|
|
||
|
Cuvântul FISA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: FISĂ Vezi și:FISĂ, JETON, MARCĂ, TABLOU ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului FISA: FISĂ, FIȘĂ, FIȘA.
FISA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FÍSĂ, fise, s.f. Mică placă de metal, de os, de material plastic etc., care, în baza unei convenții, poate înlocui monede sau poate servi ca marcă de plată în localurile de consumație, la jocurile de cărți etc., jeton. ** (Piesă metalică în formă de) monedă care, introdusă în mecanismul unui automat, declanșează funcționarea acestuia. Fisă de telefon. * (Fam.; în expr.) A-i pica (sau cădea) cuiva fisa a înțelege repede despre ce este vorba. - Din ngr. físa.Sursa : DEX '98 FÍSĂ s. f. 1. piesă de metal de formatul unei monede, care poate declanșa mecanismul unui automat; jeton. o (fam.) a-i pica (sau cădea) cuiva ă = a înțelege repede despre ce este vorba. 2. placă mică de metal, de os etc., rotundă sau pătrată, întrebuințată ca marcă de plată la jocul de cărți, în localurile de consumație etc. (< ngr. fisa)Sursa : neoficial FÍSĂ s. jeton, (înv.) socotea. (\~ la ruletă.)Sursa : sinonime físă (piesă metalică, monedă) s. f., g.-d. art. físei; pl. físeSursa : ortografic FÍS//Ă \~e f. Piesă metalică, sub formă de monedă, cu ajutorul căreia se declanșează un automat; jeton. \~ de telefon. /Sursa : NODEX FÍSĂ s.f. Piesă de metal de formatul unei monede, care se introduce în mecanismul unui telefon public automat pentru a putea vorbi. ** Placă mică (de metal, de os etc.), rotundă sau pătrată etc., întrebuințată ca marcă de plată la jocul de cărți în localurile de consumație etc. [Cf. fr. fiche].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FISARezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru FISA. Constantin Negruzzi - Amintiri de junețe Constantin Negruzzi - Amintiri de juneţe Amintiri de junețe de Constantin Negruzzi Cuprins 1 CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE 2 ZOE 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 O ALERGARE DE CAI (СКÐ�ЧКÐ�) 3.1 I - O ALERGARE DE CAI 3.2 II - OLGA 3.3 III - TRISTEȚĂ 3.4 IV - CÂTEVA RĂVAȘE 4 AU MAI PĂȚIT-O ȘI ALȚII 5 TODERICĂ CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE Pe când uitasem că suntem români și că avem și noi o limbă, pe când ne lipsea și cărți și tipografie; pe când toată lumea se aruncase în dasii și perispomeni ca babele în căței și motani, căci la școala publică se învăța numai grecește; când, în sfârșit, literatura română era la darea sufletului, câțiva boieri, ruginiți în românism, neputându-se deprinde cu frumoasele ziceri: parigorisesc, catadicsesc ș.c.l., toate în esc , create de diecii vistieriei, pentru că atunci între ei se plodea geniul, ședeau triști și jăleau pierderea limbii, uitându-se cu dor spre Buda sau Brașov, de unde le veneau pe tot anul calendare cu povești la sfârșit, și din când în când câte o broșură învățătoare meșteșugului de a face zahăr din ... Ioan Slavici - Mara Mara de Ioan Slavici Cuprins 1 SĂRĂCUȚII MAMEI 2 MAICA AEGIDIA 3 FURTUNA CEA MARE 4 PRIMĂVARA 5 ANI DE TINEREȚE 6 ISPITA 7 ZBUCIUMARE 8 DATORIA 9 INIMA, SĂRACA 10 CINE CE POATE 11 ALTĂ LUME 12 DOUĂ PORUNCI 13 DATORII VECHI 14 ROSTUL LUI BANDI 15 ISPRĂVILE LUI TRICĂ 16 GREUL VIEȚII 17 BIRTUL DE LA SĂRĂRIE 18 BLESTEMUL CASEI 19 VERBONCUL 20 NOROCUL CASEI 21 PACE ȘI LINIȘTE SĂRĂCUȚII MAMEI A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar și ședea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-a umai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murășului,viuța din dealul despre Păuliș și casa, pe care muma lor o căpătasede zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăș, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marți dimineața Mara-și scoate șatra și coșurile pline în piața de pe țărmurele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FISARezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru FISA. FÍSĂ , fise , s . f . Mică placă de metal , de os , de material plastic etc . , care , în baza unei convenții , poate înlocui monede sau poate servi ca marcă de plată în localurile de consumație , la jocurile de cărți etc . , ... JETÓN , jetoane , s . n . 1. Fisă ... un obiect , pe un produs , pe un animal etc . pentru a - l deosebi de altele , pentru a - l recunoaște etc . 2. Fisă de metal cu număr de ordine , cu care lucrătorii își dovedesc prezența la lucru sau pe care o lasă în schimbul uneltelor primite . 3. Piatră ... TABLÓU , tablouri , s . n . I. 1. Pictură , desen , gravură etc . executate pe o pânză , pe un carton etc . ; p . ext . pictură , desen , gravură , fotografie etc . înrămate și așezate ( în scop decorativ ) pe pereții unei încăperi . 2. Priveliște de ansamblu din natură , care evocă o reprezentare picturală și impresionează prin frumusețe și pitoresc . 3. Fig . Descriere sau evocare făcută prin cuvinte . 4. Diviziune a unei piese de teatru sau subdiviziune a unui act , care marchează schimbarea decorului , trecerea timpului etc . 5. Tabel ( 1 ) . 6. Grafic compus dintr - o grupare de termeni , de simboluri , de numere ( dispuse în șiruri și coloane ) . II. 1. Placă de marmură , de metal , de lemn pe care sunt montate diferite aparate folosite la acționarea unui sistem tehnic sau la controlul funcționării lui ; placa împreună cu aparatura respectivă . 2. Placă prevăzută cu cârlige de care se agață fisele muncitorilor dintr - o întreprindere , cheile camerelor dintr - un hotel sau dintr - un sanatoriu |
||