și el mai mult. Poate că era greșit ... Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â– 1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â– 1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â– 1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ... Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ... Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ETAPARezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentru ETAPA. ... unor calcule curente în funcție de elementele luate în considerație . 2. Minimum de rezultate care trebuie obținute spre a putea trece dintr - o etapă ... ETAPIZÁ , etapizez , vb . I . Tranz . A împărți în mai multe etape . - Etapă ... a unei întreceri sportive , între care se interpun pauze variabile după natura jocului . 2. Durată a unei faze într - o operație tehnică ; etapă de lucru . 3. Trecere a unui motor de autovehicul de la un regim de mers cu turația joasă la unul cu turația înaltă ... TUR ^2 , tururi , s . n . ( Fam . ) Parte a pantalonilor care acoperă regiunea dorsală a corpului ; p . ext . partea dorsală a corpului omenesc . TUR ^1 , tururi , s . n . 1. Mișcare circulară a unui corp în jurul unui ax sau al unui punct fix , efectuată până la revenirea în punctul de plecare ; înconjur ; ( sport ) distanță egală cu lungimea pistei , considerată de la punctul de plecare al sportivului ; mișcare liniară pe un traseu , cu revenirea la punctul de plecare ; tură ^1 ( 2 ) . 2. Plimbare scurtă pe un anumit traseu ; raită . 3. Parte dintr - o competiție sportivă organizată după anumite norme , constând dintr - un șir de etape , care reprezintă prima jumătate din totalul etapelor . 4. ( La jocul de cărți ) Ciclu de jocuri în care fiecare partener distribuie , pe rând , cărțile . [ Pl . și : ... obligație , identitatea cuiva etc . 2. Manifestare a activității umane ; acțiune , faptă , fapt . 3. Diviziune principală a unei opere dramatice , reprezentând o etapă AVANGARDÍSM s . n . 1. Atitudine fals revoluționară prin care se recurge la măsuri premature , care nu țin seama de etapa de dezvoltare respectivă . 2. Curent literar - artistic care luptă împotriva formelor și tradițiilor consacrate , recurgând adesea la formule îndrăznețe sau excentrice ( care ar reprezenta arta viitorului ) . - Avangardă + suf . - ... BĂTRÂNÉȚE s . f . 1. Etapă finală din viața ființelor , caracterizată prin diminuarea treptată a funcțiilor fiziologice ; vârstă înaintată a unui om . 2. ( Rar ) Bătrânime . - Bătrân + suf ... ... Fig . Ceea ce formează temeiul a ceva , elementul fundamental , esențial . 3. ( De obicei urmat de determinarea " economică " ) Totalitatea relațiilor de producție într - o etapă determinată a dezvoltării sociale . 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni , de materiale etc . , care servește ca punct de ... ... recunoașterea oficială a acestei pregătiri ) . 2. Refl . A obține ( în urma rezultatelor favorabile ) dreptul de a participa la o etapă superioară într - o competiție sau într - o probă sportivă , culturală etc . 3. Tranz . A atribui unei ființe sau unui lucru o anumită calitate ... ... COȘGHÉTER , coșgheteri , s . m . Jucător de baschet care înscrie cele mai multe coșuri ( 3 ) într - o etapă DACIÁDĂ , daciade , s . f . Competiție sportivă românească , cu caracter de masă , organizată din doi în doi ani , cu etape finale pe țară . [ Pr . : - ci - a - ] - Dac + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||