|
|
||
|
Vezi și:PRĂPĂDI,
POLEIT,
STÂRNI,
ȘISTIFICARE,
PISA,
PLOSCĂ,
CIOCOLATĂ,
CORN
... Mai multe din DEX...
FACE PRAF - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FACE PRAFRezultatele 1 - 10 din aproximativ 152 pentru FACE PRAF. ... că nu vrea să-mi plătească... (Cu obidă.) Că eu sunt o fomeie sârmană, și e păcat! vine dumnealui gol pușcă și bea până se face tun, și pe urmă, dacă am vrut să chem vardistul, dumnealui zice că mă sulemenește cu chinoroz și vrea s-o tulească, ș-a ... domn' Mitică? Prev.: Care va să zică, domn' Mitică de la pricepție. (Cu un zâmbet de fină intenție.) Pricepi dumneatale acușica cum vine vorba noastră. (Face cu ochiul.) Jud.: Ce-are-a face domn' Mitică? Prev.: Dacă i-a plătit licența. Leanca: Să fie-al drac... Jud.: Taci! (Prevenitului:) Nu e vorba de licență, e vorba ... tombolă cu obiecte la Moși. Jud.: Da' de chinoroz cum a venit vorba? Prev.: Am vrut numai s-o speriu c-o stric (face cu ochiul) pardon, la ficsonomia obrazului... Leanca: Să mă sperii? N-ai venit odată cu căciula umplută cu chinoroz...? Prev.: Las-o p-aia! aia ... ... stă gata să se arunce unul asupra altuia cu coarnele, astfel două împărății au pornit cu oștile respective să se întâlnească și să se facă praf. Să vedem care din doi are să rămâie până la urmă berbec bătut ! În această privință vederile noastre se rezumă în puține cuvinte. Dacă s ... Ion Luca Caragiale - Resbelul 1877 ... doi berbeci pismătareți, cari stau gata să se arunce unul asupra altuia cu coarnele, astfel două împărății au pornit cu oștile respective să se facă praf. Să vedem care din doi are să rămâie berbec bătut. Adevărul e că până acum niciunul, sau mai bine zis amândoi berbecii, se poate spune ... Ion Luca Caragiale - Sfânt-Ion ... C-am căzut pe mâna cui? Pe mâna Algiului, Ce m-apucai de făcui? Sai din loc și poc! și paf! Am făcut o lampă praf! Și pe urmă ce făceam? Ca un leu mă repezeam Și cu pumnii dam în geam, Și trăgeam și iar trăgeam Până când mi ți ... am să merg la minister Cu raportul meu, să cer Să-l scoață din prefectură Că s-a dat la băutură Și prea face Ion Luca Caragiale - Sfânt Ion ... C-am căzut pe mâna cui? Pe mâna Algiului, Ce m-apucai de făcui? Sai din loc și poc! și paf! Am făcut o lampă praf! Și pe urmă ce făceam? Ca un leu mă repezeam Și cu pumnii dam în geam, Și trăgeam și iar trăgeam Până când mi ți ... am să merg la minister Cu raportul meu, să cer Să-l scoață din prefectură Că s-a dat la băutură Și prea face Constantin Negruzzi - Sobieski și românii ... craiul lor au poroncit s-aducă tunurile ca să spargă porțile, dar mai întăi au trimis răspuns călugărului, care ședea în clopotniță, să deschidă, ori face monăstirea praf și pulbere. — Auzit-ați acolo litfa cea păgână! Și ce au făcut popa? — El au răspuns că nu se aștepta s-audă așa ... greș. Fieștecare împușcătură obora câte unul din vrăjmași, și mai ales din ofițeri, asupra cărora erau țintite flintele lor. Leșii piereau fără a face spor. În ziua dintăi, doi vânători pieriră. A doua zi și a treia zi mai căzură cinci și se răniră doi ... care, rănit la un picior, sta întins pe o laviță. — Câți au pierit d-ai noștri? — Zece. — Și nu mai avem nici praf, nici merinde? — Nu. — Dacă-i așa, apoi mâini dimineață, urcă-te pe poartă și leagă în vârful săneții un ștergar alb; spune că ... — Îți mulțămesc, vrednice al meu tovarăș de arme, zise Sobiețki ca deșteptat din somn, îți mulțămesc că m-ai oprit de a face ... Ștefan Octavian Iosif - Pasteluri (Iosif) ... în liniștea albastră A cerului nemărginit. Nori albi din zare se ridică — Par minunate jucării ; Se-nșiră, se desprind, se strică În praf de raze aurii... III Tresari din somn... Ce harmalaie ! Țigani cu șatra — ce mai vrei ? În car, sub rogojina spartă, Fumează, cîntă, rîd femei ... de copii în zdrențe Fac roată și se bat, și sar... Dulăi bătrîni, cu limba scoasă, Merg serioși pe lîngă car... Se depărtează caravana... De praf, abia o mai zăresc... Cîmpia ațipește iarăși, Doar greierii mai țîrîiesc... IV Printre mii de șatre albe Vezi fanare în amurg, Și prin pulberea de ... de-albine Larma vieții zbuciumate. Jos, la tabără, s-aude Glas întîrziat de goarnă. Cîțiva călărași cu schimbul De la sate se întoarnă. Plini de praf, rupți de-oboseală, Legănați pe cai agale, Trec pe drum ca niște umbre Și doinesc încet de jale... Nici un zvon apoi. Pustiul Peste dealuri ... Ion Luca Caragiale - Situațiunea ... e pe jumătate ușurată, desigur o bucurie în doi e îndoită. Așteptând, miros cum din apropiere adie dulce un zefir, pe când un municipal își face cu măturoiul lui enorm datoria, stricând odihna prafului și făcând să se-mbrobodească în ceață din ce în ce mai deasă luminile felinarelor. Prin ceața ... mai trist, ca să vie un moment orișicât ai zice, când vezi că bate falimentul la ușe și nu mai e nici un patriotism... Nae face o figură foarte mâhnită; e așa de obidit, încât ai crede că vrea să plângă. - Bine, Nae - zic eu - nu trebuie să fie omul așa ... Apoi, dacă vezi, ce mai umbli cu mofturi? - Ba nu umblu de loc cu mofturi; e o chestie destul de grea. - Economii? Hm! Zice că face economii... mofturi! și cu bugetul încărcat cu treizeci și șase de milioane, care mă prinz cu dumneata pe ce poftești că nu poate pentru ca ... lăsat încet-încet peste capetele noastre, așezându-se iar la pământ. E târziu... Fanaragiul companiei de gaz a început să închidă becurile. Se face ziuă. Plătim și ne sculăm. - Unde mergem? întreabă Nae. - Eu - zic - mă duc spre casă. - Ai la o simigerie, trebuie să scoață covrigi calzi. - E ... Constantin Negruzzi - Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Ra ... urmă zugrăve pe indieni ca pe niște robi înrăutățiți cari să arată în ochi ascultători și credincioși, iar pe ascuns sunt vrednici a face faptile celi mai răle și mai groaznice. Unii și alții povistĂ© lucruri mai necrezute dispre puterea și lucrare otrăvilor dintru aceste țări, și toate aceste ... numai cât poftore între ei, el este ișpaniol! Acest cuvânt care să auză din gura lor, arăta ura lor ce groaznică. De la luare Americii, face indienii, în necazul lor, o răsplătire ascunsă care niciodată nu o putĂ© prepuni vreun ișpaniol. Ei era siliți a da tiranilor lor tot ... slujĂ© în palatul gubernaților, sau care era întrebuințați spre lucruri obștești, nu lipsĂ© niciodată a veni la acești adunări de noapte ce să face pe dealuri, pe la locuri pustii, și la cari să putĂ© mergi numai pe niște potici ce să pare evropeilor nerăzbătute. Pe atunce să numĂ ... Ion Luca Caragiale - Termitele... ... săptămâni, o casă mare europeană este coptoroșită din temelie până'n vârf; ba un sărman sat de negri africani, în și mai scurt timp, se face tot grămadă praf; nici urmă de bordeiu nu se mai zărește. S'a văzut la Rochefort cum, într'o singură noapte, termitele pătrunzând prin piciorul unei ... Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor ... le-a făcu omul în setea lui de libertate. Ea singură aleargă stăpînă pe vînturi, călătorește pe drumuri de nouri ce i se aștern, face popasuri pe poduri de senin, trece triumfală sub arcurile multicolore ale curcubeilor. Că o aripă frîntă de furtună a fîlfîit cu deznădejde undeva ... cu mușamalele coșcovite de ploi și cu pernele mîncate de molii, au duruit mirate văzînd lumina soarelui. Diligențe hîrbuite care au stîrnit atîția nouri de praf în vremea lor, ducînd cu ele atîtea vești bune și rele, vechile diligențe, care au semănat poate atîtea leșuri de cai morți de-a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FACE PRAFRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru FACE PRAF. ... PRĂPĂDÍ , prăpădesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) distruge , a ( se ) nimici , a ( se ) face praf ; a ( se ) nărui , a ( se ) ruina , a ( se ) strica . 2. Tranz . A ucide , a omorî ... ... POLEÍT^1 s . n . Poleire . - V. polei ^2 . POLEÍT^2 , - Ă , poleiți , - te , adj . Acoperit cu un strat subțire de metal ( prețios ) sau cu un praf ... STÂRNÍ , stârnesc , vb . IV . 1. Tranz . A face ca un animal ( sălbatic ) , o pasăre etc . să iasă din culcuș , din ascunzătoare ( pentru a le prinde , a le vâna ) ; a ... ... s . f . Răspândire prin pulverizare a unui material sub formă de pulbere în interiorul unei mine grizutoase cu scopul de a face ca amestecul de grizu și praf ... A zdrobi , a sfărâma o substanță , un corp solid prin loviri repetate ( cu pisălogul , cu ciocanul etc . ) , pentru a le face mai mărunte sau a le preface în praf . 2. A bătători , a bătuci , a frământa cu picioarele zăpada , pământul etc . ; p . ext . a dansa , a ... PLÓSCĂ , ploști , s . f . 1. Vas de lemn , de lut ars , de metal sau de piele , cu capacitate mică , rotund și turtit , cu gâtul scurt și strâmt , în care se ține băutură și care se poartă atârnat de o curea . 2. ( Înv . ) Vas în care vânătorul își ținea praful de pușcă . 3. Vas făcut din tablă smălțuită , sticlă , material plastic etc . , cu o deschizătură largă în partea de sus , în care urinează bolnavii imobilizați la ... s . f . 1. Preparat comestibil făcut dintr - un amestec solidificat de pulbere de cacao și de zahăr ( cu adaos de ingrediente ) . 2. Băutură preparată din praf CORN ^1 , ( I 1 , 6 ) coarne , ( I 4 , 5 , II ) cornuri , s . n . , ( I 3 , III ) corni , s . m . I. 1. ( La animalele cornute ) Fiecare dintre cele două excrescențe de pe osul frontal al rumegătoarelor . 2. ( La sg . ) Substanță chitinoasă din care sunt constituite coarnele ^1 ( I 1 ) animalelor ( folosită pentru fabricarea unor obiecte ) . 3. ( Și în sintagma corn de vânătoare ) Instrument de suflat , folosit la vânătoare sau pentru chemări , semnalizări etc . 4. Obiect făcut din corn ^1 ( I 2 ) sau în formă de corn ^1 ( I 1 ) , în care se păstrează praful de pușcă , sarea etc . ; p . ext . conținutul acestui obiect . 5. Produs de panificație din făină albă , de mici dimensiuni și în formă de semilună . 6. ( La pl . ) Nume generic dat părților unor construcții , organe de mașini , unelte etc . în formă de corn ^1 ( I 1 ) . 7. ( La sg . ) Denumire dată unur formații anatomice cu aspect de corn ^1 ( I 1 ) . Corn uterin . 8. ( În sintagma ) Cornul lunii = luna în primul și în ultimul pătrar , când are forma de seceră . 9. Compus : cornul - secarei sau corn - de - secară = ciupercă parazită care trăiește în ovarul diferitelor plante graminee ; pintenul secarei ( Claviceps purpurea ) ; boală provocată de această ciupercă și ... |
||