Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

FONOTECĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FONOTÉCĂ, fonoteci, s.f. 1. Colecție de înregistrări sonore pe discuri, pe benzi de magnetofon etc., care se foloseşte la sonorizarea unor producții artistice (în cinematografie, televiziune, etc.). 2. Mobilă sau încăpere special amenajată în care este depozitată o astfel de colecție. - Din fr. phonothèque.

Sursa : DEX '98

 

FONOTÉCĂ s. f. arhivă de înregistrări sonore (pe discuri, pe benzi). (< fr. phonothèque)

Sursa : neoficial

 

fonotécă s. f., g.-d. art. fonotécii; pl. fonotéci

Sursa : ortografic

 

FONOTÉ// \~ci f. 1) Colecție de înregistrări sonore pe discuri sau pe benzi magnetice. 2) Local special amenajat, unde este depozitată o astfel de colecție. /phonotheque

Sursa : NODEX

 

FONOTÉCĂ s.f. 1. Colecție de înregistrări sonore (efectuate pe disc, pe bandă de magnetofon etc.). 2. Mobilă sau încăpere special amenajată în care se păstrează o astfel de colecție. [< fr. phonothèque, cf. gr. phone - sunet, theke - dulap].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.