A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru FELINĂ

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru FELINĂ.

Ștefan Octavian Iosif - Mănușa (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Mănuşa (Iosif) Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif În fața grădinii sale cu lei, Când gata-i să-nceapă lupta de fiare, Stă regele Francisc pe tron. În preajmă-i stâlpii coroanei, Și de jur împrejur, pe înaltul balcon, Cunună de mândre femei. Și la un semn s-a deschis colivia, Și grav, în arenă, un leu Își poartă mândria Și caută mut, de jur împrejur, Căscând fioros. Își scutură coama-ncurcată Și se încovoaie o dată, Apoi se culcă jos. Și regele dă un semn iară, Și prin poarta cealaltă Un tigru sălbatic saltă. Cum vede pe leu, răcnește Și în cerc, fricos, îl înconjoară Cu limba-ncordată-n afară, Cu coada vâlvoi Și sforăie turbat, furios Și mârăie dârz, apoi Se culcă alăturea, jos. Și craiul mai dă un semnal, Și pe două guri colivia Stupește doi leoparzi deodată. Ei cad furtunatici, cu lăcomia De luptă-ndrăzneață, Pe tigru năval, Acesta turbat îi înhață Cu laba-ncruntată, Dar leul în sus Se-nalță urlând, și toți s-au supus. Și tac îmbufnate, În cerc întinse, De setea sângelui aprinse Felinele înfricoșate. Atunci, din balcon Cade-o mănușă din mâini ...

Friedrich Schiller - Mănușa (Iosif)

Friedrich Schiller - Mănuşa (Iosif) Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif În fața grădinii sale cu lei, Când gata-i să-nceapă lupta de fiare, Stă regele Francisc pe tron. În preajmă-i stâlpii coroanei, Și de jur împrejur, pe înaltul balcon, Cunună de mândre femei. Și la un semn s-a deschis colivia, Și grav, în arenă, un leu Își poartă mândria Și caută mut, de jur împrejur, Căscând fioros. Își scutură coama-ncurcată Și se încovoaie o dată, Apoi se culcă jos. Și regele dă un semn iară, Și prin poarta cealaltă Un tigru sălbatic saltă. Cum vede pe leu, răcnește Și în cerc, fricos, îl înconjoară Cu limba-ncordată-n afară, Cu coada vâlvoi Și sforăie turbat, furios Și mârăie dârz, apoi Se culcă alăturea, jos. Și craiul mai dă un semnal, Și pe două guri colivia Stupește doi leoparzi deodată. Ei cad furtunatici, cu lăcomia De luptă-ndrăzneață, Pe tigru năval, Acesta turbat îi înhață Cu laba-ncruntată, Dar leul în sus Se-nalță urlând, și toți s-au supus. Și tac îmbufnate, În cerc întinse, De setea sângelui aprinse Felinele înfricoșate. Atunci, din balcon Cade-o mănușă din mâini delicate ...

Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi

Ion Luca Caragiale - Varietăţi literare. Canard-răţoi Varietăți literare. Canard-rățoi de Ion Luca Caragiale Canard în franțuzește este numele speței rață ; aplicat apoi la gen, înseamnă rățoi . Pe lângă aceste înțelesuri proprii, cuvântul canard mai are și un al treilea, figurat, când atunci înseamnă: o știre de senzație născocită, o scornitură gogonată a unui jurnal . De unde vine această semnificare figurată? este interesant a ști. Iată: Cam pân sfertul întâi al veacului nostru, un ziar belgian sau francez (datele nu le avem exacte) publică o foarte interesantă dare de seamă asupra unei experiențe făcute de un celebru profesor de zoologie. Experiența învățatului naturalist tindea la cunoașterea gradului de voracitate a rațelor. Lăcomia acestui soi de palmipede era îndestul de cunoscută; nimeni însă nu și-ar fi putut închipui că ea ar merge până acolo încât o rață sau un rățoi să mănânce una după alta alte douăzeci și nouă (29) dobitoace de același soi. Orice om de rând s-ar minuna când ar auzi de atâta canibalism, lucrul însă s-a întâmplat, și iată cum. Naturalistul nostru era un om foarte înzestrat; el avea acea pătrundere intuitivă cu care geniul ...

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FELINĂ

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru FELINĂ.

FELIN

... și la sg . ) animal care face parte din această familie . 2. Adj . Care aparține felinelor ( 1 ) , privitor la feline . 3. Adj . Fig . Suplu , grațios . Mers felin

FELIDĂ

FELÍDĂ , felide , s . f . ( La pl . ) Familie de mamifere carnivore cu corpul mlădios , cu coada lungă și cu gheare de obicei retractile ; ( și la sg . ) animal din această familie ;

IRBIS

ÍRBIS , irbiși , s . m . Mamifer carnivor din familia felinelor , asemănător cu pantera ; leopardul zăpezilor ( Panthera

PERNUȚĂ

PERNÚȚĂ , pernuțe , s . f . 1. Perniță ( I 1 ) . 2. Perniță ( I 2 ) . 3. Parte proeminentă si moale a extremității labei la feline ; p . ext . ( impr . ) proeminență situată în partea superioară extremă a copitei calului . [ Var . : ( reg . ) perinúță s . f . ] - Pernă + suf . -

PISICĂ

PISÍCĂ , pisici , s . f . I. 1. Mamifer domestic carnivor din familia felinelor , cu corpul suplu , acoperit cu blană deasă și moale de diferite culori , cu capul rotund , cu botul foarte scurt , cu maxilarele puternice și cu ghearele retractile și ascuțite ( Felis domestica ) ; spec . femela acestui animal . 2. Blană de pisică ( I 1 ) prelucrată . 3. Compus : pisică - de - mare = specie de pește marin cu scheletul cartilaginos , lung de 60 - 100 cm , cu corpul turtit romboidal și cu coada terminată cu un spin veninos ( Trygon pastinaca ) . II. Nume dat unor obiecte , instrumente , dispozitive , părți ale acestora etc . , care prind sau trag ceva , se înfig în ceva etc . 1. Dispozitiv de agățare și de desprindere a berbecului din capătul cablului de ridicare de la sonetele cu cădere liberă . 2. Cărucior deplasabil pe o grindă sau pe un pod rulant , prevăzut cu un mecanism de ridicare a sarcinilor ; cărucior de macara . 3. Mănunchi de sârme de oțel , folosit pentru curățarea de noroi sau de pământ a utilajelor de foraj . - Pis + suf . -

PISICOS

... PISICÓS , - OÁSĂ , pisicoși , - oase , adj . ( Rar ) Cu apucături de pisică ( I 1 ) , asemănător cu pisica ; felin

PUMA

PÚMA s . f . invar . Animal carnivor din familia felinelor , cu blana de culoare galbenă - roșcată , care trăiește în America ( Felis

RÂS

RÂS ^2 , râși , s . m . Specie de mamifer sălbatic , carnivor , din familia felinelor , mai mare decât pisica sălbatică , cu blana galbenă - roșcată ( cu pete negre ) și cu smocuri de păr pe urechi ; linx ( Lynx lynx ) . RÂS ^1 , râsuri , s . n . Acțiunea de a râde și rezultatul ei ; manifestare a veseliei exprimată printr - o mișcare caracteristică a feței și a gurii , însoțită de un sunet specific , nearticulat ;