|
|
||
|
Vezi și:FECIORI,
DUȘEGUBINĂ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului FATA DE:
FAȚĂ DE.
FATA DE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FATA DERezultatele 1 - 10 din aproximativ 587 pentru FATA DE. Vasile Alecsandri - Fata cadiului ... Vasile Alecsandri - Fata cadiului La grădină, la cerdac Lui Hagi Baba-Novac Care poartă comănac, [1] Lungă masă e întinsă Și de oaspeți mulți cuprinsă. Dar la masă cine șede? Pe-mprejur cine se vede? Șede bătrânul Novac Ce trăiește-acum de-un veac, Cu cincizeci de finișori, Tinerei, mândri bujori, Și cincizeci de finișoare, Tinerele garofioare. Toți cu bine petreceau, Pe Novac îl fericeau, Numai tânărul Ioviță, Copilaș de Novăciță, Nici nu bea, nici nu mânca: De la inimă ofta. ,,Nepoțele hăi, Ioviță, Copilaș de Novăciță, Șoimuleț, pui de român Ce nu știe de stăpân! Nici nu bei, nici nu mănânci. Ce stai pe gânduri adânci?" ,,Eu pe gânduri am căzut De când, moșule,-am văzut Pe fata cadiului [2] Din satul Odriului." [3] ,,Fecioraș pui de român Ce nu știe de stăpân! Dacă este mări,-așa, Încetează de-a ofta Și te du în grajdul meu De-ți alege-un pui de zmeu Din cincizeci de bahameți, Bahameți cu perii creți, Și-ți fă singur izbânda Ca să-ți capeți dobânda." Tinerelul se scula, Lui Novac se închina, Mâna dreaptă-i ... îndrepta. Iar la grajd dacă mergea, El un mânz își alegea, Mânz ... Vasile Alecsandri - Fata de birău ... Vasile Alecsandri - Fata de birău ,,Fată de birău! Fă pe dorul meu." ,,Ba, bădiță, ba, Nu te-oi asculta, Că mă-i înșela Și nu mă-i lua." ,,Jur pe mândrul soare ... doua zi, Când ea se trezi, Prinsă-a lăcrima Ș-a se blestema. Ea se tot bocea, El îi tot zicea: ,,Fată la birău Și de țăran rău! Ce plângi la pârău? Rogi pe Dumnezeu Ca să te iau eu? Nu mai plânge, fa, Că eu te-oi lua De soția mea Când se va vedea Ursul cu cercei Umblând după miei, Lupul cu cimpoi Umblând după oi, Vulpea cu mărgele Culegând surcele, Ș-un ... Într-un vârf de plop." [1] Birău : cioplitor de sare la ocnă. Tot acest subiect este cântat în Ardeal cu versurile următoare: Pe cea zare de colnic Merge-un tânăr de voinic. Pe cea vale înflorită Merge-o fată-mbobocită. Când au fost de către seară Ei în drum s-împreunară; Când au fost de către zi, Unul ș-altul se trezi. El se scula șuierând, Clop de Petre Ispirescu - Fata cu pieze rele ... Vezi că și el era bun la inimă, și nu se supăra întru nimic pe popor, și nu asuprea pe văduvă, nici pe siriman. Adecă, de! nimeni nu știa ce vierme îl rodea la inimă și pe dânsul. Ar fi dorit, boieri d-voastră, să aibă și o fată barim, la atâția feciori. Și mai una, și mai alta, dete Dumnezeu în cele din urmă de i se împlini și această poftă a inimei: nevasta lui, împărăteasa, rămase grea și peste nouă luni făcu o fată, frumoasă, de seamăn pe lume n-avea. De unde se aștepta acum împăratul ca să fie pe deplin fericit, ași! unde? iaca se adeveri și la dânsul, ca la toată lumea asta păcătoasa ... când se sculară, bătrâna începu să se vaiete că i-a murit găina pe cuib. Ea se plângea acum că are să moară de foame, deoarece cu oușorul ce lua de la găină pe fiecare zi se hrănea ea. Biata fată de împărat îi dete o giuvaierica d-ale ei, ca să-și cumpere o altă găină cu care să se hrănească. Baba cam cu mârâială, cam ... Dimitrie Anghel - Fata din dafin ... Dimitrie Anghel - Fata din dafin Fata din dafin de Dimitrie Anghel Publicată în Viața socială I, 10 nov. 1910, p. 196—107 Ce dulci erau serile de vară în cerdacul casei noastre. Stîlpi albi îi sprijineau bătrîna streșină plină de cuiburi și perdelele de salcîm albastru o înfloreau întotdeauna. Lespezile de piatră sură ale scărilor, printre crăpăturile cărora portolacul își prindea rădăcinele îndărătnice, rămîneau calde pînă tîrziu, și greierii, odată cu luceafărul de seară, își începeau eterna lor cîntare. Sfios prindea unul să cînte ca încercînd un acord, apoi sute de glasuri răspundeau de pretutindeni, ca la o poruncă, și monotonul refren se prelungea pînă la ziuă. Stelele, una cîte una, se aprindeau licăritoare, de la cele mari pînă la cele mici, și-apoi în tîrziu, ca și cum un alt Prichindel nevăzut ar fi aruncat în urma lui risipitele ... dezrobește flăcările comorilor și le face să joace și să tremure în aer, numai ea știe să ațîțe flăcările minței și să deie ochilor putere de a vedea mai departe, dincolo de zidul mărginirei. Și dacă n-am mai căutat pe frumoasa fată Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului ... lua eu. Așa-i spuse ăsteia tata Doroftei, și-o mângâie pe sub bărbie, că nu era tocmai o glumă dulce, mai ales pentru o fată mare, frumoasă, harnică și cu zestre. — Ei, să vă deslușesc tot eu, că tot eu de nu v-oi desluși. Și nu e de mirare, urmă Doroftei, că pe când vă nășteați voi, eu însuram flăcăi, măritam fete, beam o butie, luam o casă în spinare, atingeam cerul cu ... deștul și țineam douăzeci ca voi la subțioară, treizeci în brâu și-o sută în sân. Iacă, e un basm cu ghicitoare vorba mea și, de vreți, am să vi-l spun, dacă mi-o face poala căpătâi o fată frumoasă. — Mai e vorbă? Vrem, vrem! — Uite, vin' la mine. — Ba la mine! — Ba la mine, că-ți caut în cap ... — Moșule, de mine ce-a zis? Moșule, de mine ce-a zis? — Că până nu ți-i scoate comoara de galbeni de la rădăcină, pere n-ai să legi în vecii vecilor. — Taică moșule, pune mâna pe cazma și îndură-te de mine. Moșul, cioc-boc, până dădu Mihai Eminescu - Fata-n grădina de aur ... Mihai Eminescu - Fata-n grădina de aur Fata-n grădina de aur de Mihai Eminescu A fost odat-un împărat  el fu-ncă În vremi de aur, ce nu pot să-ntorn, Când în păduri, în lacuri, lanuri, luncă, Vorbeai cu zeii, de sunai din corn. Avea o fată dulce, mândră, pruncă, Cu cari basme vremile ș-adorn, Când trece ea, frumoase flori se pleacă-n Ușorii pași, în valea c-un mesteacăn. În ... E rău poetul care n-o numește, Barbară țara unde-al ei renume Încă n-a-ajuns, și chipu-i răpitori Nu-i de privirea celor muritori. În vale stearpă, unde stânci de pază Înconjurau măreață adâncime, Clădi palat din pietre luminoase, Grădini de aur, flori de-ntunecime; Iar drumul văii pline de miroase Afar de el nu-l știe-n lume nime  Acolo ș-a închis frumoasa fată, Ca nici o rază-a lumei să n-o bată. Sale-mbrăcate în atlaz, ca neaua. Cusut în foi și roze vișinii, În ... mozaicuri strălucea podeaua, Din muri înalți priveau icoane vii; Fereasta-i oarbă, deși stă perdeaua, De-aceea-n sale ard lumini, făclii, Și aerul, pătruns Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteață ... Adecă, de! Ce să zici? Ar fi fost și ei, poate, mai îngăduitori, și mai cu răbdare, dară burta le da ghies și îi făcea de multe ori să fie neînțelegători. Într-acestea, boierului pe moșia căruia se afla acești oameni, caĂŠși urgisiți de Dumnezeu, i se făcu milă de ei și, într-o zi, când veni să se roage pentru sălaș, el îi zise: - Omule, te văz harnic, muncești de te spetești, și două în tei te văz că nu poți lega. Iată, eu mă îndur și-ți dau un petec de loc, să fie de veci al tău. Du-te de-ți alege petecul ce-ți va plăcea și apucă-te numaidecât să-ți faci un bordei. - Bogdaproste, cucoane, și Dumnezeu să priimească. De unde dai să izvorască, răspunse bietul om. Se duse de-și alese un petec de loc și până în seară groapa pentru bordei o și dete gata. Nepartea lui. Cum se brodi ca locul ce-și alesese să fie alături ... arăta a fi mulțumit, dară se îndoia. Se înfățișă înaintea boierului. Bogătașul, mândru și cu pieptul deschis; săracul umilit și strâns la piept de sta să-i crape sumanul cel zdrențuit ... Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... Petre Ispirescu - Fata de împărat și fiul văduvei ... îngropară mortul și toată lumea se întoarse acasă. Tot pe atunci în cetatea aceea se afla o văduvă săracă. Ea avea un fiu. El era de treabă, smerit și sfiicios ca o fată mare. Toți feciorii de boieri aveau pizmă pe dânsul și-i puseseră gând rău. Nu-i găsea însă nici o pricină, ca să puie mâna pe dânsul. Fiul văduvei ... gata, cam ce, adică, să facă cu fata împăratului. Toți fură într-o glăsuire ca fata să se dea pierzării. Însă ca una ce este fată de împărat, și ca una ce trebuie să fi săvârșit nelegiuirea cu un om, carele și acela trebuie să piară, acel om să fie fiul văduvei ... vânat, el se rătăci. Orbăcăi în sus, căută în jos și peste poteca pe care să iasă la lumină nu putea să dea. Se luase de gânduri. Când, iacă dă în poienița cu casele. Văzu și casele. El se minună când văzu așa casă frumoasă într-o astfel de sălbăticime de pădure. De voie, de nevoie, trebui să se ducă acolo, căci ochii nu-i dase în geană de Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului ... harnică, îngrijește-mă, că ți-oi prinde și eu bine vrodată! Fata rânește fântâna și-o grijește foarte bine; apoi o lasă și-și caută de drum. Și, tot mergând mai departe, numai iaca ce dă de-un cuptor nelipit și mai-mai să se risipească. Cuptorul, cum vede pe fată, zice: — Fată frumoasă și harnică, lipește-mă și grijește-mă, că poate ți-oi prinde și eu bine vrodată! Fata, care știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, își suflecă mânecile, călcă lut și lipi cuptorul, îl humui și-l griji, de-ți era mai mare dragul să-l privești! Apoi își spălă frumușel mâinile de lut și porni iarăși la drum. Și mergând ea acum și zi și noapte, nu știu ce făcu, că se rătăci; cu toate aceste, nu ... ce, într-una din zile, dis-dimineață, trecând printr-un codru întunecos, dă de-o poiană foarte frumoasă, și în poiană vede o căsuță umbrită de niște lozii pletoase; și când s-apropie de acea casă, numai iaca o babă întâmpină pe fată ... Grigore Alexandrescu - Dervișul și fata ... Grigore Alexandrescu - Dervişul şi fata Dervișul [1] și fata de Grigore Alexandrescu Se povestește cum că odată Un derviș pustnic, om cuvios, S-amorezase, văzând o fată Cu trup subțire, cu chip frumos. Dintr-una-ntr-alta vorba aduse Și în stil neted patima-și spuse, Zicând: „Ascultă, eu te iubesc ... pentru-un pustnic trăit departe De ale lumii valuri deșarte, Putem să zicem că nu e prost. Fata răspunse: „Poate-aș fi fost Destul de bună ca să te crez, Dar aste haine bisericești Nici n-au a face cu ce-mi vorbești; Ș-apoi de barbă mă-nfiorezâ€�. Pustnicul nostru pe loc se duse, Își rase barba, se pieptănă, Nemțește bine se îmbrăcă, Ș-o pălărie în cap își puse ... cum o să-mi fii, Când jurăminte în ceruri scrise Și a ta lege nu poți s-o ții?â€� Fata avea dreptate de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru FATA DERezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentru FATA DE. ... de sicli de argint, după siclul sfîntului locaș: 4 dacă este femeie, prețuirea să fie de treizeci de sicli. 5 Dela cinci pînă la douăzeci de ani, prețuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat, și de zece sicli pentru o fată. 6 Dela o lună pînă la cinci ani, prețuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat, și de trei sicli de argint pentru o fată. 7 De la șasezeci de ani în sus, prețuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat, și de zece sicli pentru o femeie. 8 Dacă cel ce a făcut juruința este prea sărac ca să plătească prețuirea aceasta făcută de tine, să -l aducă la preot, să -l prețuiască; și preotul să facă o prețuire potrivit cu mijloacele omului aceluia. 9 Dacă este vorba de ... 16 Dacă cineva închină Domnului un ogor din moșia lui, prețuirea ta să fie după cîtimea de sămînță pe care o dă, și anume cincizeci de sicli de argint pentru un omer de sămînță ... ... zis: ,,Domnii mei, intrați, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămîneți peste noapte în ea și spălați-vă picioarele; mîne vă veți scula de dimineață, și vă veți vedea de drum.`` ,,Nu``, au răspuns ei, ,,ci vom petrece noaptea în uliță``. 3 Dar Lot a stăruit de ei pînă au venit și au intrat în casa lui. Le -a pregătit o cină, a pus să coacă azimi și ... și tot ce creștea pe pămînt. 26 Nevasta lui Lot s`a uitat înapoi, și s`a prefăcut într`un stîlp de sare. 27 Avraam s`a sculat a doua zi dis de dimineață, și s`a dus la locul unde stătuse înaintea Domnului. 28 Și -a îndreptat privirile spre Sodoma și Gomora, și ... se de pe pămînt un fum, ca fumul unui cuptor. 29 Cînd a nimicit Dumnezeu cetățile Cîmpiei, Și -a adus aminte de Avraam; și a scăpat pe Lot din mijlocul prăpădului, prin care a surpat din temelie cetățile unde își așezase Lot locuința ... ce locuiesc la Răsărit. 2 S`a uitat înainte, și iată că pe cîmp era o fîntînă; și lîngă ea erau trei turme de oi, cari se odihneau; căci la fîntîna aceasta obicinuiau ciobanii să-și adape turmele. Și piatra de pe gura fîntînii era mare. 3 Toate turmele se strîngeau acolo; ciobanii prăvăleau piatra de pe gura fîntînii, adăpau turmele, și apoi puneau piatra iarăș la loc pe gura fîntînii. 4 Iacov a zis păstorilor: ,,Fraților, de unde sînteți?`` ,,Din Haran,`` au răspuns ei. 5 El le -a zis: ,,Cunoașteți pe Laban, fiul lui Nahor?`` ,,Îl cunoaștem,`` i-au răspuns ... tare. 12 Iacov a spus Rahelei că este rudă cu tatăl ei, că este fiul Rebecii. Și ea a dat fuga de a spus tatălui său. 13 Cum a auzit Laban de Iacov, fiul sorei sale, i -a alergat înainte, l -a îmbrățișat, l -a sărutat, și l -a adus ... a pus numele Levi (Alipire). 35 A rămas iarăș însărcinată, și a născut un fiu; și a zis: ,, ... ... Ascultați Cuvîntul Domnului, copiii lui Israel! Căci Domnul are o judecată cu locuitorii țării, pentru că nu este adevăr, nu este îndurare, nu este cunoștință de Dumnezeu în țară. 2 Fiecare jură strîmb și minte, ucide, fură, și prea curvește; năpăstuiește și face omoruri după omoruri. 3 De aceea, țara se va jăli, toți ceice o locuiesc vor tînji, împreună cu fiarele cîmpului și păsările cerului; chiar și peștii mării vor pieri. 4 ... au păcătuit împotriva Mea. De aceea, le voi preface slava în ocară. 8 Ei se hrănesc din jertfele pentru păcatele poporului Meu, și sînt lacomi de nelegiuirile lui. 9 Dar și preotului i se va întîmpla ca și poporului; îl voi pedepsi după umbletele lui, și -i voi răsplăti după faptele ... necredincioși Dumnezeului lor. 13 Aduc jertfe pe vîrful munților, ard tămîie pe dealuri, supt stejari, plopi și terebinți, a căror umbră este plăcută. De aceea, fetele voastre curvesc, și nurorile voastre sînt prea curve. 14 Nu pot pedepsi pe fetele voastre pentrucă sînt curve, nici pe nurorile voastre pentru ... ca o mînzată neîmblînzită; și să -l mai pască Domnul acum ca pe un miel în imașuri întinse! 17 Efraim s`a lipit ... ... împăratul Moabului? S`a certat el cu Israel sau a făcut el război împotriva lui? 26 Iată că sînt trei sute de ani de cînd locuiește Israel la Hesbon și în satele din jurul lui, la Aroer și în satele din jurul lui și în toate cetățile cari sînt ... ieși pe porțile casei mele înaintea mea, la întoarcerea mea fericită dela fiii lui Amon, va fi închinat Domnului, și -l voi aduce ca ardere de tot.`` 32 Iefta a pornit împotriva fiilor lui Amon, și Domnul i -a dat în mînile lui. 33 Le -a ... iată că fiică-sa i -a ieșit înainte cu timpane și jocuri. Ea era singurul lui copil; n`avea fii și nici altă fată. 35 Cum a văzut -o, el și -a rupt hainele, și a zis:: ,,Ah! fata mea! adînc mă lovești ... a întors la tatăl ei, și el a împlinit cu ea juruința pe care o făcuse. Ea nu cunoscuse împreunarea cu bărbat. De ... ... A fost trimes pe urma lui în vale. La pîraiele lui Ruben, Au fost mari hotărîri! 16 Pentruce ai rămas în mijlocul staulelor 17 Galaadul de dincolo de Iordan nu și -a părăsit locuința. Pentruce a stat Dan pe corăbii? Așer a stat pe malul mării, Și ... s`au luptat; Atunci au luptat împărații Canaanului, La Tanaac, la apele Meghido; N`au luat nicio pradă, nici argint. 20 Din ceruri se luptau, De pe cărările lor stelele se luptau împotriva lui Sisera, 21 Pîrîul Chison i -a luat, Pîrîul din vremile străvechi, pîrîul Chison! Suflete, calcă ... fără viață. 28 Pe fereastră, prin zăbrele, Se uită mama lui Sisera, și strigă: ,,Pentruce zăbovește carul lui să vină? Pentruce vin carăle lui așa de încet?`` 29 Cele mai înțelepte dintre femeile ei îi răspund, Și ea își răspunde singură: 30 ,,Negreșit, au găsit pradă! Și -o împărțesc: O fată ... două fete de fiecare om; Pradă de haine văpsite pentru Sisera; Pradă de haine văpsite cusute la gherghef, Două haine văpsite și cusute la gherghef, De ... ... Psalmii Capitol 45 Psalmii 44 Psalmii Capitol 45 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat cum se cîntă: ,,Crinii``. Un psalm al fiilor lui Core. O cîntare. O cîntare de dragoste.) Cuvinte pline de farmec îmi clocotesc în inimă, și zic: ,,Lucrarea mea de laudă este pentru Împăratul!`` Ca pana unui scriitor iscusit să-mi fie limba! 2 Tu ești cel mai frumos dintre oameni, harul este turnat pe ... Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este vecinic; toiagul de domnie al împărăției Tale este un toiag de dreptate. 7 Tu iubești neprihănirea, și urăști răutatea. De aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te -a uns cu un untdelemn de bucurie, mai pe sus decît pe tovarășii Tăi de slujbă. 8 Smirna, aloia și casia îți umplu de miros plăcut toate veșmintele; în casele tale împărătești de fildeș te înveselesc instrumentele cu coarde. 9 Printre prea iubitele tale sînt fete de împărați; împărăteasa, mireasa ta, stă la dreapta ta, împodobită cu aur de Ofir. 10 Ascultă, fiică, vezi și pleacă-ți urechea; uită pe poporul tău și casa tatălui tău! 11 Și atunci împăratul îți va pofti frumuseța ... împăratului. 16 Copiii tăi vor lua locul părinților tăi; îi vei pune domni în toată țara. 17 Din neam în neam îți voi pomeni numele: ... îmbogățit, și a mers îmbogățindu-se din ce în ce mai mult, pînă ce a ajuns foarte bogat. 14 Avea cirezi de vite și turme de oi, și un mare număr de robi: de aceea Filistenii îl pismuiau. 15 Toate fîntînile, pe cari le săpaseră robii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, Filistenii le-au astupat și le ... noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut numai bine, și te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum ești binecuvîntat de Domnul.`` 30 Isaac le -a dat un ospăț, și au mîncat și au băut. 31 S`au sculat dis de dimineață, și s`au legat unul cu altul printr`un jurămînt. Isaac i -a lăsat apoi să plece, și ei l-au părăsit ... In aceeaș zi, niște robi ai lui Isaac au venit să -i vorbească de fîntîna pe care o săpau, și i-au zis: ,,Am dat de apă!`` 33 Și el a numit -o Șiba. De aceea s`a pus cetății numele Beer-Șeba pînă în ziua de azi. 34 La vîrsta de patruzeci ... Zerah. Toți fiii lui Iuda au fost cinci. 5 Fiii lui Pereț: Hețron și Hamul. 6 Fiii lui Zerah: Zimri, Etan, Heman, Calcol și Dara. De toți: cinci. 7 -Fiii lui Carmi au fost: Acar, care a turburat pe Israel cînd a săvîrșit o fărădelege cu privire ... Uri a născut pe Bețaleel. - 21 În urmă, Hețron a intrat la fiica lui Machir, tatăl lui Galaad, și avea șasezeci de ani cînd a luat -o; ea i -a născut pe Segub. 22 Segub a născut pe Iair, care a ... avut douăzeci și trei de cetăți în țara Galaadului. 23 Gheșuriții și Sirienii le-au luat tîrgurile lui Iair cu Chenatul și cetățile cari țineau de el: șasezeci de cetăți. Toți aceștia erau fiii lui Machir, tatăl lui Galaad. 24 După moartea lui Hețron la Caleb-Efrata, Abia, nevasta lui Hețron, i -a ... avut fii, dar a avut fete. Șeșan avea un rob Egiptean numit Iarha. 35 Și Șeșan a dat pe fiică-sa de ... ... Cînd a văzut Lea că nu mai naște, a luat pe roaba sa Zilpa, și a dat -o lui Iacov de nevastă. 10 Zilpa, roaba Leii, a născut lui Iacov un fiu. 11 ,,Cu noroc!`` a zis Lea. De aceea i -a pus numele Gad (Noroc). 12 Zilpa, roaba Leii, a născut un al doilea fiu lui Iacov. 13 ,,Ce ... cu mine, căci i-am născut șase fii.`` Deaceea i -a pus numele Zabulon (Locuință). 21 În urmă, a născut o fată, căreia i -a pus numele Dina (Judecată). 22 Dumnezeu Și -a adus aminte de Rahela, a ascultat -o, și a făcut -o să aibă copii. 23 Ea a rămas însărcinată, și a ... pe ele, și toți mieii cari erau negri. Le -a dat în mînile fiilor săi. 36 Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el și Iacov; și Iacov păștea celelalte oi ale lui Laban. 37 Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal și ... ... și poporul a mîncat, și s`a închinat pînă la pămînt înaintea dumnezeilor lor. 3 Israel s`a alipit de Baal-Peor, și Domnul S`a aprins de mînie împotriva lui Israel. 4 Domnul a zis lui Moise: ,,Strînge pe toate căpeteniile poporului, și spînzură pe cei vinovați înaintea Domnului în ... a Domnului.`` 5 Moise a zis judecătorilor lui Israel: ,,Fiecare din voi să ucidă pe aceia dintre ai lui cari s`au lipit de Baal-Peor.`` 6 Și iată că un bărbat dintre copiii lui Israel a venit și a adus la frații lui pe ... acela din Israel, cît și pe femeea aceea. Și a încetat astfel urgia care izbucnise printre copiii lui Israel. 9 Douăzeci și patru de mii au murit loviți de urgia aceea. 10 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 11 ,,Fineas, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, a ... rîvna pe care a avut -o pentru Mine în mijlocul lor; și n`am nimicit, în mînia Mea, pe copiii lui Israel. 12 De ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FATA DERezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru FATA DE. ... FECIORÍ , fecioresc , vb . IV . Intranz . ( Pop . ) A - și trăi perioada de flăcău sau de fată . - De ... Răscumpărare ( în bani sau vite ) percepută în Moldova și Țara Românească pentru comiterea unui omor , a unui adulter , pentru răpirea unei fete etc . - De |
||