|
|
||
|
FĂRĂ DE NUMĂR - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ DE NUMĂRRezultatele 1 - 10 din aproximativ 160 pentru FĂRĂ DE NUMĂR. Veronica Micle - De ce-ți mai numeri anii... ... Veronica Micle - De ce-ţi mai numeri anii... De ce-ți mai numeri anii... de Veronica Micle De ce-ți mai numeri anii să vezi de ești bătrân Când știi ce grea durere tu porți în al tău sân, Și pentru ce oglinda întrebi privind în ea Să-ți spună de ... c-a tale lucruri ce curg neîncetat Adânci și triste urme în suflet ți-au lăsat, Și crezi c-o vecinicie amară e de când O clipă fericită avut-ai pe pământ. Și ce-ți mai folosește să știi azi cum mai ești Când simți că tu pe lume ... Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime ... dat riveranii, Dâmbul Sec se pornește vajnic către sfârșitul primăverii cu valuri posomorâte, și umple vâlceaua și, urlând nebunește, prăvălește la vale buturugi și fel de fel de rupturi, și surpă din maluri, și face peste putință să mai treacă de la un mal la altul altcineva decât zburătoarele. E mare piedică pentru comerțul local; căci capitala districtului se află în partea de dincoace, așa că, dacă s-a pornit odată Dâmbul Sec, nu mai e chip să comunice Târgul de Munte cu sediul prefecturii, la o distanță de douăzeci și cinci de kilometri, decât ocolind foarte pe departe. Trebuie să meargă omul la vale tot pe cursul Dâmbului Sec, să ajungă, la o distanță de șaizeci de kilometri. Cum am zice, în loc de o poștă, să faci șase; în loc de două ceasuri, douăsprezece. Ei! dacă ar fi un pod peste Dâmbul Sec! De aceea, toți cetățenii din Târgul de Munte, văzând că nenumăratele petițiuni ce au adresat Ministerului Lucrărilor Publice au rămas fără rezultat, se hotărăsc să adreseze, prin reprezentanții lor, Camerelor Legiuitoare o petițiune, rugându-le ca din inițiativă parlamentară să vină cu proiect de lege prin care statul să se oblige a face ... Ion Luca Caragiale - Cănuță om sucit ... mă-sa care se văita cumplit, și-a pierdut-o el p-a lui și s-a repezit așa fără socoteală în lume, tocmai când s-auzeau clopoțeii de la brișca lui tată-său la scară. Peste vreo patru săptămâni, a venit vremea să-l boteze: Radu, Răducanu, Canuță - fără praznic la călindar. După ce s-a lăpădat de trei ori de Satana nașu-său pentru el, popa satului a luat copilul în mâni și l-a vârât odată în cristelniță: "În numele ... urechile degerate… Desigur numai din pricina firii lui pe dos, i s-a părut lui Cănuță două palme mult mai dureroase decât bătaia de deunăzi. Deunăzi, după atâta pisăgeală, se culcase fără să se plângă de șeale și dormise ca o buturugă; acuma n-a putut s-adoarmă de usturimea urechilor. A plâns înfundat toată noaptea pe mindirul lui până despre ziuă. Se împlinea acu, peste o minută, a treisprezecea ... ardea o lămpșoară afumată. Toți băieții ceilalți dormeau adânc. Își luă într-o basma lucrușoarele lui, mai nimic, și ieși. Mijea de ziuă când, rupt Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea ... pe nări. GRIJILE-S LA CREDITORI MAI MULT DECÂT LA DATORI Unul, întâlnind pe Hogea, s-a oprit a-l întreba De ș-a plătit datoria. Iar el îi răspunse: Ba! - Dar ce umbli fără grijă, când te știi că ești dator ? - Grija – zise el – s-o poarte cel ce este creditor. CÂND CERI ȘI NU ȚI SE ... l-a dat, Arătând cu jeluire cum și ce fel l-a-nșelat. Fiind dar Nastratin Hogea la judecată adus, El totodată de față și dovezile ș-a pus, Cum că i-a spus adevărul, că e un cap de măgar, Când i-a făcut întrebare de ce e greu la cântar. Judecata pe temeiul dovezilor drept dând dar, Cumpărătorul rămase cu capul cel de măgar. UN NEBUN FĂGĂDUIEȘTE ȘI-NȚELEPTUL S-AMĂGEȘTE Într-o zi, Nastratin Hogea, ceartă c-un vecin având, Fuse tras la judecată, pentru dânsul jalbă ... intre noaptea și ceva să ia. Deci suindu-se pe casă și privind pe coș în jos, Se ivi-n el umbra lunii în chip de stâlp luminos, Și lăsându-se la vale p-acea umbră, amăgit, Deodată fără ... Alexei Mateevici - Dumnezeu Dumnezeu de Gavril Romanovici Derjavin Traducere de Alexei Mateevici - Noiembrie 1911 O Tu, ce ești Nemărginire În viețuirea vie a firii, În veacuri fără despărțire Treime a dumnezeirii! Duh unu-n toate aflător, Duh nezidit, dar ziditor, Ce nu-L pătrunde duhul meu, Ce toate-n Sine ... împlinește, Zidește, cuprinzând păzește, Al Cărui nume-i Dumnezeu! A măsura adânca mare, A număra a Ta făptură, Chiar de-ar putea o minte tare, Tu n-ai nici număr, nici măsură. Nici duhurile luminate De Tine-n ceruri așezate, Nu cercetează a Ta fire. Gândirea doar spre Tine zboară, Ca în măria Ta să piară, Cum piere-n ... în rând cu Tine, Dar ce-i chiar lumea cea văzută Și ce-i ființa mea în sine? Căci toate-ntinderile lumii Roșii — întunecate, de floarea sângelui. De-un milion de ori mărite Și spre îndeplinirea lumii Fără sfârșit adăugite, -- Sunt numai un grăunte mic, Iar eu în fața Ta — nimic. Nimic! Dar cânt a Ta mărie Și vecinice desăvârșiri ... ... Gavril Romanovici Derjavin - Dumnezeu ... Gavril Romanovici Derjavin - Dumnezeu Dumnezeu de Gavril Romanovici Derjavin Traducere de Alexei Mateevici - Noiembrie 1911 O Tu, ce ești Nemărginire În viețuirea vie a firii, În veacuri fără despărțire Treime a dumnezeirii! Duh unu-n toate aflător, Duh nezidit, dar ziditor, Ce nu-L pătrunde duhul meu, Ce toate-n Sine ... împlinește, Zidește, cuprinzând păzește, Al Cărui nume-i Dumnezeu! A măsura adânca mare, A număra a Ta făptură, Chiar de-ar putea o minte tare, Tu n-ai nici număr, nici măsură. Nici duhurile luminate De Tine-n ceruri așezate, Nu cercetează a Ta fire. Gândirea doar spre Tine zboară, Ca în măria Ta să piară, Cum piere-n ... în rând cu Tine, Dar ce-i chiar lumea cea văzută Și ce-i ființa mea în sine? Căci toate-ntinderile lumii Roșii — întunecate, de floarea sângelui. De-un milion de ori mărite Și spre îndeplinirea lumii Fără sfârșit adăugite, -- Sunt numai un grăunte mic, Iar eu în fața Ta — nimic. Nimic! Dar cânt a Ta mărie Și vecinice desăvârșiri ... ... Ion Creangă - Prostia omenească ... gânduri ș-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilașul meu, copilașul meu!" Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din mână și furca din brâu cât colo și, sărind fără sine, o întrebă cu spaimă: — Ce ai, draga mamei, ce-ți este?! — Mamă, mamă! Copilul meu are să moară! — Când și cum ... văd. Și? — De s-a sui mâța, are să-l trântească drept în capul copilului și să mi-l omoare! — Vai de mine și de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i s-au sfârșit mititelului zilele! Și, cu ochii pironiți în drobul de sare de pe horn și cu mânile încleștate, de parcă le legase cineva, începură a-l boci amândouă, ca niște smintite, de clocotea casa. Pe când se sluțeau ele, cum vă spun, numai iaca și tatăl copilului intră pe ușă, flămând și năcăjit ca vai de el. — Ce este ? Ce v-au găsit, nebunelor? Atunci ele, viindu-și puțin în sine, începură a-și șterge lacrămile și a ... ... Ion Luca Caragiale - Intelectualii... ... lapte, puțin „jvarț" și puțin zahar, și numită în limba vulgară „capuțin". De aceea, profanii invidioși, cari nu erau admiși să se apropie de intelectuali, i-au poreclit pe aceștia: „capuținiști", de unde, apoi, orice dezbatere prea mult prelungită despre lucruri ideale, despre înalte chestiuni de artă, litere, științe, s-a numit „capuținism". Aceea a fost prima perioadă, cum am zice perioada eroică, a capuținismului ... a făcut un mare bine public: încet-încet, și din ce în ce mai numeroși, începură să iasă, din rândurile poporului, o sumă însemnată de tineri a căror vocațiune era să fie intelectuali. Până aci, nu se știuseră număra, neavând un semnal de raliare, o eclesie. Aceasta a fost perioada clasică a intelectualilor. . În curând, potrivit principiului evoluțiunii, eclesia a numărat așa ... o definițiune mai scurtă și mai limpede; să-mi spui deslușit: ce este un intelectual? — Bucuros, răspund eu; iată: Omul care desprețuiește orice ocupație de imediată utilitate și pentru el și pentru lume și se dedă la nobila profesiune de gânditor — se numește un intelectual. Sunt mii și mii ... Ion Luca Caragiale - Termitele... ... a mai găsit petec de haină ori de rufă neciuruit. Iar hârtiile și planurile bietului inginer, și cerusele cu plumb cu tot, toate dispăruseră fără urmă. Vai de orașul, în care au apucat să se 'ncuibe termitele ! Astfel, în La Rochelle, palatul prefecturii și toate locuințele dimprejur au fost prăpădite. Acolo nu mai ... a doua ori a treia zi erau nimicite. Proptelele dela copăcei, și trunchiurile copăceilor și crăcile mai răsărite până la ramurile crude fără scoarță, erau scobite de jos până sus. Tavanele și podelele prefecturii se fărâmițeau și se scufundau. Într'o zi arhivele departamentului s'au găsit mistuite aproape în întregime, și ... două ici-colo, să te pomenești că se ivesc mai multe în alte părți. Nu trebue un moment de repaos și de 'ngăduială: după ele fără preget ! scotocește mereu pretutindeni și unde simți că mai mișcă, nu le da pas; trage-le cu chlor până la saturație, până isprăvești odată cu ... ce ființă fără inimă a fost acel savant ! Auzi dumneata ce răutate !... Ei ! ce pot gâgndi bietele mici gângănii pomenindu-se afumate așa fără Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului ... Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului Fiica haosului de Duiliu Zamfirescu A fost odată un voinic, Coborâtor din ginte veche, Crescut pe cal încă de mic Și vânător făr’ de pereche. Era din mamă, pământean, Iar despre tată, spuneau unii Că se trăgea de la Traian Și amintea, prin chip, străbunii. Trăit în munți de mititel, Crescuse chipeș și voios, Încât vorbea lumea de el Ca de un nou Făt-Frumos. Când se pornea la vânătoare Cu șoimi aduși de prin străini, Țipau vultanii la izvoare Și puii de prin vizuini, Și dau năvală neam de neamuri Prin văgăunile adânci: Vânatul ușurel prin ramuri Iar vulturii pe vârf de stânci. Și rămâneau să-i steie-n cale Doar băietanele din sat. Dar nu-i ardea măriei-sale De un asemenea vânat. Prin munții plaiului vecin De-un cârd de vreme se zvonise De Filip de la Severin Că dintr-un vis înnebunise, De ani întregi venea mereu La curtea sa împărătească O Pajură cu chip de zmeu, Cu cioc și limbă păsărească, Și-n miezul nopții croncănea Pe-un ciot din turla cea bătrână, Și-l tot chema, l-ademenea Să ... George Coșbuc - Filozofii și plugarii ... ce-nnoptează bine, Ca nu cumva din tâmplare să-i zăpsească oarecine, Apoi se duc toți la casa unde moșneagul ședea, (Pe care, nu știu de unde, unul din ei o știa). Aci, dânșii bat la ușă și să intre cer în casă. Bătrânul, cam fără voie și cu mare greu îi lasă. Bună seara! Seara bună! Vai de mine ce păcat, Ce năcaz vă poartă oare, de umblați noaptea prin sat?! Sfetnicii i-au spus năcazul. Te rugăm dar și ne-ajută, Căci de nu, viața noastră mâine în zori de zi-i pierdută! Vorbeau cam sfiiți, sărmanii: se temeau, temeau amar, Că s-a supăra moșneagul și-i va da pe ușă-afar ... vorbește, fără ca să bage seamă! Apoi, sunt bătrân și-aminte nu mai pot toate să țin: Alta-i mintea cea de tânăr, alta mintea de bătrân! Sfetnicii priveau în față la moșneag cu grijă mare. Oare-l criticau și-acuma? Ce fel de logică are? Nu-i poveste! Chiar de cumva bătrânu-ar fi cuvântat Nonsensuri cât Himalaia, dânșii n-ar fi observat: Logica nu-și are locul, când dă omul Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru FĂRĂ DE NUMĂRRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru FĂRĂ DE NUMĂR. ... de oase omenești, sau de vre un mormînt, va fi necurat timp de șapte zile. 17 Pentru cel necurat, să se ia cenușă dela jertfa de ispășire care a fost arsă, și să toarne peste ea apă de izvor într`un vas. 18 Un om curat să ia isop, și să -l moaie în apă; să stropească apoi cu el cortul, toate uneltele ... oamenii cari sînt acolo, pe cel ce s`a atins de oase omenești, sau de vreun om ucis, sau de vreun mort, sau de vreun mormînt. 19 Cel curat să stropească pe cel necurat, a treia zi și a șaptea zi, și să -l curățe ... va fi nimicit din mijlocul adunării, căci a spurcat sfîntul locaș al Domnului; fiindcă n`a fost stropită peste el apa de curățire, este necurat. 21 Aceasta să fie o lege vecinică pentru ei. Cel ce va stropi pe altul cu apa de curățire, să-și spele hainele, și cel ce se va atinge de apa de curățire, să fie necurat pînă seara. 22 Orice lucru de ... Cine ne va da carne să mîncăm? 5 Ne aducem aminte de peștii pe cari -i mîncam în Egipt, și cari nu ne costau nimic, de castraveți, de pepeni, de praji, de ceapă și de usturoi. 6 Acum ni s`a uscat sufletul: nu mai este nimic! Ochii noștri nu văd decît mana aceasta.`` 7 Mana semăna cu ... peste ei!`` 30 Apoi Moise s`a întors în tabără, el și bătrînii lui Israel. 31 Domnul a făcut să sufle de peste mare un vînt, care a adus prepelițe, și le -a răspîndit peste tabără cale cam de o zi într`o parte și cale cam de o zi de cealaltă parte în jurul taberii. Aveau o înălțime de aproape doi coți dela fața pămîntului. 32 În tot timpul zilei aceleia și toată noaptea, și toată ziua următoare, poporul s`a sculat ... ce strînsese cel mai puțin avea zece omeri. Ei și le-au întins în jurul taberii. 33 Pe cînd carnea era încă în dinții lor, fără să fie mestecată, Domnul S`a aprins ... ... Dumnezeu a primit darurile lui. Și prin ea vorbește el încă, măcar că este mort. 5 Prin credință a fost mutat Enoh de pe pămînt, ca să nu vadă moartea. Și n`a mai fost găsit, pentrucă Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu. 6 Și fără credință este cu neputință să fim plăcuți Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, și că răsplătește pe cei ce -L caută. 7 Prin credință Noe, cînd a fost înștiințat ... se poate număra. 13 În credință au murit toți aceștia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite: ci doar le-au văzut și le-au urat de bine de departe, mărturisind că sînt străini și călători pe pămînt. 14 Cei ce vorbesc în felul acesta, arată deslușit că sînt în căutarea unei patrii. 15 ... cu cei răzvrătiți, pentrucă găzduise iscoadele cu bunăvoință. 32 Și ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aș vrea să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftaie, de David, ... 19 dacă am văzut pe cel nenorocit ducînd lipsă de haine, pe cel lipsit neavînd învălitoare, 20 fără ca inima lui să mă fi binecuvîntat, fără să fi fost încălzit de lîna mieilor mei; 21 dacă am ridicat mîna împotriva orfanului, pentrucă mă simțeam sprijinit de judecători; 22 atunci, să mi se deslipească umărul dela încheietură, să-mi cadă brațul și să se sfărîme! 23 Căci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu, și nu puteam lucra astfel din pricina măreției Lui. 24 Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: ,Tu ... fi deschis ușa să intre călătorul; 33 dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii, și mi-am închis nelegiuirile în sîn, 34 pentrucă mă temeam de mulțime, pentrucă mă temeam de disprețul familiilor, ținîndu-mă deoparte și necutezînd să-mi trec pragul... 35 Oh! de aș găsi pe cineva să m`asculte! Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel Atotputernic! Cine-mi va da plîngerea iscălită de protivnicul meu? 36 Ca să -i port scrisoarea pe umăr, s`o leg de fruntea mea ca o cunună; 37 să -i dau socoteală de ... legene într`o parte și într`alta, a doua zi după Sabat. 12 În ziua cînd veți legăna snopul, să aduceți, ca ardere de tot Domnului, un miel de un an fără cusur; 13 să adăugați la el două zecimi de efă din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn, ca dar de mîncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului; și să aduceți o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin. 14 Să nu mîncați nici pîne, nici spice prăjite sau pisate, pînă în ziua aceasta, cînd veți aduce un dar de mîncare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege vecinică pentru urmașii voștri, în toate locurile în cari veți locui. 15 De a doua zi după Sabat, din ziua cînd veți aduce snopul ca să fie legănat într`o parte și într`alta, să numărați ... de efă din floarea făinii, și coapte cu aluat: acestea sînt cele dintîi roade pentru Domnul. 18 Afară de aceste pîni, să aduceți ca ardere de tot Domnului șapte miei de un an fără cusur, un vițel și doi berbeci; să adăugați la ei darul de mîncare și jertfa de ... ... să te temi de Dumnezeul tău; căci Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 18 Împliniți legile Mele, păziți poruncile Mele și împliniți-le; și veți locui fără frică în țară. 19 Țara își va da rodurile, veți mînca din ele și vă veți sătura, și veți locui fără frică în ea. 20 Dacă veți zice: ,Ce vom mînca în anul al șaptelea, fiindcă nu vom sămăna și nu vom strînge rodurile?` 21 Eu ... se întoarcă la moșia lui. 28 Dacă n`are cu ce să -i dea înapoi, lucrul vîndut să rămînă în mînile cumpărătorului pînă la anul de veselie; la anul de veselie, el să se întoarcă la moșia lui, și cumpărătorul să iasă din ea. 29 Dacă un om vinde o casă de locuit într`o cetate înconjurată cu ziduri, să aibă drept de răscumpărare pînă la împlinirea unui an dela vînzare; dreptul lui de răscumpărare să țină un an. 30 Dar dacă această casă, așezată într`o cetate înconjurată cu ziduri, nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, ea va rămînea de veci cumpărătorului și urmașilor lui; iar în anul ... |
||