|
|
||
|
Vezi și:CALOTĂ,
PANĂ,
FACE,
PENTRU,
STRIGĂ,
ÎMBROBODI,
TĂIA,
PAJ,
COROANĂ,
NOD,
GREU
... Mai multe din DEX...
FI ÎN CAPUL - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FI ÎN CAPULRezultatele 1 - 10 din aproximativ 919 pentru FI ÎN CAPUL. Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete ... foamea cu vreun drumeț pe care îl trăgea ața la moarte. Toți oamenii locului se tânguiau de răutatea și de frica balaurului. Rugăciuni și câte în lună și în soare se făcuseră, ca să scape Dumnezeu pe biata omenire de acest nesățios balaur, dară în deșert. Fel de fel de fermecători fuseră aduși, însă rămaseră rușinați cu vrajele lor cu tot. În cele din urmă, daca văzu împăratul că toate sunt în deșert, hotărî ca să dea pe fiica lui de soție și jumătate împărăția sa acelui voinic, care va scăpa țara de această urgie, și dete ... Viteazului care priveghea, i se făcuse inima cât un purice, dară, îmbărbătânduÂse, se repezi, și unde se aruncă, măre, asupra balaurului cu sabia goală în mână, și se luptă cu dânsul, până îi veni bine și hârșt! îi taie un cap, hârșt! și-i mai tăie unul, și așa câte unul, câte unul până îi tăie șase capete. Balaurul se zvârcolea de durere și plesnea din ... masă, iară cioropina sta în capul mesei pe șapte perne. Cum ajunse la împărat, îi zise voinicul: - Preaînălțate împărate, am auzit că oarecine s-ar fi Mihai Eminescu - Copii eram noi amândoi... ... Mi-l povestea și mie; Eu zideam Turnul Vavilon Din cărți de joc și mai spuneam Și eu câte-o prostie. Adesea la scăldat mergeam În ochiul de pădure, La balta mare ajungeam Și l-al ei mijloc înotam La insula cea verde. Din lut acolo am zidit, Din stuful des ... Și-n turnul negru le-am închis, Din insula cea verde. Spre sar-am făcut pace Și drumul broaștelor le-am dat, Săltau cu bucurie, În balt-adânc s-au cufundat Ca să nu mai revie. Noi am pornit spre casă. Atunci răsplata am cerut Pentru a mele fapte ... Și țapănă, nurlie, Pe Tlantaqu-caputli. Am mulțămit cu-n umil semn, Drept mantie o-prostire  M-am dus l-amanta mea de lemn, În sfânta mănăstire, Într-un cotlon de sobă. Și ah! și dragă-mi mai era! Vorbeam blând cu dânsa, Dară ea nu-mi răspundea Și de ... aruncat-o-n foc. Și pe șură ne primblam Peste stuf și paie Și pe munți ne-nchipuiam. Cu fiece bătaie Mărșileam alături. Și pe cap mi se îmfla Casca de hârtie. O batistă într-un băț, Steag de bătălie. Cântam: Trararah! Ah! v-ați dus visuri, v-ați dus! Mort Ion Luca Caragiale - Un frizer-poet și o dramă care trebuie să se scarpine-n cap ... Ion Luca Caragiale - Un frizer-poet şi o dramă care trebuie să se scarpine-n cap Un frizer-poet și o dramă care trebuie să se scarpine-n cap de Ion Luca Caragiale Se știe că-n genere frizerii sunt, ca toți artiștii, foarte pasionați și foarte credincioși amanți ai fiicelor Melpomenei... În momentele sale pierdute, între curățitul pieptenilor și ascuțitul bricelor, orice frizer ortodox care se respectă trebuie să se dedea cultului măcar a unei ... cu flautul ori cu ghitara; alții zugrăvesc sau compun tablouri, în fel de fel de nuanțe, cu firele de păr măturate din prăvălie; alții sculptează în miez de pâne ori în săpun-rachiu; alții fac versuri care de care mai nepieptenate, și alții scriu poeme în proză, care de care mai despletite. Unul dintre aceștia din urmă, d. C. A. Ionescu, un lirico-decadento-simbolisto-mistico-capilare-secesionist, turbat ... zi și poezia suavă a danganului ce plânge trist peste holdele aurite, poezia astrală a unei lumi divine se află cuprinsă în părul ei înflăcărat, nimb sacru, nimb sfânt și drăgălaș. Și în profunzimea înflăcăratului ei păr, ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F ... româniÄ de astădzÄ sunt Daco-românÄ, goniți în secolul IX din Pannonia de cătră MaghiarÄ, de unde tot atunci alțÄ Daco-românÄ s'aÅ adăpostit în Moravia și s'aÅ slavisat acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ, peremptorie după mine, vor maÄ fi completate și demonstrate definitiv în conferințe ulteriĂ³re succesive de 'naintea Academiei Române; dintâiÅ: «Cine sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ și Pannono ... Care să fie adevărata lor provenință și raporturile lor maÄ cu sĂ©mă cătră Români? Când și de unde venit-aÅ eÄ să se așeze în Epir? Iată singura cestiune, care îmÄ maÄ lipsiĂ mie pentru a putĂ© demonstra până la ultima certitudine persistența elementului românesc în Dacia luÄ Traian. Dacă AlbanesiÄ ar fi în adevÄ•r autoctonÄ acolo, unde locuesc eÄ astădzÄ, atunci vrĂȘnd-nevrĂȘnd am fi silițÄ a recunĂ³sce că naționalitatea română s'a format anume în Illiria, iar nicÄ de cum la Nord de Dunăre. NumaÄ printr'o comunitate de origine, și printr'o intimă veche conlocuire totodată, se pĂ³te ... AlbanesÄ, ba încă în ... Alexandru Vlahuță - În fericire ... Alexandru Vlahuţă - În fericire În fericire de Alexandru Vlahuță Informații despre această ediție I A fost să mi te-arăți în cale, Asupră'mi blînd ochii să'ți pleci, În farmecul privirii tale, Durerile să mi le 'nneci Ș'in trista mea singurătate A fost să te înduri să vii, Vieții ... ne-am văzut. Nici mai cercarăm a ne spune Cu vorbe vechiul nostru dor; A noastre gînduri de minune Se 'nțelegeau în limba lor... Ce vorbe-ar fi putut să'nșire Adîncul rost din ochii tăi, Din calda, umeda privire Și din surîsul tău dintăi!... Ș'acum, pe gînduri, lîngă tine, Cînd amuțesc ... plin de farmec că tu mă înțelegi. Și mi-am legat de pasu'ți vieața mea trudită, Te-am urmărit ca umbra, — m'aș fi tîrît pe brîncî S'aud o vorbă dulce de gura ta rostită, Să'mi răcorești vieața, atît de chinuită, C'o umedă privire din ochii ... te-apropii blînd de mine, Și capul, greu și leneș la pieptul meu ți-l culci, Înfiorat de farmec, privind pierdut la tine, Te țin în ... ... Artur Stavri - În fericire În fericire de Alexandru Vlahuță Informații despre această ediție I A fost să mi te-arăți în cale, Asupră'mi blînd ochii să'ți pleci, În farmecul privirii tale, Durerile să mi le 'nneci Ș'in trista mea singurătate A fost să te înduri să vii, Vieții ... ne-am văzut. Nici mai cercarăm a ne spune Cu vorbe vechiul nostru dor; A noastre gînduri de minune Se 'nțelegeau în limba lor... Ce vorbe-ar fi putut să'nșire Adîncul rost din ochii tăi, Din calda, umeda privire Și din surîsul tău dintăi!... Ș'acum, pe gînduri, lîngă tine, Cînd amuțesc ... plin de farmec că tu mă înțelegi. Și mi-am legat de pasu'ți vieața mea trudită, Te-am urmărit ca umbra, — m'aș fi tîrît pe brîncî S'aud o vorbă dulce de gura ta rostită, Să'mi răcorești vieața, atît de chinuită, C'o umedă privire din ochii ... te-apropii blînd de mine, Și capul, greu și leneș la pieptul meu ți-l culci, Înfiorat de farmec, privind pierdut la tine, Te țin în ... ... școală. — Na, gustă de ici, cuconașule, gustă de dincolo!... că la școală știu că vei fi mâncând pe sponci... Ce-i drept, gândeam eu în mine, mușcând când din cozonac, când din pastramă; decât o zi la școală mai bine două acasă. Apoi intrai în odaia mea. Ce mică îmi părea odaia de când mă făcusem mare! Mă primblam acum cu pași largi printr-însa ca un adevărat stăpân, stăpân ... iată două cuvinte care mă fărmecau. Cât despre călărie, numai Beiul, tretinul meu cel cu coama rotată, știe de câte ori era să m-arunce în mijlocul cânilor de la stână, dacă nu m-aș fi ținut cu amândouă mânile de coama lui. Ce-i drept, nu eram tocmai desăvârșit călăreț. Când însă puneam mâna pe pușcă și-i clănțăneam oțelele ... tine n-am habar!... Apoi de multe ori o aruncam așa fără scop la ochi, mă-nțepeneam voinicește pe picioare, mă uitam pe țel, cugetând în mintea mea ce-ar fi mai greu de nimerit, un leu sau o ață de paingăn, iar când o dam jos de la ochi, mi se părea curios să nu ... haliciurile ... Mihai Eminescu - Să fie sara-n asfințit ... Eminescu Să fie sara-n asfințit Și noaptea o să înceapă; Răsaie luna liniștit Și tremurând din apă; Și să împrăștie scântei Cărărilor din crânguri, În ploaia florilor de tei Să stăm în umbră singuri. Și capul meu de grije plin De brațul tău se culce Sub raza ochiului senin Și negrăit de dulce, Ca iar cuminte să ... Ion Luca Caragiale - În Nirvana ... Ion Luca Caragiale - În Nirvana În Nirvana de Ion Luca Caragiale În Constituționalul din 20 iunie 1889, ca editorial, semnat C. În Note și schițe , 1892, p. 7. Reprodus în Momente, schițe, amintiri , 1908. Sînt peste douăzeci de ani de-atunci. Locuiam într-o casă unde trăsese în gazdă un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea migrării actorilor se sfîrșise: era toamnă, și aceste păsări călătoare se-ntorceau pe la cuiburile lor. Văzîndu-mă că citeam într-una, actorul ... crez că ți-ar face plăcere să-l cunoști. Și-mi povesti cum găsise într-un otel din Giurgiu pe acel băiat — care slujea în curte și la grajd — culcat în fîn și citind în gura mare pe Schiller. În ieslele grajdului, la o parte, era un geamantan — biblioteca băiatului — plin cu cărți nemțești. Băiatul era foarte blînd, de treabă, nu avea nici ... a sila, l-a luat acasă, și d-acolo l-a trimis la Viena. Am văzut mai tirziu: „Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este...â€� Eminescu își ținea făgăduiala: copilul creștea om mare. Mai în ... Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei ... Mihai Eminescu - În căutarea Şeherazadei În căutarea Șeherazadei de Mihai Eminescu În mări de nord, în hale lungi și sure M-am coborât și am ciocnit cu zeii, Atârnând arfa-n vecinica pădure. M-am îndulcit cu patima femeii, În stele i-am topit aurul din plete, În poale-am scuturat piatra cameii, Din ochi i-am sărutat priviri șirete, De umeri rezemat am râs cu dânsa Ș-am potolit din gură-i ... pasu-ndrept, colo înspre cărunții, Gigantici muri ce-n câmpi îi sădi firea. Din codri-adânci, ce înmormântă munții, Ce-abia și-arăt al lor cap în ninsoare, Urcând în negre stânci diadema frunții, Prin șir de codri, palmi nălțați în soare, Prin lunci de dafin, pe-unde cresc măslinii, Smochini s-ațin pe verzi cărări în floare. Din prund înalță trunchii lor arinii În lume risipiți, sub stânci ce pică Izvoare sar prin mușchii rădăcinii. Prin mândrele grădini în cer ridică Saraiuri albe cůpole de aur. Cu sori pare plouată urbea-antică Și risipite prin dumbrăvi de laur Stau casele-albe, azile liniștite ... n vis pe-un scaun De vișinie catifea și moale. Dureri și ani, și toate îmi disdaun Aceste vise-aievea la vedere: Mă mir cum ... George Coșbuc - În muzeu (Coșbuc) ... George Coşbuc - În muzeu (Coşbuc) În muzeu de George Coșbuc Iar ulciorul mi-a vorbit, Vrând, se vede, să mă mustre: În colibile lacustre, Stând pe scaunul cioplit De-un druid, eu fui podoaba Tribului întreg; și-mi fu Drag pe-atunci. O vezi și tu: Eu ... chin ai stinge, Dacă-n lături m-ai împinge Ca să cad și să mă sparg! Cât m-a-nduioșat ulciorul! Și-aș fi vrut să-i fiu pe plac, Însă ce puteam să fac? Să mă vază păzitorul, Iar a doua zi, fatal, Să m-arăte ... Un nebun, pe cât se pare, În muzeu, și-un criminal! Și-am întors fără speranță Ochii și-ncepui s-admir Cum stăteau pe raft în Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FI ÎN CAPULRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru FI ÎN CAPUL. ... s . f . 1. Fiecare dintre cele două părți obținute prin tăierea unei sfere cu un plan . 2. Boltă a cărei suprafață interioară are , în secțiune , forma unui semicerc . 3. Partea de sus a pistonului de la motoarele cu ardere internă ; p . ext . piesă tehnică asemănătoare cu o ... a unei pălării , care acoperă capul și este mărginită de boruri . 5. ( În sintagma ) Calotă craniană = partea superioară a cutiei craniene . 6. ( În sintagma ) Calotă glaciară = masă de gheață care acoperă porțiuni mari în ... 2 , pene , s . f . 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini , a unui mecanism , a unui vehicul . 2. Situație în care se află o navă cu vele care are vânt din față și nu poate înainta . PÁNĂ^1 , pene , s . f . I. 1. Fiecare dintre ... pană ^1 ( I 1 ) , care servește să țină cârligul undiței la adâncimea dorită . 5. Podoabă din pene ^1 ( I 1 ) , care se poartă la pălărie , în păr etc . 6. ( În sintagma ) Categorie pană = categorie în care intră boxerii între 54 și 57 kg , luptătorii între 57 și 63 kg etc . II. 1. Piesă de lemn sau de metal ( de forma ... Partea ciocanului , opusă capului , prelungită și subțiată spre vârf . 3. Bețișor cu care se strânge frânghia ferăstrăului pentru a întinde pânza ; cordar . 4. ( În sintagma ) Pana căpăstrului sau pană de căpăstru = ștreang sau curea cu care se priponește calul . 5. Parte a cârmei unei nave , care poate ... direcția de mișcare a navei . 6. Placă mică de os , de celuloid etc . cu care se ating coardele la unele instrumente muzicale . 7. ( ... semn " ) A atrage cuiva atenția printr - un gest ; a da cuiva să înțeleagă ceva printr - un semn . ( Cu elipsa complementului ) Face din cap că a înțeles . 6. A parcurge , a străbate un drum sau o distanță . A făcut 2 kilometri ... a se comporta . Fă cum știi . 2. A - i merge cuiva bine ( sau rău ) , a o duce bine ( sau rău ) . 3. ( În superstiții , determinat prin " a bine " , " a rău " , " a ploaie " etc . ) A prevesti , a cobi . Porcul ... 1. A valora , a prețui ; a costa . Cât fac pantofii ? 2. ( La pers . 3 ; cu valoare impersonală ) A fi vrednic ( de a . . . ) , a merita ( să . . . ) . Scump , dar face ! 3. ( Fam . ; în expr . ) Nu face pentru . . . = a ) nu e potrivit , nu corespunde pentru . . . ; b ) nu e de prestigiul cuiva , nu cadrează cu . . . III. 1. A ... ochilor ) . Se făcea o vale lungă . 3. ( despre senzații sau sentimente ; construit cu dativul pronumelui ) A se naște , a se produce ( în ... ... plecat . 2. ( Introduce un complement indirect ) Mulțumește pentru buna găzduire . II. ( Exprimă un raport final ) 1. ( Introduce un complement circumstanțial de scop ) Cu scopul de . . . , în scopul . . . . în vederea . . . Scrie pentru băni . 2. ( Introduce un complement indirect ) În interesul . . . , în ( sau spre ) folosul . . . , în favoarea . . . ; în apărarea . . . Pledează pentru el . 3. ( Introduce un atribut ) Hârtie și plic pentru o scrisoare . 4. ( Intră în compunerea numelor predicative ) Acest cadou e pentru tine . 5. ( Introduce un complement sau un atribut ) Contra , împotriva . Medicament pentru diabet . Ia ceva pentru durerile de ... Exprimă un raport temporal , introducând un complement circumstanțial de timp ) Pleacă pentru o clipă . V. ( Exprimă un raport de compensație , de echivalență sau de schimb ) În schimbul . . . ; în locul . . . , în loc de . . . Pentru un palton a dat o rochie . VI. 1. ( Urmat de un infinitiv , are valoare de conjuncție , construcția fiind echivalentă , cu ... ... STRÍGĂ , strigi , s . f . 1. ( În superstiții ) Ființă imaginară închipuită ca o femeie care chinuiește copiii mici , ia mana de la vaci etc . 2. Pasăre răpitoare de noapte , de culoare galbenă ... cu pete brun - închis , care se hrănește mai ales cu șoareci ( Tyto alba guttata ) . 3. Fluture mare cu pete albe pe aripi , asemănătoare cu un cap de mort , care zboară numai în amurg și care , când este prins , scoate un zgomot ascuțit ca un strigăt ; cap ... 2. Tranz . Fig . ( Fam . ) A convinge pe cineva să accepte realitățile așa cum îi sunt înfățișate , împiedicându - l să vadă adevăratul lor aspect . - În ... TĂIÁ , tai , vb . I . I. 1. Tranz . A despărți , a separa ceva în bucăți cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice și chimice ; a diviza , a scinda , a despica ... spinteca , a trece prin . . . 3. Tranz . A suprima ( un text sau o parte din el ) . 4. Tranz . A lăsa urme în profunzime , a brăzda ; a executa ( prin așchiere ) adâncituri sau proeminențe pe suprafața unui obiect . 5. Tranz . ( Rar ) A croi ... a traversa . 8. Refl . recipr . A se întretăia . 9. Refl . ( Despre țesături ) A se destrăma , a se rupe în direcția firului țesut sau la îndoituri . 10. Refl . ( Despre lapte ) A se coagula , a se brânzi ( fiind alterat ) ; ( despre anumite preparate ... consfinți încheierea unei tranzacții ( prin desfacerea cu palma deschisă a mâinilor unite ale negociatorilor ) ; a pecetlui . 4. Tranz . și intranz . ( Fam . ; în expr . ) A tăia ( la ) piroane = a spune minciuni . 5. Tranz . ( În ... ... PAJ , paji , ( 1 ) s . m . 1. ( În evul mediu , mai ales în Europa apuseană ) Tânăr nobil care se afla în serviciul unui senior , al unui rege , al unui principe etc . pentru a învăța meșteșugul armelor și pentru a se deprinde cu ... ... COROÁNĂ , coroane , s . f . 1. Podoabă în formă de cerc făcută din flori și frunze , cu care se încununează capul ; cunună . 2. Podoabă de metal ( prețios ) , ornată cu pietre scumpe și purtată ... solemne ca semn al puterii lor ; p . anal . tiară papală . 3. Fig . Putere monarhică , suveranitate ; p . ext . persoană care deține această putere . 4. Unitate monetară în anumite țări . 5. Totalitatea crengilor unui arbore , ale unui arbust etc . 6. Partea superioară , vizibilă , a dintelui omului , care iese din gingie și ... acoperită cu smalț . 7. Partea de deasupra copitei la piciorul calului . 8. Suprafață cuprinsă între două cercuri concentrice . 9. ( În sintagmele ) Coroană solară = regiune luminoasă în jurul soarelui , formată din stratul exterior și cel mai rarefiat al atmosferei solare , vizibilă cu ochiul liber în timpul unei eclipse totale de soare . Coroana boreală = Numele unei constelații ( circulare ) din emisfera boreală ; Hora . 10. Nume dat mai multor piese sau părți de ... ... NOD , noduri , s . n . 1. Loc în care se leagă două fire , două sfori , două fâșii de pânză etc . ca să se țină strâns împreună ; loc în lungul sau la capătul unui fir , al unei sfori , al unei fâșii de pânză etc . unde s - a făcut un ochi prin care ... cotor ; punct de unde încep să crească crengile pe tulpină sau frunzele pe lujer . 3. ( Înv . și pop . ) Articulație , încheietură ( a degetelor ) . 4. ( În sintagmele ) Nodul gâtului ( sau gâtlejului , beregatei etc . ) = mărul lui Adam . Nod vital = punct situat în bulbul rahidian corespunzând centrului respirator și a cărui lezare are ca urmare moartea imediată prin oprirea respirației . 5. Umflătură , tumoare , nodozitate , gâlcă rezultată ... stare patologică . 6. Punct dublu al unei curbe în care aceeași ramură a curbei se intersectează pe ea însăși . 7. Fiecare dintre punctele în care sunt dispuși atomii , moleculele unei rețele cristaline . 8. Fiecare dintre cele două puncte în care orbita unui astru intersectează planul eclipticei . 9. Loc sau centru geografic sau geologic cu anumite caracteristici , deosebite față de împrejurimi . 10. Fig . Senzație de ... ... cu mare greutate sau nu se mai vindecă ; grav . IV. Adv . 1. Cu greutate ( mare ) , cu toată greutatea . S - a lăsat greu . 2. În mod dificil , anevoios , cu dificultate , cu trudă ; anevoie . Muncește greu . 3. Rău , grav , tare . E greu bolnavă . V. S . n . 1. Greutate , dificultate ; împrejurare dificilă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||