|
|
||
|
Vezi și:ȚINE,
TĂIA,
STRIGA,
DODII,
LEGA
... Mai multe din DEX...
FACE SĂ VORBEASCĂ(PE CINEVA) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ VORBEASCĂ(PE CINEVA)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 337 pentru FACE SĂ VORBEASCĂ(PE CINEVA). Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte ... toate le vinzi ca să strângi bani, cât vei putea mai mulți de la jidovi, odată plaga Egipetului și acum a Moldaviei; și pe urmă, cu vro câteva sute de galbeni în buzunar, întorcându-te în Iași, să ai cu ce face intrigi, cu ce da rușfeturi, cu ce lua o lojie de rândul întâi la teatrul francez, cu ce cumpăra, pentru cucoana dumitale, zariflicuri de la ... tinerii, iar socrii cu nănașii în dreapta și în stânga. Atunce se scoală un frate sau, în lipsă, o rudenie a mirelui, și face următoarea orație: "Iată viind vremea vârstei căsătoriei și veseliei dumitale, frate, părintele nostru te pune la masă și mire te face, unindu-te de acum și cu alt neam străin; ci pururea să fii neuitător părinților și dragostelor frățești; și toată vremea să fii plecat la toate poruncile părintești, cu toată inima, ca să iei binecuvântarea lor. Cinstește pe tatăl tău și durerile maicii tale să nu le uiți, că prin ei te-ai născut. Și cu binecuvântarea părintească, cu bun ceas de la Dumnezeu, să ... Constantin Negruzzi - Negru pe alb ... vorbesc mai mult inimii decât mărețele mausolee de bronz și marmoră ce arată lumei deșertăciunea oamenilor. Toate vestesc aici liniștea sufletului și dulceața vieții câmpești. Să ne oprim aici în deal, ca să ne uităm puțin la acea frumoasă casă de pe culme, ce se pare zidită de mâna zânelor. Acolo este Șcheea. Pe șesul acesta s-au înfrânt ambițioasele planuri a ungurenitului român Matias Corvin, cărui de i-ar fi lipsit ambiția, dupre talentele și virtuțile ... aceste sunt și în Besarabia, unde multe sate sunt locuite și pănă astăzi cu ruși (malorosiani). În vremea aceasta am ajuns la Roman, dar trebui să ne coborâm din trăsură, și n-ar fi nici o greșală dacă am merge pe jos pănă la gazdă, căci prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, suntem în risc să ne prăvălim, și să ne rupem gâtul. Politia Romanului întemeiată de romani și numită Praetoria Augusta și mai apoi Forum Romanorum , este catedră episcopală și capitală de ținut. Biserica ... e târgul Petrii! Râulețul care l-am trecut de vro trei ori, călcându-l în picioare cu dispreț, profund de o palmă și abia zuzuind pe prundiș, cutremură-te, căci e Huejdul! Când Carpații se mânie ... Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău ... a-i acoperi fruntea de sudoare. — Domnule, îi zise călăuzul desfăcându-și traista cu merinde, te văd cam ostenit; gustă ceva din vinul ista să mai prinzi la putere, și să ne grăbim pasul, ca nu cumva să fim siliți să dormim la Pietrele Doamnei, cu liliecii și stafiile. — Ce, sunt stafii pe-acolo? He, ba ce! Acolo nu-i loc curat, cică în toată noaptea se preumblă pe vârful Rarăului umbra domniței care a botezat stâncile cu numele ei. — Ai văzut-o vreodată? — Să mă ferească Sfântul! — Și ce domniță era aceea? — Da mai știu eu, domnule! Se povestește din părinți că, gonită de turci, ea s ... s-a prăbușit Simion? — Apoi nu mă mai întreba, că-mi plânge și acum inima în mine și doar cât l-am sfătuit să nu se potrivească unui cap de muiere! Numai dă!... Când se leagă păcatul de om, trebuie să-l tragă! Așa-i părdalnica asta de dragoste! — Vra să zică era și o femeie la mijloc? — Ba bine că nu! Să știi de la mine că oriunde s-ar întâmpla vro nenorocire, trebuie să ... Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte l ... pravili politici nu ar fi fost cu periĂ©rghii și zadarnic la scris (o pravilă a lui Solon legiuia ca neamul acelui ce să omoară singur să rămâie necinstit și averea lui să-s iei în folosul casii obștești), nu aș avĂ© acum treabă, sârguindu-mă să vă arăt cum că trebui să mori, ce luând pe ascuns o frânghie de la pat și ducându-mă întru o pustietate, m-aș spânzura cu liniște de un copaci, fârâ să văd norod, nici să aud pe mulți! Dar, fiindcă acela supuindu-ne pe noi cu toate chipurile, nu au lăsat pe cineva nici stăpân pe viiața sa, ci și aceasta au supus-o giudecății, îl blastăm, dar însâ mă supui și sufăr tulburările celi din divan, pentru ca să scap de acum de altile mai amară. Acei dar care știu firea fimeiască, cred că mă vor ierta că nu mai pot trăi, iar pe ... trăiesc! și, deci, ascultați-mă, pentru dumnezăi! — Cât pentru acești caresunt aice și râd numindu-mă greu, puțin îmi pasă. Pentru că ce răsplătire să cei cineva mai mare de la dânșii, decât aceea care o au trăind așa stricați, fimeietici, și ticăloși, giucându-să de-a purure și neânvățând niciodată și hăhăind și fleoncăind cu nesocotință orice să întâmplă. Iar George Coșbuc - Pe pământul turcului ... era cap de ispravă, cântăreț și se credea Fericit, știind prea bine, că nevastă-sa-l iubea Și din astă cauză dânsul nu știa decât să tacă, Iar nevasta-i putea face orișice voia să facă. Într-o toamnă-au ieșit ambii la holdă, la secerat. Lanul era chiar pe lângă drumul țării așezat! Deci mirare nu-i că ochii nevestei din când în când Rătăceau pe drum, să vază cine naiba-o fi trecând. Tu bărbate!... Vai de mine! of, privește cine trece! Lasă snopul în năpaste, seca-i-ar viața ... Că mi-e cam prostuț bărbatul și acasă nu mai vine! El crede că io-s bolnavă, ba încă bolnavă rău Bată-l crucea ca pe dracul, căci, vai, mult e nătărău! Ce socoți? Voi merge-acasă, am să fac plăcinte bune, Mai frig și-o găină grasă, am s-aduc vinars de prune Și-apoi o să chem în casă pe voinicul din podeț... Vai de mine, mult plătește un om harnic și isteț! Astfel povestea nevasta singură pe drum mergând Și pășea ca opt de tare, Iar acasă ajungând Face ... Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1 ... primejdii a vieței publice? Noi am înființat gimnazii și licee multe, comparativ cu lipsa de școale reale și de meserii; și nu se face nimic pentru a ne abate de la această direcțiune, care tinde a face pe toată lumea aspiranți la funcțiuni. Dacă găsiți că e primejdios să se mărească acest bizantinism al funcțiilor, această pânză de păianjen care amenință de a năbusi vitalitatea din statul nostru - atunci, domnii mei, trebuie ... Boerescu și Vernescu, când văd și pe d. ministru al instrucțiunii publice susținând acum ca și în anul trecut aceasta: atunci cred de datoria mea să mă opun în contra acestei direcțiuni, și să accentuez încă o dată, că nu este vorba de a ne întreba, dacă este bine ca profesorii de sus să fie mai bine plătiți, ci e vorba de a ne întreba dacă, în marginile date ale unui budget închis, e bine să rămânem nepăsători la foametea intelectuală ce bântue cele mai multe sate ale României, și să Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri ... lui niscaiva bune gânduri, nu le găzdăluiești în sâni mai mult decât o noapte iar, de-i vin iarâș piste puțân, le peripiisăști numai ca pe niște oaspeți, iar nu ca pe niști prietini. Socotința sa este așa de cu îndoialâ, încât în menuntul acesta nu știe ci are să facâ în celalalt, căci schimbă pe tot menuntul socotința, precum schimbă luna față. El nu are prietin, ca să-l iubascâ cineva, nici vrăjmaș de care să-ș teamâ, căci iubire lui esti fărâ statornicie și urâciune lui fărâ multă țineri, măcar că pe fiiștecari zi faci nouâ închipuiri, dar poate cineva zâci că nu faci niciuna, căci schimbându-le des, îndatâ le și uită. Atâta iubești schimbările, încât s-ar bolnăvi de ar fi numai un ... sfârșitul său. CAPITOLUL AL 8-LE - PENTRU GRĂIRE DE RĂU Grăire de rău esti o plecari a sufletului spre a grăi cineva rău de cielalți oameni. Grăitoriu de rău nu lasâ nici un lucru necatigorisât: el difaimâ și pe aceastâ evgheniceascâ faptă bună, zugrăvindu-o cu celi mai urâte văpsăle ci poate. Să închide în casa sa ca să alcătuiascâ minciuni, și mergi în adunare oamenilor să versă huli. De să întâmplă cineva Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie ... iad , și alte vieți ale sfinților. Mai pe urmă veni din Brașov acestor păstori și Istoria lui Arghir . Eu până atunci, din câte citisem, știam pe dinafară numai Epistolia ce căzuse din cer la Palestina ; îmi plăcea unde zice că se jură Hristos pe brațul său cel drept, și când declamam pe dinafară, ardicam și eu brațul. Când văzui însă pe Arghir, eram în ceruri de bucurie: învățai mai într-o săptămână cântarea întâi. Mă încurca însă că nu știa nimeni să-mi spuie ce este muză ; într-un cuvânt, eram de minune în casă când mă auzeau fetele spuindu-le pe dinafară, în stihuri, Istoria frumosului Arghir și a preafrumoasei Elene . Când ziceam: "Hip! hop! la a mea iubită", aveam și biciul ... Veniți să mă veselesc... Când n-are cineva ce să spuie, când capul îi e sec și inima rece, atunci poate alerga la dușii de pe lume, să vorbească de muze, de Olimp, de Apolon, de Cerber, de Pluton, să grămădească vorbe d-alde astea câte voiește, că potrivește și versul și seamănă și a poet. Bieții conșcolarii mei râdeau de poeziile mele ... fricos de râsul dracilor de băieți. P-atunci Ion Luca Caragiale - O nouă societate română ... cupoanele cu folos, ci versurile de prisos, și în adunarea generală, în loc de dividende, se vor împărți aplauze și complimente. Proiectul de statute obligă pe membrii de ambe sexe să nu mai vorbească nici în lume, nici în intimitate limbi străine și mai cu seamă limba franceză; ei sunt obligați a vorbi, cu copiii, cu amicii, la biserică, la five-o-clock-uri, la teatru, la baluri, numai românește. Dorința poetului: “O, vorbiți, scriți românește, pentru ... ceea ce se zice în limba franceză un bout de causerie, ce te faci fără Avec ça? Apoi noua societate mai obligă pe membrii de ambe sexe să scrie numai românește. Foarte bine — asta pentru public. Dar presupune că o doamnă voiește să scrie un răvășel trandafiriu, poftim să-l înceapă altfel decât cu: Mon petit chien bleu; ce te faci cu statutele? afară numai dacă doamna nu va împinge respectarea lor până a ... negru pe alb, ba de la o vreme și roșu, nu se cheamă tocmai literatură. Atunci ce-i rămâne tinerei societăți de făcut? va întreba cineva. Mult, îi vom răspunde: Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu ... duh, ființă ciudată, Ce vrei să joci o rolă în lumea trecătoare: De ce treabă-mi ești bună, putere gânditoare, Când nu pot la nimica să mă ajut cu tine, Când nu te-ai deprins încă nici vistul să-l joci bine? Nu mai ești tu acela care-n copilărie Știai pe dinafară vestit- Alexăndrie, Și viața ciudată a unui crai cuminte, Care lăsa pe dracu fără încălțăminte? [1] Tu, care mai în urmă, râzând de-acestea toate, De rost puteai a spune tragedii însemnate, Meropa, Atalia și ... mai multe, Declamându-le toate cui vrea să te asculte? Negreșit îmi vei zice, țin minte ce îmi place, Dar cărțile cu mine e greu să se împace. Mai lesne pot a spune hoțiile urmate La zece tribunaluri sub nume de dreptate, Mai lesne pot să număr pe degetele mele Câți sfinți avem pe lună și câte versuri rele, Decât să bag de seamă ce carte nu e dată, A cui este mai mică și cine o să bată. Când sunt în adunare, n-am altă mulțumire Decât ... Petre Ispirescu - Poveste țărănească ... când îi ieși sufletul, se puse de pază în noaptea dintâi feciorul cel mai mare al împăratului. Pândi el ce pândi, și în puterea nopții, pe când și apele dormeau, se pomeni fiul de împărat cu un oarecine că vine și vrea să dezgroape pe mort. Nici că e de gândit a-l fi lăsat feciorul de împărat să facă așa o nelegiuire, fără decât se luă cu dânsul la luptă. Și lupte-se, și lupte-se, până ce, când începu să cânte cocoșii, acel cineva pieri ca o nălucă. A doua noapte, feciorul de împărat cel mijlociu păți ca și cel mare. Când se întâlniră ei, se vorbiră ... El își umpluse satârul și hainele cu sângele unui cal al său, stătu de bătrân și plin de tecnefes, cu care nu mai avea ce face, și-l ucisese ca să-i ia pielea. Împăratului nu-i prea venea la socoteală să aibă ginere pe un țigan, dară fiindcă apucase de-și dedese cuvântul, voia acum ca să și-l ție. Și până să se facă logodna, pofti pe țigan la o masă pe ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru FACE SĂ VORBEASCĂ(PE CINEVA)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 107 pentru FACE SĂ VORBEASCĂ(PE CINEVA). ... sălbatice necurate, fie de hoitul unei vite de casă necurate, fie de hoitul unei tîrîtoare necurate, și va băga apoi de seamă și se va face astfel vinovat; 3 sau cînd cineva, fără să ia seama, se va atinge de vreo spurcăciune omenească, de orice spurcăciune care face pe cineva necurat, și va băga de seamă mai tîrziu, și se va face astfel vinovat; 4 sau cînd cineva, vorbind cu ușurință, jură că are să facă ceva rău sau bine, și nebăgînd de seamă la început, bagă de seamă mai tîrziu, și se va face astfel vinovat: 5 Cînd cineva, deci, se va face vinovat de unul din aceste lucruri, trebuie să-și mărturisească păcatul. 6 Apoi să aducă lui Dumnezeu ca jertfă de vină, pentru păcatul pe care l -a făcut, o parte femeiască din turmă, și anume, o oaie sau o capră, ca jertfă ispășitoare. Și preotul să facă pentru el ispășirea păcatului lui. 7 Dacă nu va putea să aducă o oaie sau o capră, să aducă Domnului ca jertfă de vină pentru păcatul lui două turturele sau doi pui de porumbel, unul ca jertfă de ispășire, iar celalt ca ardere ... 16 Isus le -a răspuns: ,,Învățătura Mea nu este a Mea, ci a Celuice M`a trimes pe Mine. 17 Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă învățătura este de la Dumnezeu, sau dacă Eu vorbesc dela Mine. 18 Cine vorbește dela sine, caută slava lui însuș; dar cine caută ... adevărat, și voi nu -L cunoașteți. 29 Eu Îl cunosc, căci vin dela El, și El M`a trimes.`` 30 Ei căutau deci să -L prindă; și nimeni n`a pus mîna pe El, căci încă nu -I sosise ceasul. 31 Mulți din norod au crezut în El, și ziceau: ,,Cînd va veni Hristosul, va face mai multe semne decît a făcut omul acesta?`` 32 Fariseii au auzit pe norod spunînd în șoaptă aceste lucruri despre El. Atunci preoții cei mai de seamă și Fariseii au trimes niște aprozi să -L prindă. 33 Isus a zis: ,,Mai sînt cu voi puțină vreme, și apoi Mă duc la Cel ce M`a trimes ... blestemat!`` 50 Nicodim, cel care venise la Isus noaptea, și care era unul din ei, le -a zis: 51 ,,Legea noastră osîndește ea ... ... l-au întrebat și ei cum și -a căpătat vederea. Și el le -a zis: ,,Mi -a pus tină pe ochi, m`am spălat, și văd.`` 16 Atunci unii din Farisei au început să zică: ,,Omul acesta nu vine de la Dumnezeu, pentrucă nu ține Sabatul.`` Alții ziceau: ,,Cum poate un om păcătos să facă asemenea semne?`` Și era desbinare între ei. 17 Iarăș au întrebat pe orb: ,,Tu ce zici despre El, în privința faptului că ți -a deschis ochii?`` ,,Este un prooroc``, le -a răspuns el ... răspuns omul acela, ,,că voi nu știți de unde este, și totuș, El mi -a deschis ochii. 31 Știm că Dumnezeu n`ascultă pe păcătoși; ci, dacă este cineva temător de Dumnezeu și face voia Lui, pe acela îl ascultă. 32 De cînd este lumea, nu s`a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naștere. 33 Dacă omul acesta n`ar veni dela Dumnezeu, n`ar putea face nimic.`` 34 ,,Tu ești născut cu totul în păcat``, i-au răspuns ei, ,,și vrei să ... ... sfătuire și mîngîiere. 4 Cine vorbește în altă limbă, se zidește pe sine însuș; dar cine proorocește, zidește sufletește Biserica. 5 Aș dori ca toți să vorbiți în alte limbi, dar mai ales să proorociți. Cine proorocește, este mai mare decît cine vorbește în alte limbi; afară numai dacă tîlmăcește aceste limbi, pentruca să capete Biserica zidire sufletească. 6 În adevăr, fraților, de ce folos v`aș fi eu, dacă aș veni la voi vorbind în alte limbi, și ... rămîne zidit sufletește. 18 Mulțămesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decît voi toți. 19 Dar în Biserică, voiesc mai bine să spun cinci cuvinte înțelese, ca să învăț și pe alții, decît să spun zece mii de cuvinte în altă limbă. 20 Fraților, nu fiți copii la minte; ci, la răutate, fiți prunci; iar la minte, fiți oameni ... tacă în adunări, căci lor nu le este îngăduit să ia cuvîntul în ele, ci să fie supuse, cum zice și Legea. 35 Dacă voiesc să capete învățătură asupra unui lucru, să întrebe pe bărbații lor acasă; căci este rușine pentru o femeie ... al lui David va fi ridicat peste Israel și peste Iuda, dela Dan pînă la Beer-Șeba``. 11 Iș-Boșet n`a îndrăznit să mai răspundă o vorbă lui Abner, pentrucă se temea de el. 12 Abner a trimes soli la David, să -i spună din partea lui: ,,A cui este țara? Fă legămînt cu mine, și mîna mea te va ajuta să întorci la tine pe tot Israelul``. 13 El a răspuns: ,,Bine! voi face legămînt cu tine, dar îți cer un lucru: să nu-mi vezi fața decît dacă-mi vei aduce mai întîi pe Mical, fata lui Saul cînd vei veni la mine``. 14 Și David a trimes soli lui Iș-Boșet, fiul lui Saul, să -i spună: ,,Dă-mi pe nevastă-mea Mical, cu care m`am logodit pentru o sută de prepuțuri dela Filisteni``. 15 Iș-Boșet a trimes s`o ia ... în mijlocul porții, ca să -i vorbească în taină, și l -a lovit acolo în pîntece și l -a omorît, ca să răzbune moartea fratelui său Asael.... 28 David a aflat apoi, și a zis: ,,Nevinovat sînt eu și împărăția mea ... Capitol 24 Leviticul 23 Leviticul Capitol 24 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Poruncește copiilor lui Israel să-ți aducă pentru sfeșnic untdelemn curat de măsline tescuite, ca să țină candelele aprinse neîncetat. 3 Aaron să -l pregătească dincoace de perdeaua dinlăuntru, care este înaintea mărturiei, în cortul întîlnirii, pentruca să ardă neîncetat de seara pînă dimineața în fața Domnului. Aceasta este o lege vecinică pentru urmașii voștri. 4 Să așeze candelele în sfeșnicul de aur curat, ca să ardă neîncetat înaintea Domnului. 5 Să iei floare de făină, și să faci din ea douăsprezece turte; fiecare turtă să fie făcută din două zecimi de efă. 6 Să le pui în două șiruri, cîte șase în fiecare șir, pe masa de aur curat, înaintea Domnului. 7 Peste fiecare șir să pui tămîie curată, care să fie pe pîne ca aducere aminte, ca un dar de mîncare mistuit de foc înaintea Domnului. 8 În fiecare zi de Sabat să se pună aceste pîni înaintea Domnului, neîncetat: acesta este un legămînt vecinic pe care -l vor ținea copiii lui Israel. 9 Pînile acestea să fie ale lui Aaron și ale fiilor lui, și să ... spus pe față: ,,Lazăr a murit.`` 15 ,,Și mă bucur că n`am fost acolo, pentru voi, ca să credeți. Dar acum, haidem să mergem la el.`` 16 Atunci Toma, zis Geamăn, a zis celorlalți ucenici: ,,Haidem să mergem și noi să murim cu El!`` 17 Cînd a venit Isus, a aflat că Lazăr era de patru zile în mormînt. 18 Și, fiindcă ... a proorocit că Isus avea să moară pentru neam. 52 Și nu numai pentru neamul acela, ci și ca să adune într`un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiți. 53 Din ziua aceea, au hotărît să -L omoare. 54 De aceea Isus nu mai umbla pe față printre Iudei; ci a plecat de acolo în ținutul de lîngă pustie, într`o cetate numită Efraim; și a rămas ... acolo împreună cu ucenicii Săi. 55 Paștele Iudeilor erau aproape. Și mulți oameni din ținutul acela s`au suit la Ierusalim, înainte de Paște, ca să se curățească. 56 Ei căutau pe Isus, și vorbeau unii cu alții în Templu: ,,Ce credeți? N`are să vină la praznic?`` 57 Iar preoții cei mai de seamă și Fariseii porunciseră că, dacă va ști cineva unde este, ... intra în țara Canaanului, 11 să vă alegeți niște cetăți cari să vă fie cetăți de scăpare, unde să poată scăpa ucigașul care va omorî pe cineva fără voie. 12 Aceste cetăți să vă slujească drept cetăți de scăpare împotriva răzbunătorului sîngelui, pentruca ucigașul să nu fie omorît înainte de a se înfățișa în fața adunării ca să fie judecat. 13 Din cetățile pe cari le veți da, șase să vă fie cetăți de scăpare. 14 Să dați trei cetăți dincoace de Iordan, și trei cetăți în țara Canaanului: acestea să vă fie cetați de scăpare. 15 Aceste șase cetăți să fie cetăți de scăpare pentru copiii lui Israel, pentru străin și pentru celce locuiește în mijlocul vostru: acolo va putea să scape orice om care va ucide pe cineva fără voie. 16 Dacă un om lovește pe aproapele său cu o unealtă de fer, și acesta moare, este un ucigaș: ucigașul să fie pedepsit cu moartea. 17 Dacă -l lovește cu o piatră pe care o ține în mînă, de care poate muri, și moare, este un ucigaș: ucigașul să fie pedepsit cu moartea. 18 Dacă -l lovește cu vreo unealtă de lemn pe care o ține în ... Isaia Capitol 45 Isaia 44 Isaia Capitol 45 1 ,,Așa vorbește Domnul către unsul Său, către Cir, pe care -l ține de mînă, ca să doboare neamurile înaintea lui, și să deslege brîul împăraților, să -i deschidă porțile, ca să nu se mai închidă: 2 ,Eu voi merge înaintea ta, voi netezi drumurile muntoase, voi sfărîma ușile de aramă, și voi rupe zăvoarele de fer ... său: ,Pentru ce m`ai născut?` Și mamei sale: ,Pentru ce m`ai făcut?`` 11 Așa vorbește Domnul, Sfîntul lui Israel, și Făcătorul său: ,Vrea cineva să Mă întrebe asupra viitorului, să-Mi poruncească pentru copiii Mei și pentru lucrarea mînilor Mele? 12 Eu am făcut pămîntul, și am făcut pe om pe el; Eu cu mînile Mele am întins cerurile, și am așezat toată oștirea lor. 13 Eu am ridicat pe Cir, în dreptatea Mea, și voi netezi toate cărările lui. El Îmi va zidi iarăș cetatea, și va da drumul prinșilor Mei de război, fără ... Strîngeți-vă, veniți și apropiați-vă împreună, voi cei scăpați dintre neamuri! N`au nicio pricepere cei ce își duc idolul de lemn, și cheamă pe un dumnezeu, care nu poate ... ... lupta s`a întins pînă dincolo de Bet-Aven. 24 Ziua aceea a fost obositoare pentru bărbații lui Israel. Saul pusese pe popor să jure, zicînd: ,,Blestemat să fie omul care va mînca pîne pînă seara, pînă mă voi răzbuna pe vrăjmașii mei!`` Și nimeni nu mîncase. 25 Tot poporul ajunsese într`o pădure, unde se găsea miere pe fața pămîntului. 26 Cînd a intrat poporul în pădure, a văzut mierea curgînd; dar niciunul n`a dus mierea ... luminat. 28 Atunci cineva din popor, vorbindu -i, i -a zis: ,,Tatăl tău a pus pe popor să jure, zicînd: ,Blestemat să fie omul care va mînca astăzi!`` Și poporul era sleit de puteri. 29 Și Ionatan a zis: ,,Tatăl meu turbură poporul; vedeți dar ... un altar Domnului: acesta a fost cel dintîi altar pe care l -a zidit Domnului. 36 Saul a zis: ,,Să ne pogorîm în noaptea aceasta după Filisteni, să -i jefuim pînă la lumina zilei, și să nu lăsăm să ... ... nu -I va auzi glasul pe ulițe. 20 Nu va frînge o trestie ruptă, și nici nu va stinge un fitil care fumegă, pînă va face să biruie judecata. 21 Și Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.`` 22 Atunci I-au adus un îndrăcit orb și mut; și Isus l -a ... 28 Dar dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi. 29 Sau, cum poate cineva să intre în casa celui tare, și să -i jăfuiască gospodăria, dacă n`a legat mai întîi pe cel tare? Numai atunci îi va jăfui casa. 30 Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, și cine nu strînge cu Mine, risipește. 31 ... starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decît cea dintîi. Tocmai așa se va întîmpla și cu acest neam viclean.`` 46 Pe cînd vorbea încă Isus noroadelor, iată că mama și frații Lui stăteau afară și căutau să vorbească cu El. 47 Atunci cineva I -a zis: ,,Iată, mama Ta și frații Tăi stau afară, și caută Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FACE SĂ VORBEASCĂ(PE CINEVA)Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru FACE SĂ VORBEASCĂ(PE CINEVA). ... ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde ... 8. Intranz . A fi legat sufletește de ceva : p . ext . a avea pentru cineva o afecțiune puternică , a iubi pe cineva . 9. Intranz . ( Urmat de un verb la conjunctiv ) A dori mult ca ceva să se întâmple , să se facă sau să fie ; a simți imboldul de a face ceva . III. 1. Tranz . A face ca trupul ( sau o anumită parte a lui ) să stea mai mult timp într - o anumită poziție sau atitudine . 2. Tranz . A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într - un anumit loc . 3. Tranz . A face ca cineva sau ceva ... ... parte din el ) . 4. Tranz . A lăsa urme în profunzime , a brăzda ; a executa ( prin așchiere ) adâncituri sau proeminențe pe suprafața unui obiect . 5. Tranz . ( Rar ) A croi un obiect de îmbrăcăminte . 6. Tranz . ( Înv . ) A fabrica bani , a bate ... III. 1. Tranz . și refl . A ( se ) curma , a ( se ) opri , a ( se ) întrerupe . 2. Tranz . A face să slăbească sau să înceteze ; a micșora , a slăbi , a modera , a atenua , a opri . 3. Tranz . A ... și intranz . ( Fam . ; în expr . ) A tăia ( la ) piroane = a spune minciuni . 5. Tranz . ( În expr . ) A - l tăia pe cineva capul = a înțelege , a ( se ) pricepe să facă un lucru . ( Fam . ) A spune ce - l taie capul = a spune vrute și nevrute , a vorbi fără rost . 6. Tranz . ( Fam . ; în expr . ) A tăia pe cineva = a întrece pe cineva ... spune , a enunța ceva cu glas puternic ; a - și exprima cu glas puternic voința . 2. Intranz . A se răsti la cineva , a - i adresa cuiva vorbe aspre ; a - i vorbi cuiva tare și cu dușmănie . 3. Tranz . A chema ( pe cineva ) cu glas tare să vină , să asculte etc . ( spunându - i numele ) . 4. Tranz . A face cunoscut ceva ( anunțând , vestind cu glas tare ) . 5. Tranz . A se adresa cuiva cu un epitet , a denumi pe cineva ... DÓDII s . f . pl . ( Pop . și fam . ; în expr . ) A vorbi sau a grăi ( cam ) în dodii = a vorbi fără șir ; a aiura . A lăsa ( pe cineva ) în dodiile lui = a lăsa ( pe cineva ) să - și facă nestingherit toanele , capriciile . A umbla sau a merge ( ca ) în dodii = a umbla sau a merge ... ... a o închide în felul arătat . 3. A fixa , a strânge ceva cu o funie , cu un șiret etc . ca să nu se desfacă sau să nu se clatine . 4. A prinde una de alta foile unei cărți și a - i pune scoarțe ; a broșa ... ajutorul unei frânghii , a unui lanț etc . 2. Tranz . Fig . A înlănțui între ele sunete sau cuvinte pentru a vorbi . 3. Tranz . A stabili o legătură între două puncte ( îndepărtate ) în spațiu sau în timp . 4. Tranz . și refl . Fig . A ( se ... se ) înfiripa sau a ( se ) stabili relații ( din punctul de vedere al ideilor , al sentimentelor ) . 5. Refl . Fig . A plictisi pe cineva ( căutând ceartă ) ; a se agăța de cineva . III. Tranz . 1. A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei frânghii , al unui lanț etc . ; a pune în lanțuri , în fiare ; a înlănțui , a încătușa . 2 ... cu ajutorul unei legături pentru a - l împiedica să |
||