|
||
Vezi și:ÎNFRUMUSEȚA,
ÎNGER,
COSMIATRIE,
DEMON,
FALNIC,
FARMEC,
FRUMSEȚE,
INTERES,
MÂNDREȚE,
MINUNAT
... Mai multe din DEX...
FRUMUSEȚE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FRUMUSÉȚE, (2) frumuseți, s.f. 1. Însușirea a ceea ce este frumos. * Loc. adj. De toată frumusețea = deosebit de frumos; minunat. 2. (Concr.) Obiect, faptă, lucru frumos. * (Urmat de determinări introduse prin prep. "de" capătă valoarea superlativului "foarte frumos") O frumusețe de casă. ** Femeie foarte frumoasă. [Var.: (pop.) frumséțe s.f.] - Frumos + suf. -ețe.Sursa : DEX '98 Frumusețe ≠ hidoșenie, sluțenie, urâciune, urâțenieSursa : antonime FRUMUSÉȚE s. 1. mândrețe, splendoare, strălucire, (înv. și reg.) mândrie. (\~ peisajului, a unei clădiri.) 2. minunăție, minune, splendoare, (pop. și fam.) mândrețe, (Transilv.) mândrenie, (prin Ban.) mândrulenie. (O \~ de fată.)Sursa : sinonime frumuséțe s. f., art. frumuséțea, g.-d. art. frumuséții; (obiecte, fapte) pl. frumuséți, art. frumuséțileSursa : ortografic FRUMUSÉȚ//E \~i f. 1) Însușirea de a fi frumos. 2) Ansamblu de calități care desfată privirea sau auzul. [Art. frumusețea; G.-D. frumuseții] / frumos + suf. \~ețeSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FRUMUSEȚERezultatele 1 - 10 din aproximativ 366 pentru FRUMUSEȚE. Grigore Alexandrescu - Frumusețe ... Grigore Alexandrescu - Frumuseţe Frumusețe de Grigore Alexandrescu D-ei * * Adesea pe câmpie Auz o armonie, Un ce melodios: Un glas care se pare Ascuns în depărtare, Un imn misterios ... Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere ... dă obște o plăcere La a tuturor vedere, Și mai mult nu se-nmulțește, Nici mai scade, nici mai crește. Iar viind la frumusețe, Aici voi, idei istețe ! Căci intrăm în adîncime Și dă tălmăciri mulțime. Vedem chipuri milioane, Dar sînt cadre și icoane — Care-mpodobesc păreții â ... cuvîntul Că umblînd geme pămîntul. Merg acelea, bunioară, La verdeață, la apșoară, Să-mi dea singure credință, Cît nu sîtn de trebuință ! Cînd voi zice frumusețe, Voi fi suflet cu blîndețe, Cu simțiri, cu isteciune, Depărtat de-nșelăciune. Și un nu știu ce prea dulce Ce simbadie aduce ! Și să-nnoadă ... Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast ... să le simtă și să le perceapă. Poezia singură și imaginația poate da un corp acestor visuri. De aci va naște frumusețea, inutila și trista frumusețe, care pentru cei mai mulți ce stau poate de față astăzi la dezvălirea bustului marelui nostru poet nu e nimic. Și nopțile și zilele cheltuite ... Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona ... fugărindu-se, negre prăpăstii ce căscau o clipă, fluide punți se întindeau și înspumatul norod nu mai avea astîmpăr. Un abis, peste care plutea divina frumusețe a liniilor ce le întrupase întîmplător natura, se răzvrătea în mii și mii de curbe, de vîrfuri și zigzaguri, zuliar de-a ... Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul ... a putut să fie acest locaș divin, În timpul tinereții când orice-aici privim, Acuma, în ruine, acum în întristare, Atâta farmec încă și frumusețe are? El ne vorbește încă de strălucirea ta; Dar popolul acela ce fruntea prosterna La templul tău cel splendid, de mult timp a pierit ... Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate ... facă un scurt poem didactic-satiric (vorbim astfel, pentru a încerca relații bune cu știința lilerară), o epigramă cumva adresată unor sisteme de frumusețe literară ajunse la bătrâneți putrede? Noi înlăturăm bucuros această presupunere. Simplu: artistul era dispus pe intervenție ironică. Sau, în sfârșit, răzoarele de spanac, varză roșie ... și, blajină, îl mânca și fluiera; rime populare ce izbucnesc printre versuri libere, libere în ritm și în substanța lor intelectuală. Poemul Salomeei strălucește de frumusețe nouă. Cu deopotrivă putere și finețe se întrețese spirit și simțuri în această visare superb lucidă a unui deplin artist. * * * Arta lui Maniu ... Alexandru Vlahuță - Nu-i de-ajuns ... inimă nu seceri Și nu clatini nici o fire... Cine firea să-și aprindă, Ș-a lui inimă să-și plece La o frumusețe rece, Ca răsfrîntă din oglindă? Cine dorul să-și închine Unei statui ambulante?... Sigur s-o găsi vrun fante Să te-admire, să-ți suspine ... Alexandru Vlahuță - Unde ni sunt visătorii%3F Alexandru Vlahuţă - Unde ni sunt visătorii%3F Unde ni sunt visătorii? de Alexandru Vlahuță Nu știu, e melancolia secolului care moare, Umbra care ne îneacă la un asfințit de soare, Sau decepția, durerea luptelor de mai-nainte, Doliul ce se exală de pe-atâtea mari morminte, Răspândindu-se-n viață, ca o tristă moștenire, Umple sufletele noastre de-ntuneric și mâhnire, Și împrăștie în lume o misterioasă jale, Parc-ar sta să bată ceasul stingerii universale; Căci mă-ntreb, ce sunt aceste vaiete nemângâiate, Ce-i acest popor de spectri cu priviri întunecate, Chipuri palide de tineri osteniți pe nemuncite, Triști poeți ce plâng și cântă suferinți închipuite, Inimi lașe, abătute, făr-a fi luptat vrodată, Și străine de-o simțire mai înaltă, mai curată! Ce sunt brațele acestea slabe și tremurătoare? Ce-s acești copii de ceară fructe istovite-n floare?... Și în bocetul atâtor suflete descurajate, Când, bolnavi, suspină barzii pe-a lor lire discordate, Blestemând deșertul lumii ș-al vieții, în neștire, Când își scaldă toți în lăcrimi visul lor de nemurire, Tu, artist, stăpânitorul unei limbi așa divine, Ce-ai putea să ne descoperi, ca un făcător de bine, Orizonturi largi ... Dimitrie Anghel - Hefaistos Hefaistos de Dimitrie Anghel — Incendiul unei fabrici de panglici — Ciudat, fantezist și proteiform e focul. Joacă deasupra mlaștinilor în vîlvătăi albastre, înșelînd drumeții rătăciți ; tremură aureole viorii deasupra comorilor ascunse, își prelungește viața în fosforescențe, închizînd-o în putregaiuri, se urcă în stea și se coboară leneș pe suprafața oceanelor, mijește tihnit aprinzînd lumini trandafirii la gura vetrelor, arde ascuns și înflorește în roză uriașă deasupra craterelor vulcanilor, se furișează în zigzagurile fulgerelor albastre, știe să fie uriaș precum știe să fie și scînteie, îi place să se facă temut precum a adorat să fie și divinizat de la începutul vremurilor. Același și divers, fie ascuns îndărătul ochilor noștri sau după colțurata imagine a unei stele, metamorfozat în flacără sau în mare de jăratec, în rază sau scînteie, el tot Hefaistos este, fiul strălucitorului Zeus și al mult geloasei Hera. Eu l-am iubit ca unul căruia îi sunt drage strălucirile, am stat de multe ori de vorbă cu el pînă în tîrziu la gura sobei, în serile de iarnă, ascultîndu-i mitologicele legende, și, deși într-un moment dat mi-a fost potrivnic și mi- ... Dimitrie Bolintineanu - Fost-ai tu frumoasă, tu, Patria mea! ... frumusețea sa; Dar pe care viața nu mai revifie, Nu-i mai dă coloare, frăgezime vie, Farmecele sale cu care-ncânta! Astfel strălucește rara-i frumusețe Ce pe toți încântă, farmec înzeit! Dar pierit-a viața care dă junețe, Inima, voința, dalba tinerețe, Tot e veștezit! Nu chemați acele ... Dimitrie Bolintineanu - La băile Cleopatrei ... cântecu-i unită, Lăsă să se auză aceste suspinări: ,,În darn cerem să-nturne frumoasa tinerețe, Fatalei noastre sorți! Căci zilele umane sunt flori de frumusețe Născute în grădina neîmpăcatei morți! Oh! cursul vieții trece cum trece-o sărutare Aicea pe pământ! Putere, fericire și nume mândru, mare, Nu vor putea ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRUMUSEȚERezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru FRUMUSEȚE. ... ÎNFRUMUSEȚÁ , înfrumusețez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) face mai frumos ; a ( se ) împodobi , a ( se ) înfrumoșa . - În + frumusețe ... ÎNGER , îngeri , s . m . Ființă spirituală , cu aripi , înzestrată cu calități excepționale ( de bunătate , de frumusețe COSMIATRÍE s . f . Specialitate medicală care se ocupă cu înlăturarea defectelor fizice , cu menținerea frumuseții . [ Pr . : - mi - DÉMON , demoni , s . m . 1. Diavol , drac . 2. ( În scrierile romanticilor ) Personificare a eroismului , a curajului , a răzvrătirii și uneori a frumuseții ... FÁLNIC , - Ă , falnici , - ce , adj . Care impune prin proporții , grandoare ; măreț , impunător , grandios ; care impune prin aspect , frumusețe ... rezultatul ei ; transformare miraculoasă a lucrurilor ( în urma unor vrăji ) ; mijloace magice întrebuințate pentru o asemenea transformare ; vrajă , vrăjitorie . 2. Ansamblu de calități ( frumusețe ... FRUMSÉȚE s . f . v . frumusețe INTERÉS , interese , s . n . 1. Preocupare de a obține un succes , un avantaj ; râvnă depusă într - o acțiune pentru satisfacerea anumitor nevoi . 2. Avantaj , folos , câștig , profit . 3. Dobândă . 4. Orientare activă și durabilă , dorință arzătoare de a cunoaște și de a înțelege pe cineva sau ceva . 5. Înțelegere și simpatie față de cineva sau de ceva ; grijă , solicitudine . 6. Calitatea de a deștepta atenția , a stârni curiozitatea prin importanța , frumusețea , varietatea lucrului , a problemei , a acțiunii etc . ; atracție . [ Pl . și ; ( rar ) ... MÂNDRÉȚE , mândreți , s . f . 1. Frumusețe ... MINUNÁT , - Ă , minunați , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care iese din comun ( prin aspect , însușiri etc . ) ; p . ext . care uimește prin frumusețe Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |