|
|
||
Vezi și:FĂȚĂRNICEȘTE,
CAIAFĂ,
COMEDIANT,
CUTRĂ,
DUPLICITAR,
FĂȚĂRNICIE,
FALS,
FALSITATE,
FARISEIC,
FARISEU
... Mai multe din DEX...
FĂȚARNIC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FĂȚÁRNIC, -Ă, fățarnici, -ce, adj. (Despre oameni și manifestările lor; adesea substantivat) Lipsit de sinceritate; prefăcut, ipocrit, fals. - Fățare (înv. "fățărnicie" < față) + suf. -nic.Sursa : DEX '98 Fățarnic ≠ sincer, franc, ingenuu, neprefăcutSursa : antonime FĂȚÁRNIC s., adj. 1. s. v. ipocrit. 2. adj. v. ipocrit.Sursa : sinonime fățárnic adj. m., s. m., pl. fățárnici; f. sg. fățárnică, g.-d. art. fățárnicei, pl. fățárniceSursa : ortografic FĂȚÁRNI//C^2 \~că (\~ci, \~ce) și substantival Care denotă lipsă de sinceritate; care vădește duplicitate; ipocrit; duplicitar. /fățare + suf. \~nicSursa : NODEX FĂȚÁRNIC^1 adv. Cu fățărnicie. /fățare + suf. \~nicSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FĂȚARNICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 48 pentru FĂȚARNIC. ... coc L-a lumânării foc Și-ți mulțumesc pentru știință, Dorindu-ți pocăință. Adio! Ține minte că dracul nu cunoaște Câte, un bun fățarnic Alecu Donici - Poetul și bogatul Alecu Donici - Poetul şi bogatul Poetul și bogatul de Alecu Donici Un sărăiman poet odat-au reclamat Asupra unui om prostuț, dar prea bogat; Iar jaloba-i era în chipul următor: — Tu, al Olimpului atotstăpănitor, Și preste zei mai mare zeu, O, Joe preaslăvite! Ascultă glasul meu, Ia sama la a mea smerită rugăminte: Cu ce ți-am greșit eu, De mă găsesc atât De soartă prigonit, Încât nu am nici casă, Nici lingură, nici masă. Și singura-mi avere E numai în părere; Când dimpotrivă, văd, cu toată-a lui prostie, Bogatul în trufie, De-a lui închinători fățarnici ocolit Și pentru interes adesea măgulit, În desfătare el se află tot voios, Gras, gros și sănătos; Iar eu, ca vai de mine, Sorb inspirație și-o mistuiesc cu rime Prin care, cum au zis un frate-n poezie, Nu poți scăpa măcar de-o mică datorie. — Destul! Am înțeles, Lui Joe au răspuns, De jaloba-i pătruns. Dar cum nu jedeci tu, că singur ți-ai ales Din bunurile lumii Al slavei falnic nume, Și scrierile tale în veacuri viitoare Vor fi nemuritoare; Iar desfătarea lui e numai pe viață. ... Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci ... un arhiereu vinè, Cu omofor peste rasă, și-n mînă cruce ținè. Sîrb era arhiereul, cîrn la nas și rău făcut, Un vînturători de lume, fățarnic, mult prefăcut, După ei începè oastea, arnăuții toți în rînd, Îi privei cu mare fală, giucînd caii și mergînd. Mai la urmă Hiliarhul, îmbrăcat foarte ... Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță) ... nu gândește, unde inima nu bate Decât dup-o anumită și stupidă învoială, Unde omul i-o păpușă, și viața o spoială! Fugi de zâmbetul fățarnic și de strângerea de mână A acestor măști ce firea omenească o îngână... Fugi. E-un vicleim ridicul, monoton din cale-afară; Veșnica ... Alexandru Vlahuță - Răspuns la o cronică rimată Alexandru Vlahuţă - Răspuns la o cronică rimată Răspuns la o cronică rimată de Alexandru Vlahuță Așa-i: spre bolțile tăriei, Cu jind, la ce să mai cătăm, Când toți, sub fundul pălăriei, Câte-un crâmpei de cer purtăm? Tu zici: crâmpeile-s la fel... Pe osebitele cărări Toți ne-ndreptăm către un țel, Unii pe jos alții călări. E drept că-n cele patru scânduri Prostia cea mai guralivă Și capul cel mai dat la gânduri Vor amuți deopotrivă. Dar, pân-atunci, unul își strânge Sub bolta lui, șirag de stele, Altu-și mânjește, ori își frânge Partea-i de cer în bucățele. Unii în fel de fel de chipuri Frământă tainele vieții: Răstoarn-a mărilor nisipuri, Străbat și scotocesc planeții, Întreabă funduri de prăpăstii Ș-ale Eghipetului mumii, Și-n oasele fosili de bestii Cat rostul și urzeala lumii. Iar alții zilele-și petrec În al orgiilor vârtej: Un trai nesăbuit și sec, Întins pe patimi ca un vrej! C-o idioată nesimțire Își râd de tot ce-i demn și sfânt Le toacă gura în neștire, Se bat cu morile de vânt. Și pe când tu-ntr-o sferă mică, Ca vai de lume, te ... Alexei Mateevici - Hristos în biserica Ierusalimului Alexei Mateevici - Hristos în biserica Ierusalimului Hristos în biserica Ierusalimului de Alexei Mateevici I Libanul a dat chedrii Și aurul Ofirul, Alesu-și-a Sidonul, Eghiptul falnic, Tirul Tot ce avea mai mare, Mai vederat, mai rar, La facerea acestui Dumnezeiesc altar. Aicea, toată mintea, Puterea omenească, Pe cerul cu pământul Voit-au să unească, Voit-au să-mpreune Pe om cu Dumnezeu: Ușor era atuncea Ce este-acuma greu. Frumoasa Palestină Pusese să ridice Biserica cea mare Lui Savaoth — se zice. Mai patruzeci și șase De ani a fost lucrată, Cu marmură și aur Spoită și-mbrăcată. Era o fericire Nespusă a vedea Cum marmura cea albă În flori se împletea Cu aur, pietre scumpe, Cu lemnuri felurite; Cum se ridică-n ceruri Coloanele-ascuțite. Și grinzile înalte De jos de-abia se văd, Ușorii stâlpi în aer, În raze se prevăd. Când ziua albă-nuntru Strălucitoare cade, Cum ea de-odată-nvie Lumina minunată, Încât și cel mai negru, Întunecos și rău Și cel mai vrednic suflet Vedea pe Dumnezeu În mijlocul acestor Lumini strălucitoare, Înconjurat de stele, Înconjurat de soare. II Aici, în locu-acesta, În Israel ... Andrei Mureșanu - O privire peste lume Andrei Mureşanu - O privire peste lume O privire peste lume de Andrei Mureșanu Deșert e tot ce vede semețul ochi supt soare Și nu e fericire deplină pre pământ; Un vis e ce-amăgește ființa muritoare Din oara când se naște și până la mormânt! Văzutu-s-a om cândva să zică l-a sa moarte: “Mă duc cu bucurie, c-am fost și-s fericitâ€�? Un rege-a stat în lume, a cărui rară soarte La altul în natură cu greu a mai zâmbit; Și iată că el singur a scris cu-amărăciune, Târât de-a lumei valuri, ce turbă ne-ncetat: “Nimic supt cer statornic, ci tot deșărtăciune, Deplină fericire supt soare n-am aflat!â€� Un tată se silește s-adune-averi în lume Încungiură oceanuri cu mii nefericiri, Când fiu-i se răsfață văzând că are sume Ce pot să corespundă la oarbele-i simțiri! Un jude calcă legea, cu scop să mulțămească Desfrâul unei patimi de care-i subjugat; În urmă dă prinoase, cu scop să amuțească Simțirea conștiinței ce-l mustră ne-ncetat. Un trântor suge mierea ... Gheorghe Asachi - Lupul prefăcut în păstor ... și Trifon. Bietul lup se încurca Pe ițarii săi și-n glugă, Încât nu putu să fugă, Nici macar a s-apăra. Un fățarnic ... dinți nu mai are-n gură, Postește, se grijește, bârfește și strâmb jură, Stă cuvios în strană și zice din psaltire. E mic de stat, fățarnic, semeț și crud din fire, Viteaz spătar fu-n lupte, dar azi când barba-e sură, Cu dreapta se închină, cu stânga smulge, fură, Despoaie ... ... mi să-l vindec, L-am chemat în somn pe Kama — Kamadeva, zeul indic. El veni, copilul mîndru, Călărind pe-un papagal, Avînd zîmbetul fățarnic Pe-a lui buze de coral. Aripi are, iar în tolbă-i El păstrează, cu săgeți, Numai flori înveninate De la Gangele măreț ... Antim Ivireanul - Învățătura la sfântul părintele nostru Nicolae Antim Ivireanul - Învăţătura la sfântul părintele nostru Nicolae Învățătura la sfântul părintele nostru Nicolae de Antim Ivireanul Eu sunt păstoriul cel bun; păstoriul cel bun sufletul lui pune pentru oi. Aducându-mi aminte de râvna cea mare și de dragostea cea multă ce are păstoriul cel bun cătră oile sale, foarte mă minunez și laud credința și dragostea inimii sale ce are spre paza lor, precum vedem că era fericitul acela și credinciosul rob al lui Dumnezeu, Moisi, carele au fost păstoriu norodului israiltenesc. Că văzând urgiia lui Dumnezeu că era foarte mare și groaznică asupra jidovilor, atâta cât li să cuveniia și pierzare, iar n-au vrut pentru dragostea oilor să fugă să se mântuiască el singur, ci, mai vârtos, după cum zice la 22 de capete la Eșire, au stătut împotriva lui Dumnezeu și cu mânie au început a-i zice: Rogu-mă, Doamne, greșit-au norodul acesta greșală mare și ș-au făcut lor dumnezei de aur; și acum, de vrei să lași păcatul lor, lasă-l, iar de nu, stinge-mă și pre mine din cartea < în > carĂ© m-ai scris. Auzit-aț râvna și dragostea cea mare a acelui păstor? ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FĂȚARNICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru FĂȚARNIC. ... FĂȚĂRNICÉȘTE adv . ( Înv . ) În mod fățarnic , prefăcut ; ca un om fățarnic . - Fățarnic CAIÁFĂ , caiafe , s . f . Persoană fățarnică , COMEDIÁNT , - Ă , comedianți , - te , s . m . și f . 1. ( Înv . ) Comedian . 2. Fig . Persoană prefăcută , fățarnică , ipocrită ; șarlatan . [ Pr . : - di - CÚTRĂ , cutre , s . f . Persoană prefăcută , fățarnică , intrigantă ; lichea , ... DUPLICITÁR , - Ă , duplicitari , - e , adj . Fățarnic ... FĂȚĂRNICÍE , fățărnicii , s . f . Lipsă de sinceritate ( în purtare , atitudini etc . ) ; purtare , atitudine prefăcută , ipocrită ; prefăcătorie , ipocrizie , falsitate , fățărie . - Fățarnic ... n . I. Adj . 1. Care este contrar adevărului : mincinos , neîntemeiat ; care are numai aparența adevărului , autenticității ; imitat , artificial . 2. ( Despre oameni și manifestările lor ) Prefăcut , fățarnic , ipocrit . 3. ( Muz . ; despre sunete , voce etc . ) Care sună contrar legilor armoniei ; distonant . II. S . n . ( Jur . ) Infracțiune săvârșită prin alterarea adevărului într - un act ... FALSITÁTE s . f . 1. Caracterul a ceea ce este fals , mincinos , neautentic ; lipsă de adevăr . 2. Atitudine , comportare fățarnică ; ipocrizie , fățărnicie , prefăcătorie . [ Var . : ( pop . ) falșitáte s . ... FARISÉIC , - Ă , fariseici , - ce , adj . Ipocrit , fățarnic ... religioase la vechii evrei , care reprezenta interesele populației orășenești înstărite și care se caracteriza prin formalism exagerat în respectarea ritualului religios . 2. Fig . Om ipocrit , fățarnic Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||