Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FACE, ÎNCERCA, PERVITINĂ, FUROARE, UMPLE, POFTĂ, MÂNCA, AVEA, FI, ZGÂRIA, SCĂPA ... Mai multe din DEX...

FACE SENZAȚIE - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SENZAȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentru FACE SENZAȚIE.

Ion Luca Caragiale - Un incident de senzație

... Ion Luca Caragiale - Un incident de senzaţie Un incident de senzație de Ion Luca Caragiale Pe la mijlocul veacului trecut, s-a petrecut în Germania un incident de mare senzație — am putea zice un mare scandal bisericesc — despre care găsim, într-o publicație de pe vremuri, niște documente ce, poate, vor interesa pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Un articol regretabil

... ieri, sub titlul Un articol regretabil, a criticat tendința unor scriitori ai noștri cari, în lipsă de talent măcar mediocru, caută să facă senzație cu subiecte abracadabrante și mirobolante, atroci pe cât de revoltătoare, bizare pe cât de stranii, cum ar zice un alt amic al meu, d. Gion ... marele cuvânt în artă și-n literatură: te prinde ori nu te prinde. Aci stă toată chestiunea talentului — și fără talent, singurul care te face să nemerești fără să vrei chiar, nimic nu te poate prinde, oricâtă bunăvoință ai avea să te lași prins. “Nu siliți natura, a ... spus-o, îi șade bine lui, îl prinde s-o spună astfel. D-l Motru pretinde ca Gion se silește, insistă, spre a face senzație, asupra punctelor imorale din schița lui fantazistă. “La ce va fi folosind asemenea insistență?â€� se-ntreabă d. Motru. La ce? răspund eu. Ca ... faire fiche , cum ar zice amicul meu Gion, în mozaicatele-i arabescuri și bigaruri stilistice — în toate, zic — artă, literatură, progres — fiecare face ...

 

Ion Luca Caragiale - Situațiunea Europei

... au petrecut fapte multe și mărunte, - dar numai două singure evenimente de adevărat calibru european s'au arătat pe orizontul politic, spre a face caracteristica săptămânii: apariția Claponului în București și declararea neutralității Spaniei în chestia Orientului. Lumea politică a primit cu bucurie arătarea acestor două fenomene ... dupe un vot secret dat de prooroci cu maioritate absolută de glasuri, A tot-țiitorul citind mesajul de dizolvare (menit a face senzație) o să închiză catastiful caraghiozilâcurilor omenești. Dacă Claponul va apărea și pe atuncea, promitem a da cititorilor atât textul mesajului in extenso ...

 

George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă

... S-au zburlit pe-o ramură. Mai târziu, o coțofană Fără ocupație A adus o veste-n goană Și-a făcut senzație: Cică-n munte, la povarnă, Plopii și răsurile Spun că vine-un vânt de iarnă Răscolind pădurile. Și-auzind din depărtare Vocea lui tiranică, Toți ...

 

Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi

... apoi la gen, înseamnă rățoi . Pe lângă aceste înțelesuri proprii, cuvântul canard mai are și un al treilea, figurat, când atunci înseamnă: o știre de senzație născocită, o scornitură gogonată a unui jurnal . De unde vine această semnificare figurată? este interesant a ști. Iată: Cam pân sfertul ... Iei o gâscă; o pui așa de legată și într-o cutie așa de strâmtă, încât cu picioarele, cu aripele, cu trupul să nu poată face absolut nici o mișcare. Îi dai apoi o hrană anumită. Pe de o parte țintuirea pe loc, pe de altă parte hrana specială vițiază așade ... singur rățoi putuseră încăpea 29 de alte animale asemenea. Iată în esența ei darea de seamă a ziarului belgian. Ea făcu o mare senzație în publicitate. O sumă de alte ziare o reproduseră însoțindu-o de reflexiuni proprii, științifice sau morale, și o sumă cu mult mai mare de ... care nu avusese altceva cu ce să-și umple coloana de cronică științifică pe ziua aceea. Astfel, de atunci și până azi, orice născocire de senzație a unui jurnal se numește în franțuzește un canard - un rățoi. Cum se numește pe românește un canard? — Brașoave și gogoși. De ...

 

Ion Luca Caragiale - Karkaleki

... cheltuieli de la Brașov vreo douăzeci de lăzi cu lumânări de spermanțet — primele lumânări de spermanțet cari veneau în țară. Pentru a face neuitat în istorie acest pas însemnat pe calea progresului — suprimarea mucărilor în așteptarea suprimării arhondologhiei și privileghiilor — vodă dăduse la palat o serată ... și cocoane de toată mâna și negustorime de seamă, cari nu avuseseră parte să fie poftiți la prima experiență făcută la palat. Lumânările făceau mare senzație. Deodată se simte în sală o cletinătură puternică — cutremur. Vodă și toată lumea în picioare. Un moment se privesc unii pe alții galbeni de ...

 

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul

... sunt un sfinxâ€�. În cele ce urmează am să vă documentez acest lucru... Și Adriana, și mai ales Bianca, lăsată de capul ei, n-ar face așa; pentru că spirituala Bianca ne încântă mai cu seamă prin distincție intelectuală și delicateță de sensibilitate, însușiri pe care izolarea ei provincială i le ... trează, sufletul lacom de emoții, imaginația promptă în amăgiri. Caracterul subiectiv și liric al operei dnei Papadat-Bengescu ne arată că avem a face mai mult cu un poet decât cu un prozator. Dna Papadat-Bengescu nu zugrăvește viața, ci o cântă. Și aproape în toate eroinele sale ai ... ne înșelăm. În orice caz, intenția autoarei rămâne mai confuză decât aceea din Casa de păpuși . La Ibsen, concepția reiese puternic și unitar, fiindcă el face pe Nora să plece numai după ce ne-a arătat limpede motivele pentru care pleacă, motive de ordin mai înalt și mai general ...

 

Garabet Ibrăileanu - Estetice

... mai ales într-o literatură fără tradiție, nu se poate ajunge deodată. Tinzi către ea, încercând, dibuind, făcând preludii, exercitându-te. 10. A face numai ceea ce cu adevărat poți este o mare virtute artistică, deoarece în artă se pare că ar fi ,,posibil și imposibilul", -- dovadă atâtea opere ... 11. Opera literară e o sumă de momente ale spiritului unui scriitor, o manifestare multiplă și variată a impresiei pe care lumea o face asupra unei sensibilități. 12. ...durerea, regretul și tristețea au fost întotdeauna un izvor incomparabil mai puternic de poezie decât fericirea și speranța. Toți marii lirici ... la ceea ce formează esența poeziei și ambiția poetului: originalitatea de fond și de formă... Și tot atât de adevărat mai este că imitarea îl face ridicol și pe scriitorul imitat. 19. ...când o poezie impresionează sute de ani în șir, înseamnă că are aprobarea unui număr nesfârșit de oameni înșirați ... popoare; al sufletului moldovenesc între români: al sufletului țărănesc între moldoveni; al sufletului omului de munte între țăranii moldoveni. 24. Cu sentimente idealiste se poate face poezie eterată, niciodată tragedie profundă. 25. Critica literară nu poate trăi, nu poate înfrunta vremea decât numai când este psihologică, când conține adevăruri asupra sufletului ...

 

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română

... afectivitatea unui individ și concepția lui de viață --, e națională adesea numai întru atâta întru cât sufletul unui individ poartă pecetea sufletului poporului din care face parte. Dar acest element subiectiv național apare și în proză, chiar și în cea mai obiectivă. E atitudinea scriitorului față de lucrurile zugrăvite. Acest element ...

 

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români

... judecata politică și simțirea interesului național le-ar fi lipsit cu totul. Liberalii pretutindeni sunt iubitori de forme frumoase, de fraze și de formule de senzație, filantropi nesocotiți, considerând progresul omenirii ca o faptă a voinții individuale, iar nu ca un rezultat firesc al mersului omenirii prin scurgerea vremilor ... în micul Paris al Orientului lucrează vestitul campion al desmoșteniților, marele mag al republicei universale, d. C. A. Rosetti. De sigur nu putem face necinstea d-lui Gladstone, să nu facem deosebire între dânsul și prezidentul Camerei noastre, care după declarația sa de mai alaltăeri, este făcător de minuni ... a echilibrului internațional. Guvernul conservator dimpotrivă, a urmat calea cea dreaptă, și a văzut dela început că sub firma de senzație atârnată deasupra întreprinderii Rusiei în Orient, se ascundea tendința moscovită asupra Constantinopolului și scopul nimicirii împărăției otomane. Guvernul conservator a simțit că misia ...

 

Ion Luca Caragiale - Justiția română

... a învățat acuma să arate și persoana, dar nu cu masa, zice că l-a învățatără niște profesori de la minister, de unde face acuma pe popi. Zice: "dezbracă-te (senzație în auditoriu) ; scoate tot ce ai ori de metal, ori de imitație!" și eu am scos ceasul și lanțul, care-l aveam cadou de suvenir ... a deșteptat Tincuța, ia-l pe domnul de unde nu e; caută ceasul și inelele în sus, caută-le-n jos - nicăiri. Martora Tincuța face o mărturisire care confirmă în totul plângerile reclamantei. Avocatul ex-officio al apărării (după o pledoarie de două ore, încheie): Domnilor magistrați, voi fi scurt ... o greșală de care în urmă ipso facto nu ești vinovat. Ori, clientul meu nu e responsabil, pentru că n-a știut ce face! Reclamanta: Da de ce le-a pus amanet la cofetărie? Inculpatul: De rușine! Avocatul: Vedeți, d-lor magistrați, de rușine... Apoi poate avea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FACE SENZAȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru FACE SENZAȚIE.

FACE

... Tranz . I. 1. A întocmi , a alcătui , a făuri , a realiza , a fabrica un obiect . Face un gard . 2. A construi , a clădi ; a ridica , a așeza . Face o casă . Face fânul stoguri . 3. A găti , a prepara , a pregăti un aliment , o mâncare . 4. A compune , a ... a se trezi , a se scula din somn . A face burtă ( sau ) pântece = a se îngrășa . A face genunchi = ( despre pantaloni ) a se deforma ( de multă purtare ) în dreptul genunchilor . III. 1. A întocmi , a potrivi lucrurile ... superstiții , determinat prin " a bine " , " a rău " , " a ploaie " etc . ) A prevesti , a cobi . Porcul face a ploaie . 4. ( Pop . ; în superstiții ) A vrăji , a fermeca ; a descânta . I - a făcut ... Cât fac pantofii ? 2. ( La pers . 3 ; cu valoare impersonală ) A fi vrednic ( de a . . . ) , a merita ( să . . . ) . Scump , dar

 

ÎNCERCA

... spre a - i controla însușirile ; a proba . 2. A întreprinde un lucru ca exercițiu , de probă ; a face tentative de . . . 3. A fi cuprins de un sentiment , de o senzație ; ( despre sentimente , senzații etc . ) a se face

 

PERVITINĂ

... PERVITÍNĂ s . f . Substanță organică întrebuințată ca stimulent al sistemului nervos , pentru a face

 

FUROARE

... FUROÁRE , furori , s . f . 1. ( Rar ) Mânie , furie , delir furios . 2. ( Rar ) Pasiune violentă , patimă arzătoare ; încântare . 3. ( Fam . ; în expr . ) A face furori = a provoca admirație , senzație

 

UMPLE

... ÚMPLE , úmplu , vb . III . 1. Tranz . A face ca un recipient , o cavitate etc . să fie pline ; a băga înăuntru ( până sus ) ; p . ext . a face să conțină o cantitate oarecare din ceva . 2. Tranz . Fig . A copleși pe cineva , a face să se simtă apăsat ( de un sentiment , de o senzație ) . 3. Tranz . A introduce într - un înveliș de aluat , de carne , de legume etc . un preparat culinar , pentru a pregăti anumite ...

 

POFTĂ

... PÓFTĂ , pofte , s . f . 1. Dorință puternică de a face sau a obține ceva ; năzuință , dispoziție , chef , plăcere . 2. Senzație

 

MÂNCA

... pișca , a ciupi . 4. ( Precedat de un pron . pers . la acuz . ; despre corp sau despre părți ale corpului ) A produce o senzație de mâncărime . 5. A roade cu dinții un lucru necomestibil , a - și înfige dinții într - un lucru necomestibil . 6. Fig . A ... face să dispară ; a consuma , a nimici , a distruge . 7. Fig . ( Despre nenorociri , stări sufletești etc . ) A face ...

 

AVEA

... buchet . 6. A fi de o anumită dimensiune , greutate , vârstă etc . Bara are 2 m . 7. A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment . A avea foame . II. 1. ( Urmat de un verb la infinitiv , conjunctiv sau supin ) a ) A trebui ...

 

FI

... arătate de numele predicativ respectiv ) Mi - e prieten . 3. ( În construcții impersonale , cu subiectul logic în dativ ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment , o senzație , o stare sufletească ) A simți . Mi - a fost greu . 4. ( Impers . ; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau ...

 

ZGÂRIA

... ZGÂRIÁ , zg ? rii , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) face o rană superficială pe piele cu unghiile , cu ghearele sau cu un obiect ascuțit . 2. Tranz . Fig . A produce o senzație auditivă neplăcută . 3. Compuse : zgârie - brânză s . m . și f . invar . = epitet dat unui om zgârcit , avar , cărpănos ; zgârie - nori s . m . invar . = clădire înaltă ...

 

SCĂPA

... A coborî spre asfințit ; a fi în declin , a trece de . . . 4. Refl . A spune sau a face ceva fără voie , din greșeală ; a nu se putea stăpâni de a spune sau de a face ceva . 5. Tranz . A pierde un spectacol , o întâlnire , un tren etc . ; a nu mai apuca , a nu mai ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...