Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FLOARE, LUPOAIE, TURTĂ, HALVA, HELIANT, OCHI, AGURIJOARĂ, COROANĂ, ÎNFLORI, MANĂ, USCA ... Mai multe din DEX...

FLOAREA SOARELUI - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FLOAREA SOARELUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 651 pentru FLOAREA SOARELUI.

Dimitrie Anghel - Floarea-soarelui

... arta română , 25 septembrie 1899 Dă-n sînge lăurusca pală și cîrtița-și face mormîntul, S-adoarmă, cu venirea iernii, sub țarina din moșunoaie, O floare-a-soarelui uitată se scutură și își despoaie Podoaba razelor apuse, încetinel, cînd bate vîntul. Și s-a făcut parcă-ntuneric ... desprins lucind în aer, din nimbul palid de lumină: De-ajuns i-o candelă-ntr-un templu și-i de ajuns într-o grădină O floare ca să-nveselească un suflet singur ce visează. Căci vezi, în ea lucea lumina întîi cînd pasările cîntă, Și iarăși, ca un frate dulce, cînd ...

 

Emil Gârleanu - Ca soarele!

... strălucește de parcă ar fi îmbrăcat în fir. Pichirea îl privește încântată, mândră de frumusețea iubitului ei. Apoi se întoarce de se uită, uimită, la soare. Și, cu sufletul ei sălbatic, plin de poezie, își îmbie și iubitul: „Privește, privește, dragă!â€� Dar păunul se supără. Îngâmfala îi descleștează limba ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna

... toate-ntrecea; Că ea tot țesea, Țesea, -nchindisea, Și ea se numea Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui. Soare răsărea, Și Soare-mi venea L-a gură d-argea. Cu dânsa vorbea, Frumos c-o-ntreba, Din gură-i zicea — Ileană, Ileană, Ileană Simzeană ... n-a cunoscut, Că n-a auzit, Nici n-a pomenit Să ia sor’ pe frate Și frate pe sor’. Floare ș-o lalea Podul când trecea, Pe pod când mergea Către mânăstire Pentru pomenire Și la cununie Să-i fie soție, Ileana Simzeana, Doamna florilor ... dreapta, Mireasa-nainte? Ci mi-a fost ș-o fi Și s-o pomeni Mirele-nainte, Mirease d-a stânga! Puternicul Soare, Puternic și mare, De mân-o lăsa, Nainte-i trecea, Iar ea, vai de ea, Așa de-mi vedea, Cruce că-și făcea, În mare ... Din gură-mi grăia Și mi-i osândea — Lumea cât o fi Și s-o pomeni, Nu vă-ți întâlni, Nici noapte, nici zi; Soare

 

Vasile Alecsandri - Soarele și luna (Alecsandri)

... toți caii-și obosea Și potrivă nu-și găsea Ca sora sa Ileana, Ileana Cosânzeana, Ce-i frumoasă ca o floare Într-o iarnă fără soare. ,,Surioară Ileano, Ileano Cosânzeano! Haideți să ne logodim, C-amândoi ne potrivim Și la plete și la fețe Și la dable frumusețe. Eu am plete ... Apoi Domnul-Dumnezeu Cuvânta cu graiul său, Iar când Domnul cuvânta, Lumile se deștepta Și cu drag îl asculta. Cerurile strălucea, Norii din senin pierea: ,,Soare, soare luminate, Trupușor făr' de păcate, Raiul tu l-ai petrecut Și prin iad încă-ai trecut, Ce mai zice gândul tău?" ,,Zice că sufletul meu ... originalitatea lor adeseori fantastică, Ileana Cosânzeana este reprezentată cu părul de aur și cu farmec dulce la privire. Ea-i atât de strălucită că pe soare poți căta, iar pe dânsa ba; păsările cântă în calea sa cântecele lor cele mai frumoase, florile se culcă în câmpie ca să-i facă ... sale. A zice de o femeie că e frumoasă ca Ileana Cosânzeana este tot așa ca și când se zice că e ruptă din soare ...

 

Dimitrie Anghel - Floarea de aloes

... podelele la o parte și cîteva molii, cu zborul lunatec, întinseră aripele lor ofilite ca niște scîntei ce stau să se stingă. O rază de soare pătrunse și învechi parcă și mai tare lucrurile. Mirosul ciudat ce-l au sertarele închise se răspîndi deodată, și nu știu pentru ce mirosul acela ... să ne pilduiască, se rupse și deodată boabele se rostogoliră sonore pretutindeni, pe sub divanurile și jețurile vechi, încremenind unde ajungeau ca niște fărîmături de soare. Tata strivi însa una cu piciorul, goni alta înaintea lui — și trecurăm în altă odaie. Luminoasă și albă, cu masa ei de stejar întinsă ... cuprinsul cu fructele lui galbene. Dinspre livadă un miros de roade putrezite pe ramuri alergă ; și aproape în același timp un nouraș se strecură drept soare, adumbrind priveliștea. Umbra îmi întunecă sufletul din nou și veselia mea, înfiorată de aerul curat, pieri. Aplecat pe marginea de piatră a balconului ... vîrstă amândoi, ca doi prieteni vechi ce au aceleași amintiri, dar care tac așteptînd să-și deschidă sufletul cînd va veni timpul; unul odrăslind o floare ca o pară de foc, singura și cea de pe urmă

 

Vasile Alecsandri - Floarea oceanului

... Vasile Alecsandri - Floarea oceanului Floarea oceanului de Vasile Alecsandri Pe vîrful aprig acestor maluri O floare mică a răsărit, Și între ceruri, și între valuri E clătinată de vînt cumplit. Naltă e stînca, marea-i adîncă ! Spumegă valul jos ... pe stîncă, Zîmbește vesel, la cer privind. În zadar vîntul vrea să o zboare Ca s-o arunce cruntului val; Ea își deschide inima-n soare Și-nveselește aprigul mal. Astfel, iubită, în a mea viață, Scump suveniru-ți e neclintit; Și-n veci revarsă al lui dulceață În ...

 

Mihai Eminescu - Floare albastră

... Mihai Eminescu - Floare albastră Floare albastră de Mihai Eminescu - "Iar te-ai cufundat în stele Și în nori și-n ceruri nalte? De nu m-ai uita încalte, Sufletul vieții ... pasă că-mi ești drag?" Înc-o gură - și dispare... Ca un stâlp eu stam în lună! Ce frumoasă, ce nebună E albastra-mi, dulce floare! ........................ Și te-ai dus, dulce minune, Ș-a murit iubirea noastră - Floare-albastră! floare

 

Vasile Alecsandri - Flori de nufăr

... albe năluciri. Priviți! cetatea verde se mișcă, se deschide. O mândră copiliță apare, iese, râde Și lunecă... Deodată, rotunzi și albiori, Apar la foc de soare

 

Ștefan Petică - XII (Apune soarele pe dealuri)

... Și dacă roua clară cade Frumoșii ochi adânci de-i scaldă. Când treci sub vechile arcade În parfumata noapte caldă, Nu-i roua rozelor în floare Căzută-n nopțile cu lună, Nici plânsul dulce de izvoare, Ci e iubirea mea nebună, Căci lacrimi mari și tăinuite Ca roua limpede și rară ...

 

Constantin Negruzzi - Floarea, Florărița româncă

... ți stă garofa. — Spune, frumoasă, oare Gurița ta nu este făcută din garofi? Ai tăi obrazi sunt rumeni ca roza-mbobocită; Ferbinte ca un soare e rumenul tău ochi; Dinții tăi precum perle; precum sunt două persici E peptul tău cel fraged și sânul fecioresc. O, jună copiliță! Nu aibi ... să iubești; Dar când puful din față-ți ca floarea se va șterge Și-i rămânea ca roza ce crește-n Ieriho, Ca cea veștedă floare ce-atunce se roșește, Când o adapă-n pace apă din izvor lin, Așa tu a ta față în ap-o răcorește; Ochiul ...

 

Alexandru Vlahuță - Sonet (Vrăjit, tot șesul clocotește-n soare)

... Alexandru Vlahuţă - Sonet (Vrăjit, tot şesul clocoteşte-n soare) Sonet de Alexandru Vlahuță Vrăjit, tot șesul clocotește-n soare, Și-i zvon e nuntă mare-n lumea mică: O pulbere de glasuri se ridică Din mii de guri, un templu-i orice floare. Tu n-ai iubit, nu știi ce va să zică Puterea asta-n veci renăscătoare. Și totuși o presimți, căci visătoare Te strângi de brațul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FLOAREA SOARELUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru FLOAREA SOARELUI.

FLOARE

... corolă frumoasă și variat colorată . 2. Orice plantă ( erbacee ) care face flori ( I 1 ) colorate . 3. Compuse : floarea - soarelui = plantă erbacee cu tulpina înaltă , cu floare mare , galbenă , îndreptată spre soare , cultivată pentru semințele ei oleaginoase ; sora - soarelui ( Helianthus annuus ) ; ( reg . ) floarea - brumei = brândușă ; ( reg . ) floare - domnească = a ) garoafă ; b ) garofiță - de - munte ; floare - de - colț sau floarea - reginei , floarea - doamnei = mică plantă erbacee , cu frunzele albicioase , pufoase și ascuțite , dispuse în jurul inflorescenței , care crește pe crestele stâncoase ... leac = plantă cu flori galbene - aurii , cultivată ca plantă decorativă ( Ranunculus repens ) ; floarea - Paștelui = mică plantă erbacee a cărei tulpină face o singură floare , de culoare albă sau roz ( Anemona nemorosa ) ; flori - de - paie = plantă originară din Australia , cu flori dispuse în capitule de diferite culori , care par uscate ... formă de floare ( I 1 ) . 2. Strat de mucegai care se formează la suprafața vinului , a laptelui acru etc . 3. ( Chim . ; în sintagma ) Floare de pucioasă ( sau de sulf ) = pulbere de pucioasă , produsă prin sublimarea sulfului . 4. Extremitatea caracterelor tipografice care poartă semnul grafic ce urmează a fi ...

 

LUPOAIE

LUPOÁIE , lupoaie , s . f . 1. ( Înv . și reg . ) Lupoaică . 2. Plantă erbacee parazită , fără clorofilă , cu flori albăstrui sau albe - gălbui , cu frunze mici ca niște solzi , dăunătoare culturilor de floarea - soarelui , porumb , cânepă , tutun etc . , din care își extrage hrana , provocând reducerea recoltelor ( Orobanche ramosa ) . - Lup + suf . -

 

TURTĂ

TÚRTĂ , turte , s . f . 1. Pâine rotundă și turtită , făcută din mălai sau din aluat nedospit . 2. Nume generic pentru diferite prăjituri . 3. Produs care rămâne după ce s - a stors mierea din fagure , uleiul din semințele de floarea - soarelui etc . și care se presează într - o formă de obicei turtită și rotundă . 4. Plantă erbacee cu tulpina foarte scurtă , cu frunzele adânc crestate și spinoase și cu flori mari , alburii ( Carlina

 

HALVA

HALVÁ , halvale , ( rar ) s . f . Produs alimentar dulce , cu o mare valoare nutritivă , preparat din tahân sau din semințe de floarea - soarelui și din zahăr , eventual cu adaos de

 

HELIANT

HELIÁNT , helianți , s . m . ( Livr . ) Floarea - soarelui ( Helianthus annuus ) . [ Pr . : - li -

 

OCHI

OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...

 

AGURIJOARĂ

... AGURIJOÁRĂ , agurijoare , s . f . Plantă erbacee decorativă , cu flori mari galbene , albe , portocalii , roz și roșii , care se deschid numai la soare

 

COROANĂ

... luminoasă în jurul soarelui , formată din stratul exterior și cel mai rarefiat al atmosferei solare , vizibilă cu ochiul liber în timpul unei eclipse totale de soare . Coroana boreală = Numele unei constelații ( circulare ) din emisfera boreală ; Hora . 10. Nume dat mai multor piese sau părți de piese mecanice , de lungime mică , având ...

 

ÎNFLORI

... 3. Tranz . ( Pop . ) A face ca o pânză sau un obiect confecționat din pânză să devină alb - strălucitor ( prin spălare și uscare la soare

 

MANĂ

MÁNĂ s . f . 1. Lichen comestibil care crește pe stânci în forma unor mici ghemuri cenușii , purtate uneori în locuri foarte depărtate , unde cad ca o ploaie ( Lecanora esculenta ) ; p . ext . pâine făcută din acest lichen . 2. Numele mai multor boli ale plantelor cultivate , cauzate de anumite ciuperci parazite . 3. Compus : mană - de - ape = plantă erbacee toxică din familia gramineelor , cu frunze lanceolate și cu flori hermafrodite dispuse în spicule , care crește în preajma apelor și prin mlaștini ( Glyceria aquatica ) . 4. Rouă sau ploaie de vară pe vreme însorită , care are un efect dăunător asupra dezvoltării plantelor ; p . ext . stricăciune provocată de soarele prea fierbinte care apare imediat după

 

USCA

... usúc , vb . I . 1. Tranz . și refl . A scoate sau a - și pierde umiditatea printr - un procedeu mecanic , prin expunere la soare , la vânt , la foc etc . ; a ( se ) zbici , a ( se ) zvânta . 2. Tranz . A deshidrata legume , fructe , pește pentru ...