|
|
||
|
Vezi și:MAI,
PESTE,
NICI,
SUB,
HOLOFRASTIC,
PFI,
INSTRUMENT,
MULȚUMIT,
TRADUCE,
FORMĂ,
ȚINE
... Mai multe din DEX...
EXPRIMA ÎN CUVINTE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru EXPRIMA ÎN CUVINTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 93 pentru EXPRIMA ÎN CUVINTE. Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare ... poeziei populare cu cât între publicările îngăduite de secția noastră istorică, adică apărute sub auspiciile ei, deși fără răspunderea ei, s-a strecurat în 1906 un studiu al d-lui Radu Rosetti, Despre originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova, în care se susține că "elementul roman rămas în Dacia după retragerea legiunilor n-a putut să se mănție și a trebuit să dispară fără urme în potopul de barbari năvălitori" și că "naționalitatea română s-a născut exclusiv numai din contopirea slavilor ce venise să se așeze în țările noastre cu elementele romanizate de peste Dunăre, aduse ca captivi" (eufonia este a d-lui Radu Rosetti) "în urma neîncetatelor năvăliri slave, sporite prin numărul acelora care fugeau din imperiu de greutatea birurilor" ș.c.l. În ședința anuală a Academiei noastre de la 12 ianuarie 1907 chestia a fost adusă în discuția generală. S-a recunoscut că adevărul orcât de puțin favorabil ne-ar fi, trebuie spus cu toată sinceritatea îndată ce este întemeiat ... de a le arăta în ... Constantin Stamati-Ciurea - În vis și aievea ... frica schingiuirilor și a iataganului și neîndrăznind nici măcar să zâmbească, pentru că orice umbră de cochetărie este zadarnică pentru tiranul ce admiră în ea numai cărnurile atrăgătoare spre voluptate brutală animală; în el este stinsă orice poezie, precum în ea orice cochetărie. Pentru aceea noi nu veÂdem la asiați nici scrieri de poezie înaltă, nici iscodiri aduse la perfecția esteticii artelor frumoase. Concepția ... grațiile lor estetice, pe când huriile golite inspiră asiaticului aceeași dorință brutală ce el o simte în vis în vreo oază din SaÂhara sau în haremul său propriu. Pe de altă parte însă sinuciderile și uciderile, dramele casnice, desperațiile, nebuniile din cauza amorului covârșesc cu nenuÂmărate procente pe acele ... cum se vede, asta au avut-o în vedere filozofii antichității, partizanii poligamiei. Însă oare omul poate fi fericit fără poezia amorului? Și ce înseamnă în traducere modernă fabula pomului cunoștinței, de care scrie Biblia? Omul a fost și va fi în tot timpul însetat să vadă ceea ce nu vede, să afle ceea ce nu are. Cu acest cusur el se naște și crește și cu ... la veșnicie cu așa un vis, decât să aud cum pustiul, care mă înconÂjoară, geme sub izbirea turbată a crivățului ce urlă ... George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu ... toateâ€�. Așadar, în cinci cuvinte două idei opuse, ca două fețe ale unui obiect luminat dintr-o parte; iar ideea subînțeleasă, provocată de un singur cuvânt („aziâ€�). Și luați seamă: convingerea că femeia iubită e singura pe lume (această iluzionare exprimată indirect prin sub-înțelesul „odinioară te deosebeai de ... regretul după amorul dispărut, apoi tonul care dă acestui regret o nuanță de mândrie și, fără să vă mai gândiți la lumina care se răsfrânge în mod fatal din strofele anterioare asupra lor, vă puteți da seamă cât punea Eminescu numai în două versuri de câte cinci cuvinte, atât de simple în aparență. * Darul de a sugera e deci, în parte, coralul puterii de a găsi și de a exprima concis numai strictul necesar. Dar acest strict necesar, această parte luminată a unui tot rămas în umbră, e exprimat de-a dreptul cu toată claritatea permisă de subiect și posibilă mijloacelor artistului. Se înțelege, prin urmare, că nu e ... bizar devine foarte banală. Ce spectacol amuzant pentru cititor! Închipuiți-vă un om exasperat că s-a născut cu o figură de lacheu; în ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă ... poți să le lămurești cu desăvârșire. Voi împlini această lipsă pe cât îmi va fi cu putință. Nu voi putea însă să dau toate lămuririle în acest articol; ce va mai rămânea, voi spune altă dată. Iată, în câteva cuvinte, cam ce am scris eu până acuma în privința artei și ce mi-a părut destul de deslușit. Omul în general, deci și artistul, e un product al împrejurărilor cosmice (mijlocul natural) pe de o parte, iar pe de alta al împrejurărilor sociale (mijlocul social ... atare poate să fie ori folositoare, ori vătămătoare. Odată ce este exprimatoarea ideilor și sentimentelor omenești, însușirile ei atârnă de ideile și sentimentele ce va exprima. Ea poate să exprime idei și sentimente sănătoase, și în acest caz e folositoare; poate să fie exprimatoare de idei și sentimente rele, și în acest caz e vătămătoare.[3] Toți cititorii noștri, fără excepție, sunt desigur pe deplin convinși că liberarea de sub jugul străin... e un lucru sfânt ... e rezultanta înrâuririi mijlocului natural și social, dacă artistul ne dă ceea ce au pus în el mijlocul natural și cel social, creațiunea lui va exprima tendințele mijlocului ce-l înconjoară; creațiunea artistului va exprima, într-un fel ori în Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi ... acelor tineri aveau o natură și grade ce par tineretului actual paradoxal neverosimile. Să te culci cu femeia pe care o iubești, constituia, chiar numai în intenție, o supremă impolitețe; iar fapta însăși, o sălbatică profanare, de negândit în planul acelor mult delicate spirite. Ca să vedeți unde ajungea, în vremile acelea, oroarea de orizontalitate în situații intens sentimentale, vă pomenesc următoarele: prin fânaț, se plimbă cei doi, care cu nici un chip nu pot deveni pereche. Firește, Adela culege flori ... botinei, a vârfului botinei. Despre rolul rochiilor lungi, gelos acoperitoare, în psihologia și istoria dragostei europene, a făcut domnul Ibrăileanu, și în unele publicații ale sale de ordin teoretic, reflecții fine și adânci. În acest punct Adela se supune disciplinei clasice... Am întins pelerina la picioarele unui mesteacăn, care a servit Adelei de spetează. Sprijinită de copac ... delicat. Cadrilul acesta pasional, cu doi pași înainte și opt înapoi, este plin de farmecul lucrurilor care au fost. Asupra figurilor din trecut ne înduioșăm în felul în care ne înduioșează copiii; cu o ușoară tristețe în Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii ... face dl Panu despre critica modernă, poate mai ales de aceasta. Pentru dl Panu toate aceste expresii juridice nu sunt tocmai metafore; d-sa crede în adevăr că există un cod de legi estetice după care criticul judecă operele artistice, le apreciază, pronunță hotărâri asupra valorii lor și în felul acesta slujește ,,de călăuză în aprecierea deosebitelor lucrări literare și artistice". Că există în adevăr oarecare legi estetice, foarte discutabile și ele, e adevărat; că critica servește și de călăuză în aprecierea lucrărilor literare, e de asemenea adevărat; dar toate aceste aprecieri, judecări și călăuziri constituie așa de puțin menirea și ființa criticii literare moderne, încât ... esteticii germane, vede lucrurile mai larg, câteodată prea larg; e mai consecvent, mai logic; de aceea acum zece ani a demonstrat că critica (în sensul criticii control, călăuză) n-are ce căuta în țară, e absolut de prisos; și cum am arătat într-un articol, dl Maiorescu avea perfectă dreptate. Dl Maiorescu argumentează cam în modul următor: la începutul dezvoltării literare a unui popor, critica e necesară; prin aprecierile ei estetice, pe de o parte ea călăuzește pașii ... parte critica studiază o operă literară sau un curent literar ... Vasile Alecsandri - Mihu copilul ... ↑ Levent înseamnă viteaz de soi. Un voinic poate să fie de neam prost, iar un levent trebuie să fie de neam bun. ↑ Șade în loc de șede , precum șapte în loc de șepte, provincialism din Moldova. Asemenea se zice ai în loc de ani , cei în loc de ceri etc. În unele părți ale României pronunțarea cuvintelor, deși mai puțin corectă, e mai dulce și chiar mai ↑ Pușca are deosebite numiri. În munții dinspre Ardeal e numită flintă și-n alte localități durdă. ↑ Românul e înzestrat de natură cu un spirit de observare ce l-a ... cu care s-au găsit în relații. Trebuie să adăugăm însă că spiritul său este totodată înarmat de un ghimp satiric ce își arată vârful în multe din zicerile sale. ↑ Înțelesul cuvântului haramin este necunoscut. ↑ După letopisețele vechi, harța era în timpul războaielor începutul luptei, ceea ce numesc francezii escarmouches d'avant garde . Oștile aveau hărăți sau hărțași care făceau atacul dintâi pentru ca să-l ... erau aleși printre cei mai îndrăzneți și mai iubitori de luptă, de-acolo vine cuvântul hărțăgos pentru ca să exprime un om gata de ceartă. În ... Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu ... căutăm, Mintea fără greutate se deprinde, ș-o aflăm. Rima la cuvânt se pleacă greutăți făr-a-arăta Și-l dezvoltă ajutându-l, în loc de a-l strâmtora. Dar ne-ngrijind-o, se scoală rebelă, n-o poți ținea, Și-n loc s-o reții, urmează ... înțelesul după ea. Urmați, țineți după minte, și oricâte laborați, Lustru, preț tot de la dânsa ne-ncetat vă-mprumutați. Mulți, împunși d-un neastâmpăr, în fuga lor avântați, Vor să-și scrie-ale lor versuri d-ale minții depărtați. În monstruoasele versuri ei cred că s-ar micșora Când ca lumea al lor cuget ar voi a-și exprima; Spuneți cugetarea voastră galant, nalt, glumeț, ușor, Dar spuneți-o cum se spune, pe-nțelesul tuturor, După vorbe îngâmfate nicidecum nu alergați, Cu termeni ce ... el caută s-adorm. Puțin se cată autorii născuți a ne-ngreuia, Care p-un ton totdauna pare c-ar psalmodia. Ferice care în versuri e dotat d-acel mister Să treacă din grav în dulce, din plăcut în ... Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu ... căutăm, Mintea fără greutate se deprinde, ș-o aflăm. Rima la cuvânt se pleacă greutăți făr-a-arăta Și-l dezvoltă ajutându-l, în loc de a-l strâmtora. Dar ne-ngrijind-o, se scoală rebelă, n-o poți ținea, Și-n loc s-o reții, urmează ... înțelesul după ea. Urmați, țineți după minte, și oricâte laborați, Lustru, preț tot de la dânsa ne-ncetat vă-mprumutați. Mulți, împunși d-un neastâmpăr, în fuga lor avântați, Vor să-și scrie-ale lor versuri d-ale minții depărtați. În monstruoasele versuri ei cred că s-ar micșora Când ca lumea al lor cuget ar voi a-și exprima; Spuneți cugetarea voastră galant, nalt, glumeț, ușor, Dar spuneți-o cum se spune, pe-nțelesul tuturor, După vorbe îngâmfate nicidecum nu alergați, Cu termeni ce ... el caută s-adorm. Puțin se cată autorii născuți a ne-ngreuia, Care p-un ton totdauna pare c-ar psalmodia. Ferice care în versuri e dotat d-acel mister Să treacă din grav în dulce, din plăcut în ... Cincinat Pavelescu - E-așa de tristă așteptarea ... Să-exprimi a tale simțăminte, Să poți așterne pe hârtie Și suferință, Și durere, Și lacrimile ce-n tăcere Le verși amar Dar în zadar, În așteptarea celui care Nu vrea să vie, Nici să scrie Și nici să știe Că tot aștepți, aștepți zadarnic ca să vie... De s-ar ... Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria ... trebui să fie străpuns . Dar cine cunoaște sistemul jurnaliștilor transilvăneni, de câte ori nu înțelege un cuvânt, îl traduce în nemțește și apoi îl retraduce în românește. Străpus , tradus în nemțește, ne dă verlegt și versetzt, și aceasta însemnează pe românește strămutat . Astfel, aflăm că generalul nostru a fost strămutat la BrĂ¼nn ... jurnalist d'un succÄ�s donateur de mesure! Albina din 19 aprilie 1868 zice: "Motivându-și deputațiunea rogarea sa, Dl Ministru aduse una și alta în contra." Pe nemțește: der Herr Minister brachte eins und das andere dagegen vor , iar pe românește: dl ministru făcu mai multe obiecțiuni. În Gazeta Transilvaniei din 7 februarie 1868: "Introducerea unei taxe uniforme de 40 cr. s'a propus în Senat a se pune în viață." Die EinfĂ¼hrung einer Taxe soll ins Leben treten, adică: introducerea unei taxe se va pune în practică, sau mai bine: o taxă uniformă de 40 cr. se va introduce. Albina din 5 februarie 1868: "Monitorul francez trebuia să bage în socotință", adică: să ia în seamă, să ție seamă de; nemțește: in Rechnung, in Anschlag bringen. Gazeta Transilvaniei din 24 aprilie 1868: "În consunetul statutelor se convocară membrii reuniunii." În Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXPRIMA ÎN CUVINTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru EXPRIMA ÎN CUVINTE. ... care urmează după aprilie ; florar . MAI ^3 , maiuri , s . n . ( Reg . ) Ficat . MAI ^2 , maiuri , s . n . Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan ( de lemn ) , care servesc la bătut , îndesat , nivelat etc . MAI ^1 adv . I. 1. ( Servește la formarea gradului comparativ ) Mai bun . 2 ... ideea de aproximație ) Aproape ; aproximativ ; cam . Mai îmi vine a crede . IV. ( Înaintea unui verb ) 1. ( Arată că acțiunea verbului durează ) Și acum , în continuare , încă . Mai vine la noi . 2. ( Arată repetarea acțiunii verbului ) Din nou , încă o dată , iar . Poate să ne mai întâlnim . 3. ( Exprimă nedumerire ... ce s - a mai făcut . V. ( Arată că , pe lângă lucrurile cunoscute , intervine un element nou ) 1. ( În enumerări ) În afară de aceasta , în plus , pe deasupra . Avea casă , mai ceva bani . 2. ( Corelativ ) Când . . . , când ; ba . . . , ba ; parte . . . , parte . Mai una , mai alta . VI. ( În ... 1. ( In legătură cu verbe de mișcare , arată că un obiect se așază , se aplică sau cade deasupra altuia ) Ploaia cade peste noi . 2. ( În legătură cu substantive care arată suprafața , întinderea ) Pe tot cuprinsul ; de - a lungul . Alerga peste câmpuri . 3. Deasupra . Se apleacă peste el . 4 ... II. ( Introduce complemente circumstanțiale de timp ) 1. ( În legătură cu substantive însoțite de numerale , adverbe sau pronume și adjective nehotărâte ) După . . . Peste un ceas . 2. ( În legătură cu substantive care exprimă noțiuni de timp durative ) În timpul , în cursul . Peste zi lucrează . 3. Mai mult decât . . . A întârziat peste două ceasuri . III. ( Introduce complemente circumstațiale de mod ) 1. ( Așezat între două ... ... poartă accentul frazei , exprimând o negație mai categorică decât " nu " și fiind de obicei dublat de " nu " ) Nici nu s - a clintit . 2. ( În expr . ) Nici că = deloc nu . . . 3. ( Împreună cu pron . nehot . " unul " , " una " formează pronume negative ) Nu mai e nici unul . II. Conj . ( De obicei urmat ... ... sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva sau ceva ) Dedesubt . A căzut sub masă . 2. ( Rar ) În . 3. La marginea , la poalele , jos , lângă . . . Sub zidurile cetății . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) În timpul , pe vremea . Istoria românilor sub Mihai - Vodă Viteazul . III. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ) Iarbă ofilită sub arșița soarelui . IV. ( Introduce un complement ... mod ) 1. ( Exprimă un raport de supunere , de dependență față de cineva ) Avea sub mână o armată de subalterni . 2. ( În expr . ) Sub ochii ( cuiva ) = în prezența ( cuiva ) , fiind de față ( cineva ) . A ține ( sau a păstra ) sub cheie = a ține ( sau a păstra ... ceva ) sub tăcere = a tăinui ( ceva ) . A fi ( sau a se găsi ) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă . Sub pretext ( sau cuvânt , motiv ) că . . . = invocând un motiv ( fals ) . Sub nici un cuvânt ( sau chip ) = cu nici un preț , nicidecum , niciodată . Sub semnătură = cu numele semnat ( spre confirmare ) . Sub titlu de . . . = purtând numele sau titlul de . . . Sub lozinca ... ... ... HOLOFRÁSTIC , - Ă , holofrastici , - ce , adj . ( Despre limbi ) În care o gândire , o frază se exprimă printr - un singur cuvânt ... PFI interj . 1. ( Pronunțat cu " i " prelungit ) Exclamație ( redând fluieratul omului ) care exprimă : a ) durere fizică ; b ) dezaprobare , nemulțumire ; mirare . 2. ( În forma pfiu ; pronunțat cu " u " prelungit ) Cuvânt ... aparat cu ajutorul căruia se efectuează o anumită operație . 2. Fig . Persoană , forță , lucru , fapt de care se servește cineva pentru atingerea unui scop . 3. ( În sintagmele ) Instrument gramatical = cuvânt cu funcțiune exclusiv gramaticală și care nu se poate întrebuința singur în vorbire , ci numai împreună cu cuvintele pe care le leagă , exprimând raporturi sintactice ; unealtă gramaticală . Instrument de ratificare = document special prin care se ratifică un ... ... Recunoștință ( exprimată prin cuvinte sau prin recompense materiale ) ; ( concr . ) ceea ce se oferă drept răsplată . 3. S . f . ( Înv . și pop . ) Bucurie , satisfacție . 4. Prep . ( În ... TRADÚCE , tradúc , vb . III . Tranz . 1. A reda , a transpune un text , o frază , un cuvânt dintr - o limbă în alta ; a tălmăci . 2. Fig . A reprezenta , a exprima ( cu ajutorul artei ) . 3. Fig . A înfăptui , a pune în practică . 4. ( Tehn . ) A transforma o mărime de o anumită natură într - o mărime de altă natură . 5. ( În expr . ) A traduce ( pe cineva ) în ... FÓRMĂ , forme , s . f . 1. ( Fil . : În corelație cu conținut ) Categorie care desemnează structura internă și externă a unui conținut , modul de organizare a elementelor din care se ... anularea unui act sau a unei hotărâri judecătorești ) . 8. ( Lingv . ) Complex de sunete prin care se exprimă un sens ; aspectul exterior al unui cuvânt pentru a exprima o valoare sau o funcție gramaticală . 9. Vas , tipar , model care servește pentru a da unor materiale o anumită înfățișare , un anumit aspect ... ... ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a ... 1. A ocupa , a avea ( un loc ) . 2. A stăpâni ( un loc ) . 3. A avea ( pe cineva ) în serviciul său . 4. A avea sub conducerea , direcția sau administrația sa ; a fi însărcinat cu o funcție ( și a o ... o exercita ) . 5. A poseda animale și a le crește ( pentru folosul pe care - l dau ) . 6. A avea în posesiune o întreprindere ; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate ; a deține ( în calitate de chiriaș , de arendaș ) . 7. ( Pop . ) A avea de vânzare ( o marfă în prăvălie ) . VI. Tranz . 1. A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case , unei gospodării etc . 2. A purta cuiva de grijă ... valoarea stilistică a unui prezent de durată ) A face să dureze , să se manifeste . De bucurie ținu masa trei zile . 2. ( ... |
||